245 matches
-
marchează trecerea spre liberalismul economic, mercantiliștii începând să susțină mecanismele economiei de piață și descoperirile tehnologice. În această perioadă, problemele referitoare la bani și la rata dobânzii devin mai importante, iar studiile economice devin mai analitice. Prin urmare, la baza mercantilismului s-a aflat revoluția comercială, altfel spus, tranziția de la economiile locale la cele naționale, de la feudalism la capitalism și, nu în ultimul rând, de la un comerț exterior rudimentar la un comerț internațional extins. 1.3.1.2. Teoria avantajului absolut
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
muncii contribuie la depășirea semnificativă a producției obținute în condiții de autarhie, din surplusul obținut pe seama diviziunii muncii având de câștigat toți participanții la schimb; deci, ei au parte de un avantaj comparativ absolut. Smith a contestat bazele teoretice ale mercantilismului și a subliniat că politicile mercantiliste i-au favorizat pe comercianți, dar au neglijat interesele consumatorilor, aceștia din urmă fiind nevoiți să cumpere produsele necesare la prețuri tot mai mari. Astfel, economistul scoțian a arătat că filosofia mercantilistă nu este
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Aiginger, K., 1998, „A framework for evaluating of dynamic competitiveness of countries”, Structural change and Economic Dinamics, vol. 9 Akamatsu, K., 1962, „A Historical Pattern of Economic Growth in Developing Countries”, Developing Economics Alle, W.R., 1968, The Position of Mercantilism and the Early Development of International Trade Theory, Wayne State University Press, Detroit Antanescu, D., Dumitrescu, I., 2007, „Zonele cu potențial de dezvoltare economică: vectori ai creșterii competitivității economice”, Colecția Biblioteca Economică - Centrul de informare și documentare economică, Academia Română, București
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
noastre hedoniste. George W. Bush a alimentat dimensiunea hedonistă, folosind surplusul bugetar moștenit de la Clinton pentru reduceri masive ale impozitelor. El nu a reușit să acopere nici costurile războiului din Irak, nici ale luptei, împotriva terorii. Consumerismul american, acompaniat de mercantilismul asiatic, a susținut economia mondială. Oricând apărea o criză financiară sau o altă problemă în economia mondială, autoritățile americane acordau sprijin financiar, după care instituțiile americane de împrumut ameliorau cu încă un pas condițiile de credit. Autoritățile financiare asiatice sunt
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
unor argumente complicate care fac ideologia mai puțin convingătoare, solicitând folosirea forței până când, în cel mai rău caz, sistemul se va baza pe constrângere și ideologia va fi complet ruptă de realitate. Index Adams, John, Afganistan, Albright, Madeleine, Arafat, Yasser, mercantilism asiatic, Aznar, José Maria, Bergson, Henri, Blair, Tony, Bolton, John, modelul expansiune-recesiune, administrația Bush și î procese Browne, John, administrația Bush, exploatarea evenimentului de pe 11 septembrie de către î agenda î, modelul expansiune-recesiune și î, Cheney ca sursă a pericolului î
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
deschise vs î Fundația pentru o Societate Deschisă, așa cum a fost adoptată de î, societate închisă, țelul î, exploatarea de clasă în î, colapsul î, deficiențele î, societate deschisă vs î, drept cutumiar, comunitatea Democrațiilor, consumerism aplicarea î în politică, mercantilismul asiatic și î american, economia dominată de î, societatea hedonistă generată de î, Crvenkovski, Branko, cultură, Cuny, Fred, moarte negarea culturală a î, î în societăți hedoniste, democrație realizările î, î în Afganistan, î americană, cum înțelege Bush î, eroarea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
aliate, și când Japonia a intrat într-o dinamică regională a armelor cu China. La sfârșitul anilor 1990, disputele dintre SUA și Japonia au ajuns într-un punct decisiv din cauza efectelor crizei financiare est-asiatice și a orientării economice japoneze către mercantilism. Așadar, aspecte importante ale comportamentului Japoniei din această perioadă au dezvăluit tensiuni în relația cu alte puteri majore, și arată că țara a început să ia în considerare urmărirea unui rol mai asertiv în afacerile internaționale. Instituționalismul Potrivit teoriei instituționaliste
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
mult, dificultățile economice curente ale Japoniei o expun și o fac vulnerabilă în economia internațională. Acestea pot amenința viabilitatea relației de securitate americano-japoneză. Neorealiștii ar putea sugera că aceste presiuni vor duce, probabil, la creșterea stimulentelor Japoniei de a urmări mercantilismul și regionalismul închis. Contrar realismului mercantil, aceasta ar însemna că strategiile japoneze privind investițiile și acordarea de ajutor pentru China vor deveni mai rigide. La rândul lor, aceste evoluții economice vor susține rivalitățile chino-japoneze. În cele din urmă, orientarea către
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
101, 104, 110, 117, 155 GATT/OMC / 107, Grupul de Lucru de la Manila / 101 Hotărârea Dietei / 118 Insulele Kurile / 102, 117 Insulele Senkaku / 102, 124 integrarea / 46, 105, 108 investiții străine / 104, 127 keiretsu / 112, 114 marile puteri / 51, 118 mercantilism / 105, 115 MST / 99, 102, 106, 115-116, 128 NATO / 45, 107 OECD / 107 Okinawa / 100, 116 ONU / 103, 106, 124, 155 PLD / 113 Pearl Harbor / 169 PIB / 100 OMP / 103, 107, 124 politica externă (1989-1999) / 49, 99-119 profilul politic și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
din sărăcie și aceasta este calea creării de bogăție prin intermediul pieței libere. Termenul "țară în curs de dezvoltare" este frecvent utilizat în mod greșit când este aplicat națiunilor ale căror guverne au respins piețele în favoarea planificării centralizate, proprietății de stat, mercantilismului, protecționismului și privilegiilor speciale. Astfel de națiuni nu se dezvoltă, în fapt, deloc. Națiunile care se dezvoltă, fie că încep dintr-o poziție relativ bogată, fie că încep dintr-o poziție mai săracă, sunt cele care au creat instituțiile legale
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sunt Statele Unite ale Americii, Regatul Unit și Canada. Care a fost diferența dintre societățile pe care le-au părăsit și societățile cărora li s-au alăturat? Libertatea de a concura pe piață. Cât de trist este pentru țările sărace că mercantilismul și restricțiile în țările lor de origine îi împing în străinătate, astfel încât nu pot sta acasă și îmbogăți vecinii și prietenii punând la lucru spiritul lor antreprenorial. În general, în țările cu piețe mai libere, cele mai mari averi sunt
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a elitelor", fără ca nimeni să aibă un loc garantat sau să fie oprit de a accede în rândul acestora prin accident sau prin naștere. Fraza "bogații devin mai bogați și săracii devin mai săraci" nu se aplică pieței libere, ci mercantilismului și clientelismului politic, adică sistemelor în care proximitatea față de putere determină averea. În condiții de piață, experiența cea mai obișnuită este că bogații o duc bine (dar s-ar putea să nu rămână "bogați" după standardele societăților în care trăiesc
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
monetar internațional al acelei vremi (eta-lonul-aur) și a dus la prăbușirea cooperării economice internaționale. În loc să fie un regim al comerțului liber, sistemul economic internațional se caracteriza prin: protecționism, adică o politică națională ce privilegia piețele și producătorii autohtoni; și prin mercantilism, adică o politică ce subordona economia scopurilor politicii externe a țării respective. Încercările individuale de a exporta problemele economice cu ajutorul politicilor de genul "aruncă în curtea vecinului" au dus la o continuă agravare a crizei economice internaționale. Punerea în discuție
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
economie politică internațională modernă Începînd chiar cu primele sale studii de politică tehnologică și industrială, Gilpin credea că odată cu apariția statului-națiune și a economiei de piață puterea nu mai poate fi înțeleasă independent de baza economică. Această intuiție fundamentală a mercantilismului și marxismului este forța conducătoare a teoretizării sale: bogăția și puterea, precum și urmărirea acestora de către agent, sînt inextricabil legate. Pe baza acestei ipoteze, Gilpin oferă un tablou istoric al economiei politice globale din zilele noastre. Gilpin consideră că apariția unei
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ce își are originea în orașele-stat din Italia) și pînă la Pax Britannica; este prima încercare a lumii moderne de a organiza o economie de piață la scară globală. Inovațiile tehnologice și organizaționale în domeniul războiului au contribuit la apariția mercantilismului - atît ca o formă de economie politică, cît și ca teorie. Producția prafului de pușcă, precum și dezvoltarea armatelor profesioniste depindeau de sistemul comercial (pentru a asigura furnizarea prafului de pușcă) și de bogăție (pentru a plăti armatele). De cealaltă parte
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și disciplinară pe care economia politică urma să o depășească. Neomercantilismul dinamizator: trei dialoguri În conformitate cu vederile sale timpurii, Gilpin încearcă de fapt să depășească această ruptură elaborînd o perspectivă ce constituie o apropiere de două teorii "reale" ale economiei politice: mercantilismul și marxismul. Deși intră în detalii cînd e vorba de rațiunea pentru care el consideră că cele două teorii nu pot fi combinate, argumentele oferite nu exclud apropierea de care el vorbește. Gilpin admite că abordările hegeliano-marxiste în general și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
prefacere și transformare în Europa apuseană. Italia, în mod deosebit, era o țară a contrastelor și a confuziei. Reprezenta tărâmul a numeroase conflicte ale unui Ev Mediu intrat în declin - lupta dintre împărat și papalitate, biserică și stat, feudalism și mercantilism, aristocrație și burghezie. Intelectualii și oamenii de litere au simțit această schimbare și au manifestat, concomitent, optimism și neliniște.”1 Situația descrisă este asemănătoare cu cea din Anglia: „Geoffrey Chaucer s-a născut la mijlocul unui secol care, la fel ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de producție (inclusiv cheltuielile pentru Întreținerea lor). Despre alte servicii nu se vorbește, deoarece nici nu erau prezente În viața economică. Cantillon Richard (1697-1734) introduce În analiza economică un nou factor (alături de pământ, În producerea valorilor - munca. Centillon (reprezentant al „mercantilismului)”<footnote Curent de gândire (istoricește, anterior fiziocraților), considera că „bogăția constă În bani”, comerțul exterior având rolul de a aduce „metale prețioase” cât mai multe În țară). footnote>, Într-o lucrare apărută În 1755<footnote Cantillon Richard, Essai sur la
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
comportare pe piață (criterii de calitate, restricții privind tehnologiile, materiile prime, mediul etc.), fie stimulând actorii prin sisteme noi de parteneriat. Necesitatea intervenției statului În activitatea actorilor din sfera economiei nu este o teză cu totul nouă. După cum se știe, mercantilismul<footnote Ivanciu, Nicolae-Văleanu, Istoria gândirii economice, Editura Didactică și Pedagogică SA, București, 1994, p. 20. footnote> - secolele al XIV-lea - al XVIII-lea a recurs la sprijinul statului În promovarea și protejarea comerțului exterior În obținerea de metale prețioase. Cel
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
prefacere și transformare în Europa apuseană. Italia, în mod deosebit, era o țară a contrastelor și a confuziei. Reprezenta tărâmul a numeroase conflicte ale unui Ev Mediu intrat în declin - lupta dintre împărat și papalitate, biserică și stat, feudalism și mercantilism, aristocrație și burghezie. Intelectualii și oamenii de litere au simțit această schimbare și au manifestat, concomitent, optimism și neliniște.”1 Situația descrisă este asemănătoare cu cea din Anglia: „Geoffrey Chaucer s-a născut la mijlocul unui secol care, la fel ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Vremuri bune Vremuri bune, revistă culturală - literară, apare la 1 mai 1925, sub conducerea unui comitet, redacția și administrația în strada Căpitan Costache nr. 15, Bârlad, ca „ o poartă deschisă asupra viitorului” pentru ca timizii „în fața meterezelor” să învingă „spiritul de mercantilism și de comercializare” manifestat „până în cele mai mici cute ale lite raturii noastre de astăzi.” Semnează în revistă versuri: George Tutoveanu, St. V. Ionescu, G. Chivăran - Răzvan, N. Bogescu, J. Laur, G. Nedelea, G. Pallady, George Maragos, Virgil Cârstescu, Ciprian
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
excepție inițiativele de acest gen, care - afirmă ei - nu fac decât să încurajeze autenticul spirit civic, dorința de implicare în viața cetății, creativitatea și empatia. Voluntarul se vrea a fi un cetățean responsabil, un model de umanism, un inamic al mercantilismului, dovedind altruism și dedicânduse unei cauze în care crede fără a aștepta nimic în schimb. Iată de ce, întro societate dominată de spiritul negustoresc, voluntariatul pare a aduce un nou suflu. Deși puterea unui singur individ este limitată, apartenența la o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, urmate de colonizarea teritoriilor descoperite, de afluența masivă de aur și argint în Europa precum și de apariția unei noi concepții asupra schimburilor de bunuri între diferitele zone ale globului. Mercantilismul reprezintă primul curent important de gândire economică și o formă de politică economică, care a dominat Europa între secolele al XV-lea și al XVIII-lea. Gândirea economică mercantilistă a fost ilustrată de unii reprezentanți de seamă cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
joc cu sumă nulă, câștigul economic al unei anumite țări realizându-se pe socoteala partenerului ei comercial. În concepția mercantilistă, sistemul economic era compus din trei sectoare principale: un sector manufacturier, un sector rural și un sector reprezentat de colonii. Mercantilismul a abordat în esență problematica politicii comerciale externe, a balanței de plăți externe și a protecționismului. El a relevat necesitatea stimulării comerțului exterior și a protejării negustorilor autohtoni pentru dezvoltarea ramurilor de producție destinate preponderent exportului, prin subvenții bugetare și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
căsătoriți. În concepția mercantiliștilor statele trebuiau să practice politici demografice populaționiste, de încurajare a creșterii populației ca izvor de viitoare bunăstare. Din analiza apariției și dezvoltării acestui curent de gândire și politică economică se poate constata că, în evoluția sa, mercantilismul a parcurs două faze distincte: mercantilismul timpuriu: accentul era pus pe aspectul monetar, urmărindu-se creșterea cantității de metale prețioase aduse în țară și reducerea la minimum a celei ieșite din țară (a fost specific Spaniei și Portugaliei); mercantilismul dezvoltat
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]