168 matches
-
monumente memoriale și funerare, toate fiind vechi cruci de piatră răspândite pe teritoriul comunei: la Dealu Viei (secolul al XVIII-lea), la Izvoru Dulce (1808), la Ogrăzile (1834) și două cruci din secolul al XIX-lea aflate la Valea Puțului Merei. În comună sunt 1 dispensar medical uman și 3 puncte sanitare, un cabinet stomatologic și un dispensar veterinar. Instituțiile de învățământ din comună sunt: Echipa locală de fotbal Partizanul Merei a activat o vreme în Liga a III-a. În
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
cruci din secolul al XIX-lea aflate la Valea Puțului Merei. În comună sunt 1 dispensar medical uman și 3 puncte sanitare, un cabinet stomatologic și un dispensar veterinar. Instituțiile de învățământ din comună sunt: Echipa locală de fotbal Partizanul Merei a activat o vreme în Liga a III-a. În comună există 3 baze sportive, dar echipa își disputa jocurile în liga a III-a la Buzău, pe un teren artificial aflat lângă stadionul Municipal.
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
are, în satele Haleș și Izvoru, o porțiune comună cu șoseaua județeană DJ203G, care duce spre nord la mănăstirea Ciolanu și mai departe, peste dealul Ciolanu, la Măgura (unde se termină în DN10), și spre sud peste dealul Istrița la Merei, Stâlpu (unde se intersectează cu DN1B) și Costești (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tisău se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
leagă Buzăul de Brașov. Din această șosea, la Vernești se ramifică șoselele județene DJ100H, care duce în susul Nișcovului spre Tisău și mai departe spre Mizil (județul Prahova), și DJ205, care duce de-a lungul versantului sudic al Dealului Istrița către Merei, Pietroasele și Năeni. Comuna este traversată și de calea ferată Buzău-Nehoiașu, pe care este deservită de stațiile Vernești și Cândești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vernești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
Vestire, zidită de jupân Jipa și Stanciu Vernescu în perioada 1714-1721, în timpul domniilor lui Ștefan Cantacuzino și Nicolae Mavrocordat în Țara Românească. În acea perioadă, pe actualul teritoriu al comunei, mai funcționau și comunele Valea Teancului (la poalele dealurilor, către Merei), Gura Nișcovului (pe cursul inferior al Nișcovului) și Cândești (mai sus pe Buzău) în aceeași plasă Sărata. Comuna Cândești era formată din cătunele Cândeștii de Jos, Cândeștii de Sus și Sătuc, cu o populație de 1840 de locuitori în 381
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
Sărata-Monteoru (pe scurt și Monteoru; în trecut, Fundul Sărății) este un sat în comuna Merei din județul Buzău, Muntenia, România. Este o stațiune balneară de interes local sezonieră, și a fost mai întâi cunoscută între localnici pentru apele tămăduitoare ale izvoarelor sărate. Se află în zona central-vestică a județului, Muntenia, România, la aproximativ 14 km
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
Buzău de Basil Iorgulescu și inclus în cel național întocmit de George Lahovari, consemnează că Monteoru era o comună recent înființată în 1885, formată din satele Monteoru, Bugheni (Sărata-Nenciulești), desprinse din comuna Gura Sărății, și satul Ogrăzile, desprins din comuna Merei. Același dicționar arată că în comună funcționau 2 fabrici de petrol, dintre care una, cea din apropierea gării, era una dintre cele mai mari din țară. Satul avea o populație de 620 de locuitori și 110 case, iar comuna în total
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
după Buzău către Ploiești, dar ea se află la 8 km depărtare de stațiune, pe teritoriul comunei învecinate Stâlpu și, deservește în principal localitatea de reședință a acestei comune, care se află mult mai aproape de ea. Sărata-Monteoru este legată de Merei, reședința comunei, de un drum județean, DJ203G, unde se intersectează cu alte drumuri județene care duc spre Pietroasele sau spre DN10 la Vernești, sau spre DN1B la Popasul Merei, ambele drumuri naționale care duc la Buzău. Aceeași șosea duce spre
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
care se află mult mai aproape de ea. Sărata-Monteoru este legată de Merei, reședința comunei, de un drum județean, DJ203G, unde se intersectează cu alte drumuri județene care duc spre Pietroasele sau spre DN10 la Vernești, sau spre DN1B la Popasul Merei, ambele drumuri naționale care duc la Buzău. Aceeași șosea duce spre nord peste dealul Istrița la Leiculești în comuna Tisău. Principala ramură economică a localității este turismul. Localitatea are statut de stațiune turistică de interes local, aici funcționând anual în
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
turistică de interes local, aici funcționând anual în lunile mai-august și un centru de informare turistică. În cadrul județului Buzău, care a înregistrat în 2012 3097 de locuri de cazare și 57.000 de sosiri cu 166.700 de înnoptări, comuna Merei (din care Sărata Monteoru reprezintă aproape întreaga activitate turistică) avea 889 de locuri de cazare în care s-au înregistrat 11.997 de sosiri cu 76.070 de înnoptări, ceea ce arată că aici există 28% din capacitatea de cazare a
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
țării de 87.000 de barili. Această producție zilnică este constantă încă din anul 1870 numai că atunci această cantitate reprezenta 44% din producția totală a României. În 2014, la mină lucrau 11 angajați. Localitatea Sărata-Monteoru face parte din comuna Merei, începând de la reforma administrativă din 1968. În primăvara lui 1989, Sărata-Monteoru a fost declarată comună de sine stătătoare, dar legea prin care s-a făcut acest lucru a fost abrogată în anul următor. În decembrie 2005, s-a organizat un
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
Sărata, Ulmeni (reședința) și Vâlcele. Are o populație de aproximativ 3330 locuitori. Comuna Ulmeni se afla la o distanță de vest de municipiul Buzău și de municipiul Ploiești. Prin localitate trec râul Sărata și pârâul Dara. Se învecinează cu comunele Merei, Stâlpu, Movila Banului, Săhăteni și Pietroasele. Comuna este străbătută de șoseaua națională DN1B, care leagă Buzăul de Ploiești. Lângă satul Sărata, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ203C, care o leagă spre nord de Pietroasele și spre sud de
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
Dumitru Crudu (Ro); cu Cătălin Herlo și Romul Moruțan - spectacol prezentat la Cluj, în curtea interioară din P-ța Unirii 10, cu intrarea liberă; 4. Venus sunt eu de Aristița Albăcan (Ro); cu Ramona Dumitrean, Ionuț Caras, Anca Opriș, Romina Merei - spectacol prezentat la galeria UAP din str. Iuliu Maniu, Cluj; 5. Carmen sau Întoarcerea de acasă de St. Caraman (Ro); cu Carmen Culcer - spectacol prezentat în Diesel Club, Cluj; 6. Vladimir vagy Estragon vagy Mindegy după S.Beckett (Fr); spectacol
Teatrul Imposibil () [Corola-website/Science/306838_a_308167]
-
menționat și din "Cartea Domnească" din 13 octombrie 7262 (1753) din vremea lui voievodului Matei Ghica, citată în lucrarea lui Al. H. Simionescu, spunându-se acolo că Agafton "„cu a sa silință și muncă a făcut curățitură în pădure(a) Merei de ș-au făcut mănăstioară cu chilii și ș-au pus și pomeți”". După o altă legendă relatată de stareța Ambrozia Hrițuc, sihastrul Agafton s-a rezemat într-o zi de un stejar falnic din pădurea Baisa și din interiorul
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
Comuna se află pe versantul sudic al dealului Istrița, în vestul județului. Ea este deservită de șoseaua județeană DJ205, care o leagă spre sud de șoseaua națională DN1B, care leagă Buzăul de Ploiești, și spre est de comunele Breaza, Pietroasele, Merei și Vernești. La Fințești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ104N, care duce spre vest în județul Prahova la Jugureni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Năeni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
pentru cultura Hamangia), tumuli funerari c) Așezări și necropole din epoca bronzului ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul c)1. Așezare fortificată, Comuna Sălacea, satul Otomani Bihor stațiune eponimă a culturii Otomani (în punctul "Cetățuia") c)2. Așezare eponimă a Comuna Merei, satul Sărata Monteoru Buzău culturii Monteoru (bronz mijlociu), așezare Cucuteni, necropolă de incinerație; vestigii de locuire (în punctul "Cetățuia") c)3. Necropole tumulare Comuna Lăpuș, satul Lăpuș Maramureș epoca bronzului final - grupul Lăpuș c)4. Așezare eponimă a Comuna Suciu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Orașe Codlea, Râșnov, Rupea, Săcele, Zărnești Comune Beclean, Bod, Bran, Bunești, Cața, Cincu, Dumbrăvița, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Homorod, Jibert, Lisa, Moieciu, Ormeniș, Prejmer, Sânpetru, Șercaia, Șoarș, Voila, Vulcan. BRĂILA Municipii Brăila Comune Măxineni. BUZĂU Municipii Buzău, Râmnicu Sărat Comune Bozioru, Merei, Tisău, Vernești. CARAȘ- Muncipii Reșița, Caransebeș SEVERIN Orașe Anina, Băile Herculane, Bocșa, Moldova Nouă, Oravița Comune Bănia, Berzasca, Bozovici, Carașova, Ciclova Română, Eftimie Murgu, Păltiniș, Coronini, Pojejena, Prigor, Sichevița, Târnova. CĂLĂRAȘI Municipii Oltenița Comune Plătărești. CLUJ Municipii Cluj-Napoca, Dej, Turda
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
symboles, Ed. Laffont / Jupiter, 1982). Pe fundalul unei copilării scindate cu amintiri de război poetul din Țara de Sus își aliază sistematic cervideele ca antidot imaginar la teroarea existențială, refugiindu-se într-un timp al originilor. Munții "veșnici" și "codrii merei" configurează o rezervație naturală eternă; cântări în lumină antică, Rapsodia pădurii și Odă soarelui, se înscriu într-o simbolistică dionisiacă, supratemporală, forțând limitele concretului. Un poem cu titlu sadovenian, Locuri și întâmplări, introduce într-un "frunziș de-aramă"amintitor de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
, Elena-Esther (6.XII.1933, Fălticeni), critic și istoric literar, eseistă și poetă. Este fiica Merei Rosenberg (n. Stashun), absolventă a Conservatorului din Berlin, și a medicului Solomon Rosenberg. Face primii ani de școală în Rusia (Tașkent și Harkov) și la Cernăuți, iar cursurile secundare le urmează la Liceul Teoretic de Fete nr. 1 (fosta Școală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
Gelu, Victoria, Paula etc. III. Regiunea viticolă a dealurilor Munteniei și Olteniei 18. Dealurile Buzăului Cernătești Buzău, Zărnești Buzău, Râmnicu Sărat Buzău 19. Drăgășani Dealu Mare Boldești Prahova, Valea Călugarească Prahova, Urlați-Ceptura Prahova, Tohani Prahova, Cricov Prahova, Breaza Buzău, Pietroasa, Merei Buzău, Zorești 3 centre distincte: Costești Argeș, Bucșani Dâmbovița, Valea Voievozilor Dâmbovița 20. Ștefănești Ștefănești Argeș, Topoloveni Argeș, Valea-Mare Dâmbovița 21. Sâmburești Sâmburești Olt, Dobroteasa Olt 22. Drăgășani Drăgășani Vâlcea, Gușoieni Vâlcea, Măciuca Vâlcea, IancuJianu Olt un centru distinct: Jiblea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Poetul optează consecvent pentru tiparele prozodice de sorginte clasică, păstrând muzicalitatea versurilor, necesară exprimării sentimentelor de optimism, tandrețe, melancolie. Este o lirică solară, cu mult vegetal, cu topoi ca pădurea sau satul, în linie tradiționalistă: „Le curge morilor pe scoc / mereul murmur de noroc / în satul meu ca un ulcior / ochi de istorie și dor!” (Laus pagi). Placheta Pur conține textele unui poet pe deplin matur, preocupat de arta cuvântului și legat de imaginarul unor înaintași precum V. Voiculescu sau Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
într-un scurt discurs pe care îl rosti după alegerea lui C.A. Rosetti, făcu declarația de mai sus.80 308 bucureștii de altădată amendament care, dacă ar fi fost adoptat, nu ar fi îngăduit comisiei de anchetă a Ca merei să dea „mandate de depunere și arestare“ a foștilor miniștri conservatori (pornind de la principiul că aceleași persoane nu pot fi în același timp și acuzatori, și judecători). Propunerea - dovedind luciditate -, deși sprijinită de deputații amintiți de Bacalbașa (M. Kogălniceanu clamase
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Leopardi, tocmai ideea nepătrunsului eminescian" (Adina Blanariu-Vuković: 95). Autoarea studiului întârzie la fiecare termen semnificativ pentru că dincolo de vocabule este emoția lirică, de care depinde atât de mult lectura eficientă a poemelor. Reținem, spre exemplu, echivalența "sempre"-"mereu", unde "mereu, -ece, merei" (adj., regionalism) înseamnă "care se întinde până departe, întins, vast"; termenul surprinde realitatea absolutului spațial, fapt pentru care îl citim ca pe o trans-scriere a blocului temporal. 3.4. Eminescu și literatura engleză G.Călinescu a analizat în detaliu relația
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
dincolo. Din acest motiv au inventat un sistem compli‑ cat pentru îmbălsămarea cadavrelor pe care le înfășurau în fâșii de pânză. Piramida era construită ca să adăpostească mumia regală plasată în mijlocul construcției enorme închisă într‑un sarcofag de piatră. De jur împrejurul ca‑ merei mortuare, erau scrise formule magice și incantații care trebuiau să‑l ajute pe rege în călătoria lui către lumea de dincolo 90. La scurt timp apar decorațiile pe mozaic: icoana lui Cristos în palatul im‑ perial și imaginile lui Cristos
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
are o intensitate la limita absurdului, întrucâtva neverosimilă. Iulia, din nuvela omonimă, este un „caz” de piromanie, joaca ei cu focul mergând până la o extatică, stranie confuzie, dar ciudățenia fetei e artificială, exterioară. De aceeași factură cu prima nuvelă, Cornel Merei este povestea unui soț care trimite în secret flori consoartei, spre a-i pune la încercare fidelitatea. Reușind să o tulbure, e cuprins de remușcări și, spre a reînnoda firul rupt al încrederii, vrea să simuleze un accident de mașină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]