125 matches
-
claselor de sus în rândul claselor mijlocii. Societățile bogate sunt pline de oameni de succes care au lăsat în urmă țări în care piețele sunt sever restricționate sau obstrucționate de favoruri speciale pentru cei puternici, de protecționism și de monopoluri mercantiliste și controale de prețuri, în care oportunitățile de reușită pe piață sunt limitate. Ei au părăsit acele societăți cu puține bunuri asupra lor, sau fără niciun bun, și au reușit să obțină succes în societăți mai deschise și mai orientate
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
împotriva burgheziei și capitalismului ca atare. Așa cum nota Bukharin, aceasta permite o simplificare conceptuală, deoarece comportamentul statului poate fi de fapt redus la interesul unei clase foarte restrînse. Hiprlferding a analizat în detaliu cum erau împinse statele la o politică mercantilistă, pentru a proteja propria piață de monopolurile străine, dar și pentru a permite expansiunea trusturilor autohtone în vederea susținerii procesului monopolizării. Acest lucru s-a produs în detrimentul producătorilor naționali mai mici. Lenin considera că simultaneitatea dezvoltării monopolurilor și a creșterii intervenției
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
externe care depășea șaizeci de zile. Dacă amenințările militare implicau angajamente pe termen lung, aceasta putea deveni o problemă.1 De asemenea, stimulentele economice aparent flexibile s-au transformat în mijloace ceva mai complicate ale politicii externe. O politică externă mercantilistă nu mai era posibilă în timp de pace, în secolul al XX-lea, cînd controlul executivului asupra economiei era însoțit de cel al Congresului și, mai mult, de cel al actorilor privați. Congresul are un rol decisiv atunci cînd este
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
contribuit la redefinirea conceptului de putere, atît de important și pentru realiști. Un prim pas al acestei politizări a perspectivelor asupra dependenței constă în distincția dintre structurile puterii din sistemul internațional și dinamica economică a capitalismului. Atunci cînd compara epoca mercantilistă cu cea prezentă, Laclau a spus că dezvoltarea structurilor eco-nomice dominante poate genera subdezvoltarea prin fixarea prețurilor de monopol de către nucleu și prin "constrîngerea extraeconomică, care întîrzie toate procesele de diferențiere socială și diminuează mărimea piețelor lor interne" (Laclau 1979
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
extraeconomice în analiza imperialismului poate fi găsită și la Laclau, care definea dependența economică ca "absorbția constantă de către o regiune a surplusului economic al altei regiuni" (Laclau 1979: 36), o definiție pur descriptivă ce nu prea i-ar deranja pe mercantiliști. Dar economiștii nemarxiști care s-au ocupat de problema dezvoltării au mers mai departe. Sanjaya Lall a negat că influența externă și condiționarea sînt "ceva special, apărut în statele mai puțin dezvoltate, despre care să se poată spune că ar
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
organizarea specifică statului modern. Din moment ce statul-națiune modern avea o capacitate fiscală și de război fără egal, de atunci încolo el a devenit principala formă de organizare a grupului, a cărei expansiune durează pînă în zilele noastre (Gilpin 1981: 123). Faza mercantilistă ține de la apariția sistemului european de state (ce își are originea în orașele-stat din Italia) și pînă la Pax Britannica; este prima încercare a lumii moderne de a organiza o economie de piață la scară globală. Inovațiile tehnologice și organizaționale
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
intervenite în transporturi și comunicații, în tehnologia militară și de factorii demografici și economici care diferențiază perioada actuală de cea premercantilistă (vezi Gilpin 1981: 55-84). Astfel, deși teoria neorealistă s-ar putea referi la eterna reîntoarcere a politicii puterii, abordarea mercantilistă "necesară" a lui Gilpin introduce ca factori endogeni multe trăsături altminteri neglijate. Lanțul cauzal al argumentării sale începe de la schimbarea tehnologică și economică (organizațională și tehnică), produsă în general de competiția internațională a statelor. Aceasta afectează distribuția puterii în sistem
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
prețuri fixe În loc de prețul pieței și puneau restricții pe producție, astfel Încât meseriașii să poată să mențină controlul asupra industriilor lor. La fel de important, mercantilismul nu a prins niciodată rădăcini În America. Statele Unite ale Americii s-au născut din rebeliunea față de politicile mercantiliste ale coroanei britanice. Am luptat În revoluție pentru a ne elibera de ceea ce consideram o tiranie economică intolerabilă a statului și cu toate că am cochetat cu o varietate proprie de mercantilism În primii ani ai republicii, a fost doar o chestiune
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
E.D.P., București, 2006 18 Totuși, În evoluția concepției clasice despre impozit, este cel puțin simptomatică sesizarea acțiunii sale reglatoare asupra veniturilor Însușite de către membrii societății, iar ideea unei intervenții a statului În funcționarea economiei datează Încă de pe vremea apariției doctrinelor mercantiliste. Așa, de exemplu, Colbert, În Franța, iniția: ”acordarea de privilegii fiscale și subvenții pentru crearea manufacturilor consacrate mai ales producțiilor necesare unui comerț exterior remunerator (articole de lux, postav, oțel), taxarea generală a prețurilor și salariilor, reglementarea strictă a calității
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
nu au legătură cu morala creștină și liberalismul economic. Prin impozit, statul Își Întărește puterea și Îngrădește libertatea contribuabililor deoarece, conform acestei doctrine, „libertatea lăsată În mâna oamenilor slăbește statul, generează haos social și duce la dispariția națiunii”31. Gândirea mercantilistă are meritul de a fi declanșat practic dezvoltarea Europei Occidentale, aflându-se la baza adoptării unor legi privind educația și obligația de a munci, dar prețul plătit a fost sacrificarea agriculturii. Cel mai sugestiv exemplu, sub cel din urmă 30
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Însă, mercantilismul a marcat trecerea la un nou tip de mentalitate, un nou comportament economic care, cu toate defectele sale, a influențat În mod pozitiv evoluția societății omenești; acest fapt la determinat pe J. M. Keynes să-i considere pe mercantiliști „primii pionieri ai gândirii economice”. Noua atitudine impusă de această doctrină a contribuit ulterior la afirmarea drepturilor individului față de atotputernicia statului, marcând tranziția la doctrina economică clasică (liberală). La rândul lor, concepțiile economice clasice despre impozit s-au creat și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În scopul stimulării creșterii economice și combaterea impozitelor care lovesc proprietatea. Noile clase sociale nu sunt mulțumite de rezultatul acestora și continuă lupta pentru asigurarea egalității tuturor cetățenilor În fața impozitelor. Se apreciază, de altfel, că tocmai din ciocnirea concepțiilor economice mercantiliste cu cele fiziocrate-absolutist monarhice, au apărut accizele care nu influențau direct privilegiile fiscale. Anterior 40 aplicării accizei În Anglia În anul 1643, au avut loc numeroase controverse, la care au participat personalitățile științifice ale acelor vremuri. După aplicare, controversele privind
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
special de proprietarii de pământuri. Din perspectiva problematicii abordate În lucrare, este de remarcat că momentul culminant al evoluției gândirii fiziocrate poate fi considerat apariția pe scena istoriei a școlii clasice engleze care a avut menirea de a corecta erorile mercantiliștilor și ale fiziocraților și de a da explicații pertinente diverselor fenomene și procese economice. Principala ruptură a școlii clasice engleze față de gândirea fiziocrată o reprezintă teoria privind ordinea naturală. Astfel, fondatorul doctrinei clasice, Adam Smith, consideră că ordinea naturală este
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Punerea sub tutelă a comunităților locale a părut, așadar, comandată de grija raționalizării gestionării finanțelor și de necesitatea realizării infrastructurii. Era vorba de dotarea țării cu mari rețele de drumuri, necesare atât apărării, cât și dezvoltării sale. Adept al sistemului mercantilist, Colbert a pus pe drumul cel bun orașele pentru a-și realiza proiectele industriale. Ambițiile sale economice în acest sens nu au rezistat în fața megalomaniei lui Ludovic al XIV-lea. Pe vremea lui Ludovic al VI-lea și Ludovic al
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și să ofere soluții legate de dezvoltarea unei economii. Primul curent care a dominat gândirea economică între anii 1450 - 1750 este mercantilismul, care a cuprins toată Europa, în principal cea de vest, în Spania, Portugalia, Olanda, Italia, Franța, Anglia. Autorii mercantiliști ca J.B. Colbert , W. Petty sau J. Bodin, [Ion Pohoata, n.c., „Doctrine economice”, http://facultate.regielive.ro], susțineau protecționismul ca soluție pentru dezvoltarea unei națiuni: o țară dezvoltată este o țară care își valorifică resursele în industria prelucrătoare autohtonă
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
unei națiuni: o țară dezvoltată este o țară care își valorifică resursele în industria prelucrătoare autohtonă cu scopul de a exporta produsele obținute, pe când o țară subdezvoltată se bazează pe importul de produse prelucrate și pe exportul de materii prime. Mercantiliștii susțin intervenția statului, care trebuia să acționeze în spiritul solidarității economice în interiorul națiunii, cu taxă de protecție la produsele indigene, dar, în același timp, să permită manifestarea liberă pentru produsele din exterior, solidaritatea nefiind promovată în relațiile cu exteriorul. Epoca
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
susțin intervenția statului, care trebuia să acționeze în spiritul solidarității economice în interiorul națiunii, cu taxă de protecție la produsele indigene, dar, în același timp, să permită manifestarea liberă pentru produsele din exterior, solidaritatea nefiind promovată în relațiile cu exteriorul. Epoca mercantilistă este marcată de preocuparea pentru câștig, care ia locul moralității austere susținută de biserică, izvorul bogăției fiind în comerț. Thomas Mun (1571-1641) a expus această doctrină în „England's Treasure by Foreign Trade” (1664): „Mijlocul la îndemână pentru sporirea avuției
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
lor”. [http://ro.wikipedia.org] Se susține ideea că prosperitatea comerțului reprezintă garanția unui stat puternic, autonom, nesubordonat bisericii și condus de un suveran. Concepția, prin care dezvoltarea economică este strâns legată de bani, a condus la evidențierea în teoria mercantilistă a aurului și monedelor ca simboluri ale bogăției, astfel introducându-se prima teorie despre bani. O reacție la mercantilism marchează sec. XVIII prin apariția doctrinei economice fiziocrată, în care protecționismul este înlocuit de liberalism și sursa bogăției nu este aurul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
prin definirea pentru prima dată a conceptelor de capital fix și capital circulant, definirea corectă a produsului net sau prin Tabloul economic (1758) al lui F. Quesnay (1694 - 1774), considerat primul model macroeconomic care a inspirat econometria și contabilitatea națională. Mercantiliștii și fiziocrații au anticipat și pregătit apariția economiștilor clasici care au preluat din ideile lor. Clasicismul delimitează probleme fundamentale ale economiei: producție, creștere, echilibru, valoare, preț, bani, muncă, capital. Teoriile clasice aduc o nouă viziune asupra dezvoltării economice din perspectiva
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
uman și în progresul tehnologic. Susținătorii teoriei recomandă sprijinirea de către stat a cercetării, a capitalului uman și a tehnologiei moderne. Țările în dezvoltare trebuie să beneficieze de o economie deschisă, integrată în economia globală. Ideologii economice în România Concepțiile mercantiliste și fiziocrate asupra dezvoltării economice se regăsesc și în studiile promotorilor autohtoni ai unor curente economice care au marcat România. O viziune mercantilistă asupra unor probleme economice naționale o are D. Cantemir (1673 - 1723) în lucrarea sa ,,Descrierea Moldovei” (1714
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
dezvoltare trebuie să beneficieze de o economie deschisă, integrată în economia globală. Ideologii economice în România Concepțiile mercantiliste și fiziocrate asupra dezvoltării economice se regăsesc și în studiile promotorilor autohtoni ai unor curente economice care au marcat România. O viziune mercantilistă asupra unor probleme economice naționale o are D. Cantemir (1673 - 1723) în lucrarea sa ,,Descrierea Moldovei” (1714 - 1716), importanța și rolul schimbului și a comerțului sau necesitatea creșterii avuției naționale fiind dezbătute în acestă operă. De asemenea, contribuții importante în
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
GATT), devenit mai târziu Organizația Mondială a Comerțului. Membrii au stabilit tarife vamale și alte concesii pentru partenerii comerciali, formulând coduri comerciale și proceduri de soluționare a disputelor și Încălcărilor de contract. Toate acestea reprezentau o schimbare dramatică față de abordările „mercantiliste” anterioare și erau menite, În timp, să inaugureze noua eră a comerțului liber. Scopurile și instituțiile stabilite la Bretton Woods, printre care și o nouă Bancă Mondială, implicau o intervenție externă fără precedent În practicile naționale. Mai mult, valutele urmau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vedea În ea chiar secretul stabilității: informat că pe teritoriul portughez al Angolei s-au descoperit zăcăminte de petrol, el a exclamat: „Ce păcat!”. Ca și Ceaușescu, Salazar era obsedat de evitarea datoriei naționale și echilibra conștiincios fiecare buget anual. Mercantilist fanatic, el a adunat rezerve de aur neobișnuit de mari la care nu a apelat nici pentru investiții, nici pentru importuri. Prin urmare, țara era cufundată În sărăcie, iar majoritatea populației lucra În mici ferme familiale În nord sau pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
social-economică, politică și culturală a societății agricole primitive, declanșate de un agent social nou - burghezia apuseană - și apoi desăvârșite împreună cu „nou-născuta” burghezie românească. Expresia condensată a acestor schimbări este dată de construcția mercantilismului în societatea românească. Cele mai spectaculoase transformări mercantiliste generate de programul pașoptist sunt Unirea Principatelor, Reforma Rurală, Constituția liberală, Independența de Stat, Regatul, Statul național unitar. Mișcările pașoptiste, scria cu pătrundere Ilie Bădescu (1988, p. 249) vor impune două idei fundamentale: ideea liberală și ideea democratică. Mecanismele schimbărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
antecesorii lor. Societatea de la finele secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX se prezenta ca un spațiu de tranziție de la vechea ordine patriarhală la ordinea capitalist-mercantilistă și începuturile capitalismului financiar, sărind peste faza liberalismului. Schimbările de natură mercantilistă au făcut breșe în societatea autarhică, după cum am văzut mai sus, cu tot cortegiul de efecte sociale, economice, psihologice neanticipate și nedezirabile ale tăvălugului transformărilor: dislocarea unor structuri patriarhale, ruinarea industriei casnice țărănești, decăderea meseriașilor urbani, al doilea servaj (neoiobăgia
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]