457 matches
-
a negat religiozitatea tradițională înlocuind-o printr-o nouă hierofanie, de ce „a reprezentat o formă de fundamentalism politic, de ideologie politică ce pretinde să construiască în această lume ceea ce aparține unui alt tărâm, cel al transcendenței”; de ce a fost un mesianism, o escatologie seculară, o doctrină chiliastă (p.19). Două texte ce au fost transcrise după două conferințe de succes, vorbesc despre Anul 1956 sau de ce contează revizionismul marxist (unde teza propusă de autor despre revizionismul marxist este că acesta s-
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
seamănă unei ofensive cosmice. Dar ce rămîne după defensiva unei culturi mici? Praf dar nu de pușcă, pulbere purtată de un vînt de toamnă. Caut în zadar primăvara culturilor mici..." Aproape de România, cultura cosmogonică rusă copleșește: "Față de Rusia, al cărei mesianism a fost totdeauna o soteriologie universală, profetismul național al culturilor mici nu depășește semnificația unui monument istoric. Ce posibilități de mesianism există în România, cînd nu ne-am proiectat niciodată un destin monumental?" Cioran denunță întoarcerea la tradiție ca subterfugiu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vînt de toamnă. Caut în zadar primăvara culturilor mici..." Aproape de România, cultura cosmogonică rusă copleșește: "Față de Rusia, al cărei mesianism a fost totdeauna o soteriologie universală, profetismul național al culturilor mici nu depășește semnificația unui monument istoric. Ce posibilități de mesianism există în România, cînd nu ne-am proiectat niciodată un destin monumental?" Cioran denunță întoarcerea la tradiție ca subterfugiu și pretenție de a accede în istorie: "Tradiționalismul este o formulă comodă, neangajantă. El exprimă o solidaritate cu neamul, dar nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lua deciziile majore pentru Principate în 1859, 1866 și 1878. Experiența pariziană este cu atît mai puternică cu cît aceasta reprezintă o experiență inițiatică, de tinerețe. Ea se împlinește într-o Franță care repetă 1789 în 1848, însă fără mijloacele mesianismului revoluționar, într-o Franță care se definește prin gloria memoriei Revoluției, dar care aspiră la un consens reformist. Curînd, reforma apare ca un fel de nostalgie a reinstaurării Revoluției. Această nostalgie este perfect accesibilă spiritelor deja marcate de regretul care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pierdut teritorii din cauza erorilor din politica externă". Germania îi oferă lui Antonescu și României mai mult decît un ajutor sau o alianță și mai mult decît o protecție antisovietică; ea îi oferă un destin. Explicațiile lui Antonescu, intrate în logica mesianismului nazist, au adesea accente patetice, ca atunci cînd declară, în 1943: "Trebuie să căutăm să creăm o doctrină românească. Avem convingerea că, în ultimii doi ani, am scris cu adevărat epopeea românească. De la Decebal pînă în zilele noastre, niciodată poporul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mînă cu retorica naționalistă, cu formațiunile de contrabandiști ai românismului bubuitor. Și dacă exponenții acestei orientări ar fi niște rudimentari, încă nu ar fi mare lucru, dar din ce în ce mai mulți artiști autentici, de înclinație dovedită, își pun talentul în serviciul unui mesianism incontinent, producînd stupoare și derută. Simpla recurgere la simboluri creștine, sumara lor citare duc, vrînd nevrînd, la impostura formelor fără fond, la gratuitate și deriziune. Nu e de blamat, se înțelege, propensiunea în sine către aceste sintaxe, e necesară însă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ale căror forță de creație este limitată prin statutul existențial (cosmic și istoric) al omului. Determinarea sa socială îi conferă personalității energetice și o contextualizare națională. Ea nu poate rezulta decât acolo unde poporul are un ideal înscris într-un "mesianism". Iar idealul, ca și mesianismul, își au "locul natural" în cultură. Personalitatea poporului cultura condiționează personalitatea individului. Rezultatul umanizării nu este negarea legăturilor personalității energetice cu energiile naturii; totuși, acestea nu mai sunt pentru ea în stare brută, naturală ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este limitată prin statutul existențial (cosmic și istoric) al omului. Determinarea sa socială îi conferă personalității energetice și o contextualizare națională. Ea nu poate rezulta decât acolo unde poporul are un ideal înscris într-un "mesianism". Iar idealul, ca și mesianismul, își au "locul natural" în cultură. Personalitatea poporului cultura condiționează personalitatea individului. Rezultatul umanizării nu este negarea legăturilor personalității energetice cu energiile naturii; totuși, acestea nu mai sunt pentru ea în stare brută, naturală ca atare, ci sunt într-o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru fiecare caz "pedagogia" (formarea) vocațională. Primul îndemn al muncii educative este cel referitor la muncă. Dar nu la orice muncă, ci la aceea care corespunde determinărilor individuale, iar în cazul vocațiilor, la aceea care se află în acord cu mesianismul poporului. Principiul de bază este următorul: În om este atâta realitate câtă este în el energia de muncă"215. Scopul noii educații al aceleia care va respecta regulile desprinse dintr-o teorie personalist energetică asupra omului va fi, afirmă C.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
concept din lucrarea omonimă desăvârșește modelul său semantic. În cadrul acestuia, înfățișarea sensurilor vocației este argumentată, iar unitatea semantică a conceptului este justificată total. Modelul vocației cuprinde următoarele elemente: geneză; structură; funcții; tipuri; relații cu alte concepte: profesie, creație, noroc, ideal, mesianism; educarea vocației; referiri la vocația românilor. În cele ce urmează, vom porni de la această enumerare, fără a reface in extenso argumentările și comentariile lui C. Rădulescu-Motru, încercând doar o prezentare formală și intenționat schematică, suficientă însă pentru a ilustra felul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omul obișnuit. Geneza, structura, funcțiile și tipurile vocației sunt suficiente pentru o bună descriere a sa, iar criteriile diferenței sale față de personalitatea omului obișnuit pot fi cunoscute prin dezvăluirea legăturilor dintre conceptul vocației și alte concepte: creație, noroc, profesie, ideal, mesianism. Creația vocațională are o singură caracteristică esențială: apare într-un moment istoric determinat, în momentul în care era cerută pentru a lega trecutul cultural al unei comunități, prin prezentul ei, cu viitorul imposibil în absența sa. Vocația, socotește C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vocațional (asimilată de vocație) devine ideal. Imaginea teoretică a idealului este apropiată de cea a legii morale kantiene. Asemenea acesteia, el are o finalitate și "întrupează "ceea ce trebuie să fie", nu ceea ce este"237. Idealul însă este încadrat într-un mesianism, înțeles de C. Rădulescu-Motru ca prezență a idealului în conștiința unui popor și ca ansamblu de aspirații îndreptate de popor către înfăptuirea idealului său; el constă, de asemenea, în puterea poporului de a anticipa "producerea vocațiilor sale". Ansamblul aspirațiilor unui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de popor către înfăptuirea idealului său; el constă, de asemenea, în puterea poporului de a anticipa "producerea vocațiilor sale". Ansamblul aspirațiilor unui popor, îndreptate către înfăptuirea idealului său cultural, formează o atmosferă spirituală favorabilă producerii vocației și educării ei, formează mesianismul. În această atmosferă spirituală rezidă atitudinile specifice față de lume și o anumită ierarhie valorică a faptelor omenești, însușiri prezente doar în sufletul poporului în "etnicul" lui, cum va spune autorul în Etnicul românesc -, dar actualizate prin puterea sufletească a vocațiilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
În această atmosferă spirituală rezidă atitudinile specifice față de lume și o anumită ierarhie valorică a faptelor omenești, însușiri prezente doar în sufletul poporului în "etnicul" lui, cum va spune autorul în Etnicul românesc -, dar actualizate prin puterea sufletească a vocațiilor. Mesianismul este elementul profund de continuitate în viața și cultura unui popor. Dar fără actualizarea sa prin vocație, el rămâne o simplă dispoziție inconștientă, fără nici un viitor. Există totuși momente în istoria unui popor când vocațiile "ies ca din pământ". Este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o simplă dispoziție inconștientă, fără nici un viitor. Există totuși momente în istoria unui popor când vocațiile "ies ca din pământ". Este vorba despre situațiile limită. În treacăt fie spus, conceptul existențialist de "situație limită" exprimă satisfăcător momentele din istorie când mesianismul devine activ prin mijlocirea vocațiilor.) Mesianismul și vocația se află într-un raport de dualitate și împreună constituie motivația interioară și realizarea ca atare a noului în stare să întemeieze evoluția culturală firească a poporului. Teoria vocației cuprinde, pe lângă "sistematică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
viitor. Există totuși momente în istoria unui popor când vocațiile "ies ca din pământ". Este vorba despre situațiile limită. În treacăt fie spus, conceptul existențialist de "situație limită" exprimă satisfăcător momentele din istorie când mesianismul devine activ prin mijlocirea vocațiilor.) Mesianismul și vocația se află într-un raport de dualitate și împreună constituie motivația interioară și realizarea ca atare a noului în stare să întemeieze evoluția culturală firească a poporului. Teoria vocației cuprinde, pe lângă "sistematică", și o pedagogie (teorie a educației
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
împreună constituie motivația interioară și realizarea ca atare a noului în stare să întemeieze evoluția culturală firească a poporului. Teoria vocației cuprinde, pe lângă "sistematică", și o pedagogie (teorie a educației). Aceasta este concepută de C. Rădulescu-Motru pe fondul relației cu mesianismul, care apare sub o determinare clară, aproape "pozitivă", nicidecum mistică. Termenul ca atare are, desigur, o conotație religioasă; referentul său este lucrarea mântuitoare a lui Iisus Hristos. Dar el semnifică și ansamblul condițiilor neevidente prin ele însele, forțele ascunse care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
el semnifică și ansamblul condițiilor neevidente prin ele însele, forțele ascunse care determină acțiunea superlativă a unei persoane sau a unei comunități în istorie, acțiune ce are ca rezultat împlinirea destinului său și poate chiar salvarea omului. C. Rădulescu-Motru conferă mesianismului un înțeles operațional în ordinea explicării vocației. De altfel, termenul era folosit în epocă tocmai cu această conotație "pozitivă". Iată cum îl folosește, de exemplu, Mircea Eliade: mesianismul reprezintă conștiința misiunii "istorice și supraistorice" a unui popor; el presupune "lupta
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rezultat împlinirea destinului său și poate chiar salvarea omului. C. Rădulescu-Motru conferă mesianismului un înțeles operațional în ordinea explicării vocației. De altfel, termenul era folosit în epocă tocmai cu această conotație "pozitivă". Iată cum îl folosește, de exemplu, Mircea Eliade: mesianismul reprezintă conștiința misiunii "istorice și supraistorice" a unui popor; el presupune "lupta cu destinul, sfărâmarea geografiei, depășirea istoriei, înseamnă o apocaliptică încordare a colectivității, încordare în care insul se pierde și interesele sale imediate (economice, sociale, politice) sunt anulate"238
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reprezintă conștiința misiunii "istorice și supraistorice" a unui popor; el presupune "lupta cu destinul, sfărâmarea geografiei, depășirea istoriei, înseamnă o apocaliptică încordare a colectivității, încordare în care insul se pierde și interesele sale imediate (economice, sociale, politice) sunt anulate"238. Mesianismul unui popor pornește, socotește Mircea Eliade, de la conștiința sa de popor ales, adică de popor creator. Așadar, la Mircea Eliade, ca și la C. Rădulescu-Motru, mesianismul semnifică misiunea culturală a unui popor, rostul său istoric, ansamblul creațiilor care, luate împreună
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care insul se pierde și interesele sale imediate (economice, sociale, politice) sunt anulate"238. Mesianismul unui popor pornește, socotește Mircea Eliade, de la conștiința sa de popor ales, adică de popor creator. Așadar, la Mircea Eliade, ca și la C. Rădulescu-Motru, mesianismul semnifică misiunea culturală a unui popor, rostul său istoric, ansamblul creațiilor care, luate împreună, determină un drum specific, o evoluție culturală originală. Acest sens desacralizat avea în cultura română interbelică o circulație mai largă. Cât de legitimă este folosirea acestui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în cultura română interbelică o circulație mai largă. Cât de legitimă este folosirea acestui sens, cât pierde semantica termenului prin despecificare, prin schimbarea sistemului de referință, sunt probleme pe care nu le pot avea în vedere aici. Legătura vocației cu mesianismul întemeiază pedagogia vocației. Un popor lipsit de ideal, deci de mesianism, nu are "oameni excepționali"; în solul lui cultural nu răsar vocații. Mesianismul este posibilitatea vocației, starea pre-vocațională deschisă către un viitor prefigurat ca ideal. Gândită astfel, vocația neagă, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este folosirea acestui sens, cât pierde semantica termenului prin despecificare, prin schimbarea sistemului de referință, sunt probleme pe care nu le pot avea în vedere aici. Legătura vocației cu mesianismul întemeiază pedagogia vocației. Un popor lipsit de ideal, deci de mesianism, nu are "oameni excepționali"; în solul lui cultural nu răsar vocații. Mesianismul este posibilitatea vocației, starea pre-vocațională deschisă către un viitor prefigurat ca ideal. Gândită astfel, vocația neagă, în posibilitatea și realitatea sa mesianică, absolutul naturii și, prin urmare, "falsifică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sistemului de referință, sunt probleme pe care nu le pot avea în vedere aici. Legătura vocației cu mesianismul întemeiază pedagogia vocației. Un popor lipsit de ideal, deci de mesianism, nu are "oameni excepționali"; în solul lui cultural nu răsar vocații. Mesianismul este posibilitatea vocației, starea pre-vocațională deschisă către un viitor prefigurat ca ideal. Gândită astfel, vocația neagă, în posibilitatea și realitatea sa mesianică, absolutul naturii și, prin urmare, "falsifică" ideea reducerii determinismului la cauzalitate. Dar ea nu izolează cultura de natură
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
determinismului la cauzalitate. Dar ea nu izolează cultura de natură, așezând-o pe aceasta din urmă pe un principiu cu o demnitate ontologică sub-culturală. Ca realiter, ca apariție istorică, vocația reîntemeiază unitatea lumii; în structura sa stau alături cultura (idealul, mesianismul) și natura (dispozițiile sufletești ale fondului energetic pe care individul îl posedă). Pedagogia vocației este concepută de C. Rădulescu-Motru ca o urmare firească a discursului despre elementele modelului vocației. Scopul principal al acestei "discipline" este de a preciza condițiile care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]