296 matches
-
Civilizațiilor]] pentru [[România]]. Cuprins: Prefață de George Grigore și Kamil Oued Al-Amiri; [[Dimitrie Stelaru]] - Note bio-bibliografice, "Stăm alături"; [[Ștefan Augustin Doinaș]] - Note bio-bibliografice, "În așteptare"; [[Nichita Stănescu]] Note bio-bibliografice, "Hieroglifa"; "Foamea de cuvinte"; "La-nceputul serilor"; "Leoaică tânară-iubirea"; "Către Pace"; "Menuet"; "Lecția despre cub"; [[Marin Sorescu]] - Note bio-bibliografice, "Simetrie", "Roata", "Capriciu", "Rame", "Portretul artistului", "Fuga"; [[Cezar Baltag]] - Note bio-bibliografice - "Răsfrângere în memoria soarelui"; Constanța Buzea - Note bio-bibliografice, "Golgota", "Dorul de veghe"; [[Ioan Alexandru]] - Note bio-bibliografice, "Omul"; [[Ana Blandiana]] - Note bio-bibliografice, "Legături
George Grigore () [Corola-website/Science/303206_a_304535]
-
sarabanda" și "giga". În vremea lui Johann Sebastian Bach, suita se executa independent și a jucat un rol important în dezvoltarea muzicii instrumentale. Pe lângă cele patru dansuri de bază, au început să fie incluse și altele - "boureé, gavota, musette, polacca, menuetul" (foarte important, devenind parte constitutivă a simfoniei), "ciacona, passacaglia" (variațiuni pe o temă ostinato, cu rol determinant în unele forme muzicale). Spre sfârșitul sec. 18, din Viena s-a răspândit "valsul", un dans derivat din "Ländler". În aceeași perioadă, au
Dans () [Corola-website/Science/322651_a_323980]
-
din Concertul nr. 3). De fapt, o versiune mai veche a acestei lucrări se regăsește în Simfonia în Fa, BWV 1046a, versiune din care lipsesc violina piccolo, partea a treia (Allegro) în întregime și Polacca din ultima parte, rămânând numai Menuet - Trio I - Menuet - Trio II - Menuet. De asemenea, partea întâi a concertului apare și ca simfonia cantatei Falsche Welt, dir trau ich nicht, BWV 52, iar partea a treia este folosită în corul de deschidere al Cantatei BWV 207. Reviziile
Concertele brandenburgice () [Corola-website/Science/336318_a_337647]
-
3). De fapt, o versiune mai veche a acestei lucrări se regăsește în Simfonia în Fa, BWV 1046a, versiune din care lipsesc violina piccolo, partea a treia (Allegro) în întregime și Polacca din ultima parte, rămânând numai Menuet - Trio I - Menuet - Trio II - Menuet. De asemenea, partea întâi a concertului apare și ca simfonia cantatei Falsche Welt, dir trau ich nicht, BWV 52, iar partea a treia este folosită în corul de deschidere al Cantatei BWV 207. Reviziile aduse orchestrării și
Concertele brandenburgice () [Corola-website/Science/336318_a_337647]
-
o versiune mai veche a acestei lucrări se regăsește în Simfonia în Fa, BWV 1046a, versiune din care lipsesc violina piccolo, partea a treia (Allegro) în întregime și Polacca din ultima parte, rămânând numai Menuet - Trio I - Menuet - Trio II - Menuet. De asemenea, partea întâi a concertului apare și ca simfonia cantatei Falsche Welt, dir trau ich nicht, BWV 52, iar partea a treia este folosită în corul de deschidere al Cantatei BWV 207. Reviziile aduse orchestrării și a formei totale
Concertele brandenburgice () [Corola-website/Science/336318_a_337647]
-
prin intermediul unei forme Vordersatz-Fortspinnung-Epilog foarte clar structurate, înainte ca ritornello-ul să fie încheiat (în măs. 13) printr-un alt segment Fortspinnung-Epilog. Contrastele din ultima parte a primului concert constau în mare parte din alternări între trio-uri variate și un menuet repetat continuu de către întregul ansamblu. Așadar, menuetul are oarecum rol de ritornello.
Concertele brandenburgice () [Corola-website/Science/336318_a_337647]
-
înainte ca ritornello-ul să fie încheiat (în măs. 13) printr-un alt segment Fortspinnung-Epilog. Contrastele din ultima parte a primului concert constau în mare parte din alternări între trio-uri variate și un menuet repetat continuu de către întregul ansamblu. Așadar, menuetul are oarecum rol de ritornello.
Concertele brandenburgice () [Corola-website/Science/336318_a_337647]
-
a fost dezafectată pe data de 20 august 2008, din cauza pericolului de surpare a tavanelor si pereților. Judecătoria s-a mutat provizoriu în Piața 1 Decembrie 1918 nr.29, apoi în Piața Romană nr.12. Ceasul de pe acoperiș reproduce melodia „Menuet“ de Luigi Boccherini.
Judecătoria din Turda () [Corola-website/Science/307134_a_308463]
-
întreg parcursul primei părți și mai apoi ecoul acestora în următoarele. Mersul intervalic al celulelor mai poate fi regăsit și în lucrarea sa intitulată "Variațiuni pentru două piane, op.5". Spre sfârșitul părții apar motive ce anticipează tematica părții ulterioare, Menuetul lent. Preludiul împreună cu Menuetul lent constituie o unitate cu toate că prin construcție, cele două par a fi separate. Menuetul lent strecoară în entitatea sa influențe din Cântec de nuntă din Divertismentul rustic a lui Sabin Drăgoi și de asemenea din tema
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
și mai apoi ecoul acestora în următoarele. Mersul intervalic al celulelor mai poate fi regăsit și în lucrarea sa intitulată "Variațiuni pentru două piane, op.5". Spre sfârșitul părții apar motive ce anticipează tematica părții ulterioare, Menuetul lent. Preludiul împreună cu Menuetul lent constituie o unitate cu toate că prin construcție, cele două par a fi separate. Menuetul lent strecoară în entitatea sa influențe din Cântec de nuntă din Divertismentul rustic a lui Sabin Drăgoi și de asemenea din tema principală din finalul Simfoniei
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
regăsit și în lucrarea sa intitulată "Variațiuni pentru două piane, op.5". Spre sfârșitul părții apar motive ce anticipează tematica părții ulterioare, Menuetul lent. Preludiul împreună cu Menuetul lent constituie o unitate cu toate că prin construcție, cele două par a fi separate. Menuetul lent strecoară în entitatea sa influențe din Cântec de nuntă din Divertismentul rustic a lui Sabin Drăgoi și de asemenea din tema principală din finalul Simfoniei în Do de Mihail Jora. Ethosul popular este în această parte nu numai de
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
moduri majore ce permit unele trepte mobile, spre exemplu coborârea septimei ce ilustrează mai degrabă mixolidicul decât ionicul. Această parte păstrează materialele tematice a primei părți adăugând doar pe cele de anticipație, cele din urmă fiind înrudite cu cele inițial. Menuetul utilizează ca procedeu de construcție acumularea vocilor. Vocile se adaugă progresiv urmând ca spre sfârșitul părții, reintrarea în Do (repriza formei de lied mare), polifonia să surprindă 5 voci, considerând contrabasul liber, iar tema de bază este a viorilor. Astfel
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
utilizează ca procedeu de construcție acumularea vocilor. Vocile se adaugă progresiv urmând ca spre sfârșitul părții, reintrarea în Do (repriza formei de lied mare), polifonia să surprindă 5 voci, considerând contrabasul liber, iar tema de bază este a viorilor. Astfel menuetul vine ca o replică armonico-polifonică cel puțin egală a Preludiului. Ideea centrală a acestei părți se regăsește în măsurile: Tema este în La bemol major însă aceasta se încheie pe treapta a șasea, strategie specifică folclorului românesc. Procesul elaborării tematice
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
de Clemént Marot, sau mai bine spus invers, cea din urmă fiind scrisă 6 ani mai târziu după Suita I-a. Elementul β este bazat pe aceleași nuclee ale Preludiului, dar poate fi asemănat și cu alte motive din secțiunea Menuetului lent. În celelalte lucrări Enesciene, umbre ale elementul β se regăsește și în Simfonia I, finalul "Dixtuorului" și "Cvintet op.29". Elementul γ reprezintă un simplu ornament în jurul lui do care va urma a fi dezvoltat ulterior în contextul primei
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
fundamentarea ei clasică. În primul rând observăm că patru dansuri; "allemanda", "curanta", "sarabanda" și "giga" se constituie în prototipul de bază al suitei. Orice dans în plus se introduce după sarabandă, adică între sarabandă și gigă. Acestea sunt de obicei; "menuetul", "bourree", "gavota", "loure", "passepied", "rigauden", "siciliana" etc.. În plus, Bach aduce ca o introducere ce urmărește fixarea de la început a tonalității unice a suitei termenul de „preludiu” pentru suite instrumentale (uneori „intradă”), iar pentru cele orchestrale denumirea de „uvertură”. Mai
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
fost o evoluție naturală a tradiției existente. Cvartetul pentru coarde a căpătat importanță prin intermediul compozitorului Joseph Haydn. Haydn va compune zece cvartete pentru coarde, publicate drept Op. 1 și Op. 2. Acestea au cinci părți și au forma: parte rapidă, menuet sau trio I, parte lentă, menuet sau trio II și un final rapid. După aceasta Haydn a încetat să compună cvartete câțiva ani dar a revenit din nou la gen în 1769-1772 compunând 18 cvartete cu Op. 9, 17 și
Cvartet de coarde () [Corola-website/Science/315430_a_316759]
-
existente. Cvartetul pentru coarde a căpătat importanță prin intermediul compozitorului Joseph Haydn. Haydn va compune zece cvartete pentru coarde, publicate drept Op. 1 și Op. 2. Acestea au cinci părți și au forma: parte rapidă, menuet sau trio I, parte lentă, menuet sau trio II și un final rapid. După aceasta Haydn a încetat să compună cvartete câțiva ani dar a revenit din nou la gen în 1769-1772 compunând 18 cvartete cu Op. 9, 17 și 20. Acestea erau compuse într-o
Cvartet de coarde () [Corola-website/Science/315430_a_316759]
-
nou la gen în 1769-1772 compunând 18 cvartete cu Op. 9, 17 și 20. Acestea erau compuse într-o formă ce a devenit standard pentru Haydn și ceilalți compozitori și anume patru părți: o parte rapidă, o parte lentă, un menuet sau trio și un final rapid. În total, Haydn a compus 68 de cvartete pentru coarde. Începând cu Haydn cvartetul pentru coarde a devenit prestigios și este considerat un adevărat test al artei compozitorului. Aceasta se datorează faptului că paleta
Cvartet de coarde () [Corola-website/Science/315430_a_316759]
-
Johann Michael, conferindu-i titlul nobiliar “von Sachsenheim” ("Casa Sașilor"), lui și urmașilor lui. Documentele originale și stema se află la membrii familiei. Johann Michael a fost cunoscut ca un talent muzical, care cânta la pian și compunea arii și menuete. După ce Samuel von Brukenthal s-a retras din politică, Johann a colaborat cu dânsul la organizarea și extinderea colecțiilor si librăriei sale (nucleul viitorului Muzeu Brukenthal, care include și o colecție Soterius von Sachsenheim). Johann Michael a murit pe 31
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]
-
28 mai 1805) a fost un compozitor și violoncelist din Italia, a cărui muzică era caracterizată de un stil galant, stil care s-a dezvoltat, într-un fel, separat de marile centrele muzicale europene. Boccherini este foarte cunoscut datorită unui menuet din Cvintetul de corzi în E, Op.13, Nr.5 și Concertul de violoncel în Și bemol major. Această ultimă lucrare a fost cunoscută în diferite versiuni făcute de violoncelistul german Friedrich Grützmacher, dar recent a fost transformată în versiunea
Luigi Boccherini () [Corola-website/Science/311312_a_312641]
-
cu origini în comuna Pechea, Galați. După școala primară, urmează, între 1896 - 1903, cele șapte clase ale liceului “Vasile Alecsandri”, din perioada căruia datează primele sale încercări componistice și literare (drama “Ad majorem feminae gloriam”). Una dintre aceste compoziții, un menuet pentru cvartet de coarde, trimisă lui Dumitru Kiriac-Georgescu prin soacra acestuia, îl determină pe compozitor să încurajeze venirea lui Cuclin la București, cu scopul de a studia vioara, în 1903. Este respins pentru depășirea limitei de vârstă, dar se va
Dimitrie Cuclin () [Corola-website/Science/303525_a_304854]
-
violoncel. Charles Rosen a scris că "în consens general, cea mai mare realizare a lui Mozart în domeniul muzicii de cameră este grupul de cvintet de coarde cu două viole". Mozart a compus numeroase dansuri pentru orchestră, inclusiv aparținând genului menuet (peste 100), contradans și alemandă (sau Dansuri Germane). În compoziția menuetelor Mozart a urmat în general exemplul lui Haydn, preferând caracterul lent al dansului. Alemandele (56, compuse între 1787 și 1791) erau compuse în special pentru balurile publice din Viena
Lista compozițiilor de Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/330135_a_331464]
-
mare realizare a lui Mozart în domeniul muzicii de cameră este grupul de cvintet de coarde cu două viole". Mozart a compus numeroase dansuri pentru orchestră, inclusiv aparținând genului menuet (peste 100), contradans și alemandă (sau Dansuri Germane). În compoziția menuetelor Mozart a urmat în general exemplul lui Haydn, preferând caracterul lent al dansului. Alemandele (56, compuse între 1787 și 1791) erau compuse în special pentru balurile publice din Viena. Lucrările religioase ale lui Mozart sunt în principal vocale dar există
Lista compozițiilor de Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/330135_a_331464]
-
fiecare măsură. În plus ritmul punctat este transcris în ortografia ternară din sec.19 (conform ideii tradiționale de adaptare ritmică) dar care, îngrădind posibilitățile de citire, nu poate deveni obligatorie. Ex. 6: J. S. Bach Partita I în Sib major, Menuet a. Urtext b. Ed. Germer Menuetul este prin definiție lipsit de anacruze, dar adaosurile de articulație și dinamică le creează în fiecare măsură. Deformarea sensului frazelor și a caracteristicii dansului originar în această ediție este evidentă. Ex. 7: J.S.Bach
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
este transcris în ortografia ternară din sec.19 (conform ideii tradiționale de adaptare ritmică) dar care, îngrădind posibilitățile de citire, nu poate deveni obligatorie. Ex. 6: J. S. Bach Partita I în Sib major, Menuet a. Urtext b. Ed. Germer Menuetul este prin definiție lipsit de anacruze, dar adaosurile de articulație și dinamică le creează în fiecare măsură. Deformarea sensului frazelor și a caracteristicii dansului originar în această ediție este evidentă. Ex. 7: J.S.Bach: Partita I Sib major, Giga a
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]