387 matches
-
mașini care de care mai ciudată, conduse de militari în termen, bucuroși că scăpaseră din cazarmă și mai dau iama pe la bufet, sau la vreun bal. - Din momentu’ acesta, io mă ocup dă fântână, rosti energica doamnă Duluman proptită în fața mesenilor, cu mâinile-n șolduri și cu trăsnete în priviri! Perfect antrenat în cei treizeci și cinci de ani de căsnicie, domnul Duluman dispăru ca o boare de vânt, spre o destinație necunoscută, imitat imediat de inteligentul Luță. Lae, o fire mai timidă
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
Nu lipseau desigur nici meșterii cei vestiți, mai vestiți chiar decât magii biblici, numiții Lae, Luță și Lică. Ultimul bandajat încă la cap, dar fără nici o urmă de ranchiună, însă, ca recunoscut maestru fântânar ce era, se tot învârtea printre meseni și spunea cu glas profetic: - Băiii, pare ea bună, da’ nu țâne ăiii, cî nu făcutîîî di om cu har, cîîî fântânaru-i, fântânar, ăiii, adicî numa’ șî numa’ ielll.... De la un capăt al mesei, un bătrân care mânca o coajă
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
în gât și începu să vorbească gâjâit de nu mai înțelegea nimeni chiar nimic din cuvintele lui, nu că până acum ar fi înțeles, dar nu avea atâta haz. Ce-i drept, noua lui stare, dădu prilej de mare veselie mesenilor, deoarece toți îl îndemnau să mai spună câte ceva, apoi, ține-te râsete și glume, cum numai în rural, acolo unde oamenii au cu adevărat umor, poți găsi. Unde mai pui că imediat, Culaie, zis Hârban, un hâtru recunoscut pentru spontaneitatea
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
mișcat lăuntric de ceva ce mi se trage precis de la slova sadoveniană. Și tulburarea asta nu-mi face rău, ci mă copleșește plăcut de un sentiment al trecutului, al istoriei. Bănuiesc că trăirea aceasta ar fi și mai accentuată dacă mesenii n-ar fi oamenii epocii noastre, ci acei ai vremurilor care au consacrat locul, prin pana Maestrului. Și cum oamenii trecutului au făcut trecerea, firesc, în altă lume, speculez și eu, după pofla sufletului romantic, prezența la vreo masă dosită
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
coastele satelor noastre, căzu și el pe nepusă masă aici, la han, într-o bună zi. Nici măcar unul însă din cei aflați cu ulcica-n brațe nu-l cunoștea pe Vodă și toți îl luară drept un boier oarecare. Printre meseni, se afla și-un răzăș de prin părțile Sucevei, un îndrăzneț limbut, care intră-ndată în vorbă cu boieru’. Boierului nostru, adică Vodă cel neștiut, îi plăcu răzașul și-l întrebă cu ce rost îi este drumul pe-acolo. Răzășului
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
dacă nici Vodă nu-i face dreptate, se lasă lehamite. Dar îl va pofti pe mai marele Țării, ca să-și verse năduful, să-i pupe iapa...undeva, aproape de coadă. Și-i arătă boierului mârțoaga, legată sub un șopron a’ hanului. Mesenii începură să râdă, iar boierul, adică Vodă, ce să facă, le ținu și el hangu’, mânzăște. Pe semne, vreți să știți pe unde și-o scos cămeșa răzășul când o dat ochii cu Vodă, la cancelaria domnească...Apăi, când o
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
el încolo, au aflat-o toți cei care știu cât de cât a buchisi. Dumneavoastră, oameni buni, stăpâniți meșteșugu’ ista? Atunci ia poftiți de deschideți cartea scriitorului de-i zice Sadoveanu!...Că n-o să vă pară rău diloc... Ei, cinstiți meseni, ar fi multe de spus despre vorbele de demult, răsturnate în urechile mosafirilor Ancuțelor celor vechi; vechi ...precum vinu’ în ulcele,/ din doage de cofăiele;/ dar nu-i timpu’ de pierdut/ cât îi vinu’ de băut...Că aici, la Hanu
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
singur hocus-pocus mirajul nopților albe. Patinez și nu mă satur de lunecarea spre tine. Aurora sufletelor noastre mă amețește și simt aici, în plină noapte, ermitajul din ele. Mireasa timpului prezent Eu sunt mireasa fiecărei zile! Petrec cu muzici și meseni de soi. Am dăruit o nuntă cât o viață Copilului ce sunt și pentru voi! Eu sunt mireasa fiecărei clipe! In alb m-am îmbracat definitiv. Caleașca mea e trasă de doi cai Din negrul cel mai pur și mai
MIRAJ de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350921_a_352250]
-
curcan, Gourmetten, somon afumat, diverse pateuri de carne. Gourmetten, cel mai tipic stil de a mânca de Crăciun din Țările de Jos, include tartine de mici dimensiuni, cam cât o înghițitură, din carne și legume, preparate pe loc de fiecare mesean după gustul său, la un grătar special. Printre preferințele gastronomice de Crăciun ale locuitorilor Țării Lalelelor se numără de asemenea, carnea de porc prăjită, precum și celebra Kerststol - franzelă dulce, împănată cu fructe uscate, iar dintre dulciuri, sunt populare turta dulce
„COLINDĂ, COLINDĂ” PRINTRE LALELE ŞI MORI DE VÂNT. SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN ŢĂRILE DE JOS de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351733_a_353062]
-
cuvânt și, recunosc; parcă nu-mi venea a crede că ne cânta Orchestra Armatei, că în spatele mesei noastre stăteau câte un picolo și un ospătar în uniformă cu șireturi și pampon negru, care-i trimitea pe tineri să „execute” solicitările mesenilor. Mă uitam la mama, singura „țărancă”, la propriu și la figurat, care a refuzat costumul doamnesc, pe care mirii voiau să i-l cumpere. A pus condiția că dacă n-o lasă cu straiele ei de sărbătoare, nu vine la
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
înfumurare, cu convingerea că noi am fost aici din mereu și vom stăpâni întodeauna pământul acesta. Ilustra, fluierând sau doinind, momentele peste care prefera să treacă cu tâlc; umbla lin sau tropotind prin casă, după cum i se păreau a fi mesenii și evenimentele, cu importanță. Vorbea de Dumnezeu însuși ca și cum s-ar fi referit la o rudă de sânge, sau la cătanele în sumane, românii cu care făcuse cei șapte ani de oaste crăiască la curtea Austro-Ungară. Se simțea, era liber
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
prin gând dar popou nu se poate! - Fetele sunt făcute ,,cadou,, de mamare, vecina! Sunt verificate și curate, vedeți și voi! Spuse împăciuitor colonelul. Ele vă stau la dispoziție pe gratis, să le acceptăm toanele! Încheie surâzând condescendent în hohotele mesenilor și atmosfera se destinse. După alte parlamentări ,,serioase,, legate de această problemă, profesorul o luă pe cea drăguță de mână și dispăru. Au râs zgomotos, - Obișnuință de mocagiu! Cum a auzit că sunt moca s-a repezit primul! Fata frumoasă
PRIVATIZAREA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355627_a_356956]
-
ei era respectată. Au abordat alt subiect interesant și stresant pentru ea, vârsta. Acum se oferea scrupuloasă cu tot amalgamul de vicii dar fără popou; nu-i păsa de vârsta fragedă, era expertă în amoruri ... până la o limită! Unul dintre meseni ieși afară pe hol și-i zări pe cei doi amorezi, așezați pe o băncuță. Făceau preocupați schimb de telefoane și adrese. El avea un zâmbet lăbărțat pe față iar ea era fericită ca un copil ce tocmai mâncase o
PRIVATIZAREA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355627_a_356956]
-
de când au fost scrise” este concluzia serii în cuvintele Cristinei Ștefan. Cu siguranță, lui Omar Khayyam i-ar fi făcut plăcere să stea la masă, acolo, la Atelier, că ciocnească cu noi o cupă cu vin și să asculte părerile “mesenilor” exprimate cu lejeritate, fără rețineri, în cuvinte pline de sens și profunzime.”(AI) La lansarea traducerilor în volumele intitulate “Rubaiate”, de Omar Khayyam, poet iranian, traducere din limba persană, studiu introductiv, note și comentarii de Gheorghe Iorga și “Sa dam
GHEORGHE IORGA, RUBAIATE, TRADUCERE DIN LIMBA PERSANĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368971_a_370300]
-
sau la prășitoare, sau cine mai știe ce alte treburi putea să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui bunicul Constantin și ai bunicii Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
bulevardului Republicii, o văzu pe Andrada de departe pășind apăsat dinspre Universitate, cu pletele sale negre tresăltându-i pe umeri. Se grăbea, acest lucru se putea observa de orice trecător. A intrat direct pe terasă și căutând din priviri printre meseni, îl descoperi pe Cristian la o masă în același sector unde au fost și ultima dată. - Bună, Cris. Aștepți de mult? Nu aștepți, răspunse tot ea în timp ce-l sărută pe colțul buzelor. - De unde știi că nu te aștept de mult
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
și ei masa separat de ceilalți participanți, într-un colț al scenei, unde se va desfășura dansul. Parcă era mai gustată muzica lor decât cea de pe benzile magnetofonului, însă deocamdată nu era nevoie de lăutari. Era etapa de socializare între meseni. Trebuia să se ajungă la o anumită stare de bine, de veselie, pentru a schimba cele două surori de pe banda magnetică cu lăutarii locali. De fapt, toată comuna se distra la balurile sau horele din central comunei, după cum le cântau
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
voce foarte frumoasă. Codrii munților îl dăruiseră cu har, iar prin cântecul din frunză nu se despărțea nicicând de freamătul lor. Era invitat și la nunți, și la cele săsești, unde, îmbrăcat în straiul popular moștenit din străbuni atingea inimile mesenilor și le modela după spiritul și sufletul său minunat cu cântecele lui. Pe lângă faptul că era harnic, cinstit și omenos, Nicolae Sinu, bunicul lui nea Mitică avea un suflet de aur: era generos, darnic cu toată lumea: își punea soția să
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
o bucurie născută din durere. Lasă rugăciunea, sufletul pietrei în ochi la cumințenia pământului înainte de a se ridica păsările la cer pe urmele recunoștiinței. Dumnezeu și-a cioplit cu dalta marmora cerului nepieritor lacrima și-o sloboade prin ploi peste meseni în curtea casei unde i se păstrează în taină un loc. Referință Bibliografică: oul / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 350, Anul I, 16 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate
OUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357972_a_359301]
-
sau la prășitoare, ori cine mai știe ce alte treburi puteau să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui moș Constantin și tușa Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva de
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
dar se întâlnesc și în Grecia și Turcia, de unde au fost preluați de bucătăria românească. Cum le spune și numele, sunt niște rulouri mici, fiind și numiți astfel: mici, în Regat, din carne cu mirodenii, având menirea să încânte gustul mesenilor. Se servesc numai proaspăt prăjiți pe grătar de jar, fie cu tacâm, ori la scobitoare sub formă de gustare. Se ia cărniță de vacă de la gât, fără a se îndepărta grăsimea și se dă de două ori prin mașină, pentru
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
Pătrășcanu, spuse la un moment dat Aveline, ridicându-se de la masă. - De ce nu mai rămâi? Nici nu ai gustat măcar din tort. L-am preparat special pentru voi, dragi copii, spuse voioasa doamna Marieta, îmbrățișând cu o privire caldă toți mesenii săi. Lasă că te duce mai tarziu Râul acasă cu taxiul. - Vă mulțumesc, dar este deja întuneric și am și ceva de rezolvat pentru școala, așa că este timpul să mă retrag. - Bine atunci, daca nu vrei să mai stai. Să
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
la loc cu toate descântecele Bușicăi și Predușincăi. Ce repede mai trece timpul cu povestirea unor mici întâmplări din cârciuma Floreascăi, că nici nu-l văzui pe conașul Pandele când intră, dar îmi atrase atenția vânzoleala care se iscă printe mesenii ridicați în piciare, strigându-i care mai de care, pe limba lui. - Bine-ai venit, boierule! Să ne trăieșt conașule!... Pandelică salută mulțimea gălgioasă, făcu semn cu ambele mâini ca să se așeze fiecare la masa lui, apoi se adresă Floreascăi
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
le studia discret pe cele două femei. Constata diferențele dintre ele nu numai datorate vârstelor, cât mai ales că nu exista nicio trăsătură comună, nimic care să sugereze că ar fi rude. Cum auzi invitația solistului orchestrei de a ieși mesenii pe ring, Ștefan bine dispus, o invită pe Minela la dans. Aceasta încântată, mai ales că aștepta încă de la începutul mesei festive acest moment, acceptă invitația imediat, mulțumindu-i. Încă de la absolvirea facultății Ștefan și-a petrecut timpul mai mult
FRAGM. 7 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359981_a_361310]
-
meu 206 ... O să-mi iau altul! Dacă nu de Paște ... la Paștele Cailor! Și când mă gândesc la ce “idealuri mărețe” aveam ... pe la 6 ani: voiam să fiu mecanic auto, ziua, și, noaptea, cântăreață într-un bar...Să-mi pună mesenii bani în decolteu (așa văzusem eu, pe la mine, pe la țară, la nunți, și tare mi-a plăcut)! Mă uit la fostul meu elev cum monitorizează programul excursiei, în cele mai fine detalii. Zâmbesc mulțumită. Când era elev, îi ziceam “monstru
ÎN PACEA SERII DE APRIL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359129_a_360458]