19,907 matches
-
opereze în spitale, li se trimit controale pe cap, să-și țină gura. Și cîți medici tineri din România nu cîștigă mai prost decît cerșetorii de la intersecțiile mai dosnice ale Bucureștiului? |știa iau mită de la părinții lor, ca să-și facă meseria în continuare. Pe avocații care cîștigă procese dificile, uneori împotriva statului, ceea ce la noi nu e chiar de colo, nu-i băgăm în seamă. Îi ignorăm și pe judecătorii care nu se lasă intimidați de presiuni și de amenințări. Să
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
trădează un soi de didacticism: fiecare capitol se ocupă de câte o trăsătură negativă, de câte o fărâmă de realitate (Omul nou și soția lui, Românii sunt prea nervoși pentru a intra în Europa, Cu business class în slujba țări, Meseria de "băiat bun" etc.). De aceea pare a fi un volum alcătuit din mici texte foiletonistice tip Cațavencu sau din microeseuri despre societate (nu despre individ care nu există cu adevărat în această carte). Că nu este vorba despre un
Proză satirică by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13976_a_15301]
-
Este însă de înțeles și ÎNȚELEGEM DE CE: presa română suferă și este cenzurată economic, care tot CENZURĂ este, vreți sau nu s-o recunoașteți! Nu mă pot abține a nu gîndi precum Iorga: "mîntuirea nu vine niciodată dinspre capetele plecate". Meseria de ziarist, dacă meserie se numește "cere curaj și morală poate mai mult decît alte meserii. Este bine să rămînem liberi interesîndu-ne totuși privirea celuilalt cu atît mai mult cu cît "celălalt" ne este prieten. M-a îngrozit întotdeauna indiferența
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13996_a_15321]
-
și ÎNȚELEGEM DE CE: presa română suferă și este cenzurată economic, care tot CENZURĂ este, vreți sau nu s-o recunoașteți! Nu mă pot abține a nu gîndi precum Iorga: "mîntuirea nu vine niciodată dinspre capetele plecate". Meseria de ziarist, dacă meserie se numește "cere curaj și morală poate mai mult decît alte meserii. Este bine să rămînem liberi interesîndu-ne totuși privirea celuilalt cu atît mai mult cu cît "celălalt" ne este prieten. M-a îngrozit întotdeauna indiferența cu deraparea ei, nesimțirea
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13996_a_15321]
-
CENZURĂ este, vreți sau nu s-o recunoașteți! Nu mă pot abține a nu gîndi precum Iorga: "mîntuirea nu vine niciodată dinspre capetele plecate". Meseria de ziarist, dacă meserie se numește "cere curaj și morală poate mai mult decît alte meserii. Este bine să rămînem liberi interesîndu-ne totuși privirea celuilalt cu atît mai mult cu cît "celălalt" ne este prieten. M-a îngrozit întotdeauna indiferența cu deraparea ei, nesimțirea. Ei bine de această indiferență ar trebui să vă temeți și poate
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13996_a_15321]
-
poezie". Să rămânem cinstiți cu noi înșine și să recunoaștem deschis că electronica nu are nici o vină pentru cacofonie sau pentru dezacord. Eram pe punctul de a mă lăsa cucerită de ideea frumuseții lumii în diversitatea ei de lucruri și meserii când, în chipul cacofoniei crase și deloc inocente și a dezacordului: "feerica cadență" și, iată, " Și calde nimburi ne-apăru pe umeri", îmi apăru și mie, clară și dureroasă în fața ochilor, situația. Fusese magic "vântul cel negru" între tristețile de
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
revistei "România Literară" l-am citit în urmă cu 19 ani; inițial ferventă și absolut constantă, lectura s-a diminuat simțitor în timpul facultății (poate dintr-un ascuns sentiment de vinovăție - renunțasem la o potențială formare filologică în favoarea mult mai pragmaticei meserii de doctor). Nu am o explicație logică pentru acest fenomen, dar lipsa coerenței mi-a etichetat toate lecturile din acea perioadă. Citeam rar și cu o voluptate ușor ciuntită cărți și reviste de valoare inegală, amestecate într-un talmeș-balmeș care
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
femeie căreia îi făcuse un copil și de care nu i-ar fi trecut prin minte să se despartă sub rigoarea celibatului preoțesc, un tînăr astmatic și suferind, avînd o voce slabă al cărei timbru șters îi crease necazuri în meseria de profesor de retorică la Milano (pe atunci Mediolanum), un tînăr născut în Africa romană (orașul de baștină, Tagaste, se află azi în Algeria) și nutrind un complex de provincial față de protipendada orașelor romane, cum așadar dintr-un asemenea tînăr
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
a se creștina fiind luată pe loc. E greu de spus cîtă ficțiune și cîtă realitate se află în mărturisirea lui, dar e cert că, în urma acestui episod, filozoful a renunțat la ideea căsătoriei cu concubina sa, și-a abandonat meseria de profesor și, lepădîndu-se de ambițiile lumești, a primit botezul. Ceea ce este izbitor în cazul acestei convertiri este că schimbarea bruscă de atitudine a lui Augustin nu a fost însoțită de o modificare a viziunii sale despre lume. Cu alte
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
exercite profesiunea. Chiar și în mass media care aparțin de stat. Că acestor oameni li se poate cere demisia de onoare, asta e altceva. Dar profesional e o gravă încălcare a drepturilor omului să împiedici pe cineva să-și facă meseria fiindcă a fost informator. E vorba de chestiuni diferite. Dacă o persoană face rău prin felul în care își exercită meseria, asta e una. În cazul de față, dacă un informator și-a folosit meseria pentru a turna, atunci am
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
asta e altceva. Dar profesional e o gravă încălcare a drepturilor omului să împiedici pe cineva să-și facă meseria fiindcă a fost informator. E vorba de chestiuni diferite. Dacă o persoană face rău prin felul în care își exercită meseria, asta e una. În cazul de față, dacă un informator și-a folosit meseria pentru a turna, atunci am mai putea sta de vorbă. Iau însă un exemplu la întîmplare - un ceasornicar turnător nu mai poate fi ceasornicar pentru că i-
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
pe cineva să-și facă meseria fiindcă a fost informator. E vorba de chestiuni diferite. Dacă o persoană face rău prin felul în care își exercită meseria, asta e una. În cazul de față, dacă un informator și-a folosit meseria pentru a turna, atunci am mai putea sta de vorbă. Iau însă un exemplu la întîmplare - un ceasornicar turnător nu mai poate fi ceasornicar pentru că i-a turnat pe cei care veneau în prăvălia lui? Despre ziariștii turnători am aproximativ
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
fi ceasornicar pentru că i-a turnat pe cei care veneau în prăvălia lui? Despre ziariștii turnători am aproximativ aceeași părere. Dacă se dovedește că au făcut porcării, în această calitate, nu le poți interzice decît eventual moral să-și facă meseria de ziariști. Pentru că nici unul dintre ei n-a semnat vreo declarație în care au afirmat că n-au făcut poliție politică, spre deosebire de politicieni și de funcționarii de stat. După părerea mea, un ziarist dat în vileag că a fost informator
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
primară), dar "cînd toată lumea s-a molipsit de cioranită (adică după 1989, presupunem - Cronicar), eu m-am vindecat ș...ț Cioran e una dintre cele mai strălucite împliniri ale ratării în formulă literară și filosofică. N-a avut niciodată o meserie, o profesie, o disciplină în care să exceleze, decît poate aceea de cititor". Se putea și mai rău, să rateze chiar și șansa de a citi. Romancierii români de azi îi displac d-lui B., care constată "cu resemnare" că
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
sfinților martiri, în acest timp, când Biserica Ta are nevoie de mari ajutoare de la Tine!”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 9-10, în PSB, vol. 53, p. 126-127) „Este cunoscut acel om, pe nume Severus, măcelar de meserie, slujitor într-un serviciu public. După ce a orbit n-a mai putut lucra. A chemat să dea mărturii pentru el pe cei în slujba cărora fusese mai înainte. Pe aceștia i-a chemat ca martori ai orbirii sale. El spune
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe care se brodează principalele manifestări ale personalității. Deficitul de individualitate se estompează astfel odată cu senzația funcționării și a reîntregirii. Damien Charron știe acest lucru. Știe și că a fi compozitor este o povară mult mai grea decât a exersa meseria de tălmăcitor al sincretismului artistic. Și va afla, sunt convins, că povara compozitorului devine cu atât mai suportabilă cu cât ea se supune mai vârtos reiterării. O reiterare de multe ori ameliorată. Și, uneori, chiar absolvitoare. De mult nu am
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
cheamă Guriță. Vorbește cu manometrele, cu robinetele, povestește câte și mai câte, neuitându-și nici un moment porecla. Treptat, printre lopețile de cărbune aruncate, când își închipuie el că am învățat și eu, mă lasă și pe mine să-mi fac meseria, și-l imit conștiincios. Sinaia, Predealul, nici nu le văd. Adică le văd eu, dar altfel decât înainte, cu răspundere, - ca și cum mi-aș fi schimbat profesia. După Predeal, la vale, fiindcă acum totul merge ca de la sine, reiau, îmi aduc
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
A crede că dau o lovitură politică mizând pe caracterul emoțional al morții unui soldat căzut la datorie nu e tocmai lucrul cel mai onorabil pentru un politician de vârf. E ca și cum n-ai înțelege esența carierei militare. Oricine îmbrățișează meseria armelor știe - sau ar trebui să știe - la ce se expune. În armată, riscul morții se află înscris în primele rânduri ale "îndatoririlor de serviciu". A fi soldat nu mai înseamnă - ca pe vremea comunismului - a te dedulci la infinite
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
În clipa de față, a fi soldat înseamnă a accepta să pleci, cu arma în mână, pe oricare câmp de bătălie al planetei. E trist că politicienii noștri încep să speculeze, din pur populism, astfel de situații. În fond, fiecare meserie cu riscurile ei: ca miner, se poate surpa o galerie, ca intelectual poți orbi, ca jurnalist te poți oricând trezi cu un proces sau chiar cu un glonț în cap, expediat de cine știe ce miliardar enervat pe scrisul tău. A vărsa
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
plăcere. Interpretul mijlocește senzația și plăcerea asemenea unui ecran ce configurează și amplifică semnalul inițial al compozitorului. Rezolvarea problemei se va face numai dacă interpretul, care deține pârghiile și tehnicile redării amplificate a senzațiilor (de la velocitate la cantabilitate, de la trucurile meseriei la secretele și superstițiile ei), va beneficia de înțelegerea compozitorului, care va scrie pentru a-i satisface nevoia de comunicare. Pentru aceasta, compozitorul trebuie să învețe să redevină interpret. Altfel, el nu are nici o șansă. Va ieși din scenă treptat
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
însemnările cu care își umplea caietele, destinul său de filozof nu fusese frînt în întregime; că deși fusese împiedicat să-și dea doctoratul cu Heidegger, principiul viu al gîndirii sale nu fusese alterat, că deși nu putea să profeseze o meserie pentru care avea toată înzestrarea din lume - profesor de filozofie -, dovada supraviețuirii sale filozofice stătea în consecvența cu care, neștiut de nimeni, își nota cu regularitate ideile. Și astfel, analizîndu-l retrospectiv, după apariția a trei cărți purtînd numele lui, îți
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
fantastic. - Ați jucat în numeroase adaptări ale unor romane sau piese celebre? Aveți vreo slăbiciune pentru ele? Mă gîndesc, de pildă, la Pescărușul lui Cehov sau la Doamna Dalloway, ecranizarea romanului de Virginia Woolf... - Nu. Din punctul meu de vedere, meseria de actor nu are nimic de-a face cu ceea ce prefer sau cu ceea ce nu prefer. Încerc să uit de personalitatea mea și să intru în pielea personajului cît de mult pot, aceasta este principala mea responsabilitate. În ceea ce privește rolul Clarissei
O artistă veterană by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10524_a_11849]
-
s-au jucat pe scene de teatru național, dar și la case de cultură, de trupe de amatori, în geografia mare a țării, începînd de la Baia Mare și terminînd la Mahmudia. Scriitorul a fost întotdeauna dublat de ziaristul frenetic, iute-umblătoriu, în numele meseriei de ziarist de radio, toate acestea adunîndu-se alături de multele spectacole, gen Acusticon, marcă înregistrată la Radio Cluj, definind astfel profilul unui om în Cetate, pe care nu l-am văzut niciodată bătîndu-se cu pumnii în piept, pentru ce a făcut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94333_a_95625]
-
o publicație lunară care să promoveze creatori de valori spirituale din țară și de peste hotare, fie consacrați sau mai puțin cunoscuți. Editorialele, semnate de redactorul-șef, Ileana-Lucia Floran, lansează subiecte interesante, uneori controversate pentru lumea literară, precum: Reviste și... reviste, „Meseria” de scriitor etc. Copertele oferă lumină și bucurie prin coloritul vesel, dar și prin poemele și picturile sugestive ale unor artiști, care contribuie la starea sufletească necesară receptării materialelor publicate. Interesantă este ultima copertă interioară în care apar color cărți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94347_a_95639]
-
au prin obișnuință simțurile învățate să deosebească binele și răul“. Etapa adolescenței este una dificilă și delicată, tinerii fiind preocupați îndeosebi de orientarea profesională și de alegerea unei cariere. De cele mai multe ori, în opțiunile lor, ei se gândesc la o meserie bănoasă, ignorând latura spirituală a vieții și importanța acesteia. O puternică influență asupra modului lor de gândire îl are societatea de astăzi, materialistă și lipsită de sentimentul onoarei, al cinstei, al dreptății. Evident, nu le putem contesta dreptul la stabilitate
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]