1,698 matches
-
ei fierbinți înfrăgezite în mirosul bun al bărbatului, pierdută în brațele lui, dormind satisfăcută, goală și obosită, toropită de dulcea istoveală. Vâlvoarea de august se mistuia ca o cenușă a pasiunii lor consumate, învăluită în mirosul acela de sevă de mesteacăn exprimând mai bine decât orice voluptate spaima de-ndepărtare și singurătate și-i prăbușise de-a dreptul în somn. El întâi, cu brațul sub capul ei, răsuflând tot mai liniștit și mai prelung, scufundându-se în moartea aceea aparentă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
poștali rurali nu lucrau decât cinci zile pe săptămână. În aceste zile, factorii străbăteau toate localitățile prevăzute în itinerariile circumscripțiilor poștale. Numai în trei circumscripții(nr. 4, 7 și 8) aparținând de Of. Fălticeni, unele așezări: Leucușești, Mihăiești, Movileni și Mesteceni, cu 2.459 de locuitori, erau deservite de două ori pe săptămână, iar altele: Dumbrăvița de Sus, Dumbrăvița de Jos, Cotu Băii, Brădățel, Botești, Răbâia, Țolești, Manolea și Boura, cu 7.003 locuitori, erau deservite de trei ori pe săptămână
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
diferă de la o regiune la alta, cele mai valoroase fiind prezente în etajul forestier. Pădurea adăpostește majoritatea speciilor de mamifere supuse vânatului, cum ar fi mistreți, cerbi, urși, cât și specii de păsări, precum cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn. În zona stepică și silvostepică, mai important este vânatul cu pene, reprezentat de prepelițe, potârnichi, fazani și, mai rar, de mamifere (iepurele, vulpea și mistrețul), iar în lunci cele mai vânate sunt păsările (gâște, rațe, lișițe, egrete ș.a.). Fauna piscicolă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ascendenți în localitatea Bran, lângă Brașov. Jocul popular “Ca la Breaza”are note aproape identice cu jocul popular “Breaza”de Făgăraș, asemănare ce derivă, desigur, din originea lor comună. Toponimul “Breaza” este, spun filologii, de origine slavă, însemnând în traducere, mesteacăn sau pădure de mesteceni. (Iorgu Iordan, Toponimia românească, editura Academiei, Bucuresti, 1963, pag. 80-82). Prezența pâlcurilor de mesteceni pe raza localității, relicve ale mestecănișului de odinioară ce îmbrăca terasa și versanții Prahovei în zonă, poate să explice toponimul. Unii spun
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
lângă Brașov. Jocul popular “Ca la Breaza”are note aproape identice cu jocul popular “Breaza”de Făgăraș, asemănare ce derivă, desigur, din originea lor comună. Toponimul “Breaza” este, spun filologii, de origine slavă, însemnând în traducere, mesteacăn sau pădure de mesteceni. (Iorgu Iordan, Toponimia românească, editura Academiei, Bucuresti, 1963, pag. 80-82). Prezența pâlcurilor de mesteceni pe raza localității, relicve ale mestecănișului de odinioară ce îmbrăca terasa și versanții Prahovei în zonă, poate să explice toponimul. Unii spun că toponimul Breaza poate
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Breaza”de Făgăraș, asemănare ce derivă, desigur, din originea lor comună. Toponimul “Breaza” este, spun filologii, de origine slavă, însemnând în traducere, mesteacăn sau pădure de mesteceni. (Iorgu Iordan, Toponimia românească, editura Academiei, Bucuresti, 1963, pag. 80-82). Prezența pâlcurilor de mesteceni pe raza localității, relicve ale mestecănișului de odinioară ce îmbrăca terasa și versanții Prahovei în zonă, poate să explice toponimul. Unii spun că toponimul Breaza poate proveni și din bulgarul br*az (Breazu, respectiv Breazaă ca nume de persoană. Din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cu gust sălciu i s-a spus așa. Ea există și astăzi. -Dealul Mesteceni- Un alt monument al naturii îl formează acest deal situat în vestul cătunului Surdești. Este printre cele mai înalte dealuri din zonă. Cele câteva pâlcuri de mesteceni, relicve ale mestecănișului de odinioară existente pe culmea lui, la un loc cu 82 celelalte de pe alte culmi deluroase din zonă, au generat toponimul Breaza. Fiindcă, așa cum am văzut,”breza” în limba slavă înseamnă mesteacăn sau pădure de mesteceni. -Aleea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
zonă. Cele câteva pâlcuri de mesteceni, relicve ale mestecănișului de odinioară existente pe culmea lui, la un loc cu 82 celelalte de pe alte culmi deluroase din zonă, au generat toponimul Breaza. Fiindcă, așa cum am văzut,”breza” în limba slavă înseamnă mesteacăn sau pădure de mesteceni. -Aleea Nucilor- se află în centrul orașului, pe latura de nord a Casei de Cultură în fața restaurantului “Parc”. Și-a luat numele de la nucii seculari care o străjuiesc pe ambele părți, plantați aici de stăpânii de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de mesteceni, relicve ale mestecănișului de odinioară existente pe culmea lui, la un loc cu 82 celelalte de pe alte culmi deluroase din zonă, au generat toponimul Breaza. Fiindcă, așa cum am văzut,”breza” în limba slavă înseamnă mesteacăn sau pădure de mesteceni. -Aleea Nucilor- se află în centrul orașului, pe latura de nord a Casei de Cultură în fața restaurantului “Parc”. Și-a luat numele de la nucii seculari care o străjuiesc pe ambele părți, plantați aici de stăpânii de odinioară ai moșiei, domnitorul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
este situat pe un versant ondulat, cu expoziție sud-estică și are în compoziția ei fag, pin, molid, larice, paltin montan. Pentru pădurile din localitățile Frăsinet - Nistorești, situate pe un versant ondulat cu expoziție nord-vestică, compoziția este determinată de prezența fagului, mesteacănului, arinului negru. Indicele de apreciere a echilibrului ecologic al peisajului prin ponderea suprafețelor împădurite a scos în evidență, la nivelul localităților componente ale orașului Breaza, existența unor teritorii cu echilibru ecologic foarte puternic afectat (0-5%), pentru localitățile Surdești (0,9
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
folosite de localnici prin cele peste 60 de fântâni. VEGETAȚIA Relieful este acoperit cu vegetație de pădure și pășuni. Pădurea ocupă suprafețe reduse în estul și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha) sunt formate din fag, carpen, gorun, tei, mesteacăn, stejar, iar după război s-au plantat și molizi. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei și zăvoaie de plop și răchită. Suprafața afectată de umiditate este de 120 ha. SOLURILE Factorii pedoclimatici au favorizat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lemn patinat. Spațiul este închis, într-o formă neregulată, de pereți din lemn - pavilionul de vînătoare. Cu o singură excepție. Peretele din stînga. Acesta este transparent, ca un geam imens, nu proaspăt curățat, ce dă spre pădure. Spre pădurea de mesteceni triști, abătuți ca și personajele noastre. Se intră în scenă ușor, printr-o ușă ce lasă să se vadă o lumină ciudată. Ca ele, ca aceste personaje-manechine. Un balet discret face ca actorii să înainteze spre noi. Mișcări sacadate, priviri
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
-ți lingi degetele. Încolo... Sănătate! Atunci treaba-i ca și făcută. Mâine seară ai musafiri, Petrache! Sunteți bine veniți. Numai să nu te văd că o faci iar pe mutul, că nu te speli cu toată apa din iazul de la Mesteacăn! - a pus Petrache piciorul în prag. Când îi ordin, cu plăcere. Parcă așa se răspunde în armată. Nu? Cum necum, dar vreau să te văd odată că intri în rând cu oamenii, Costache! Parcă te-ai sălbăticit. Tot fugi de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
tot unde priveai în jurul tău, vedeai numaidecât natura cum renaște din cenușa în care, doar cu câteva luni mai devreme, frigul o prefăcuse fără milă. Iarba fragedă creștea vioaie și, în multe locuri, deja erau răsărite și încântătoarele flori primăvăratice. Mestecenii și plopii își desfăceau frunzulițele cleioase și înmiresmate, pe ramurile teilor plesneau mugurii plini de sevă. Rândunelele, vrăbiile și porumbeii își clădeau voios cuiburile, gâzele mărunte pretutindeni bâzâiau necontenit, iar priveliștea lor îmbătătoare își revărsa tot farmecul în sufletul omului
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
zile după ce comuniștii au dat foc mănăstirii. Se ghemuiește lângă trupul uscat al Mariei apăsând clapele pianului în imaginație, sunetele se ciocnesc de pereții peșterii, urcă în susul firului de apă, un pârâiaș ce se strecoară în peșteră pe la rădăcina unui mesteacăn, mestecenii se întind până sus în povârniș, într-o pădure luminoasă. Peștera, pădurea de mesteceni, pianul, cărțile, cuferele cu haine, merindea pusă spre seară la rădăcina unui copac de săteni, oamenii vin și le aduc de mâncare fără greș atâta vreme cât
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
după ce comuniștii au dat foc mănăstirii. Se ghemuiește lângă trupul uscat al Mariei apăsând clapele pianului în imaginație, sunetele se ciocnesc de pereții peșterii, urcă în susul firului de apă, un pârâiaș ce se strecoară în peșteră pe la rădăcina unui mesteacăn, mestecenii se întind până sus în povârniș, într-o pădure luminoasă. Peștera, pădurea de mesteceni, pianul, cărțile, cuferele cu haine, merindea pusă spre seară la rădăcina unui copac de săteni, oamenii vin și le aduc de mâncare fără greș atâta vreme cât ele
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
clapele pianului în imaginație, sunetele se ciocnesc de pereții peșterii, urcă în susul firului de apă, un pârâiaș ce se strecoară în peșteră pe la rădăcina unui mesteacăn, mestecenii se întind până sus în povârniș, într-o pădure luminoasă. Peștera, pădurea de mesteceni, pianul, cărțile, cuferele cu haine, merindea pusă spre seară la rădăcina unui copac de săteni, oamenii vin și le aduc de mâncare fără greș atâta vreme cât ele nu se arată la față, atunci, când știau că oamenii vin să le aducă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
el și familia sa. Turista noastră, că așa o s-o numim, cu toate că numele din buletin era altul, își luă băieții, unul de zece și altul de doisprezece ani, urcară in minionul autoturism de excursie, și plecă la Crucea albă de mesteacăn. Adică, a venit la locul ei preferat, de la poalele marelui deal Vama. Parcă mașina pe drumeagul de pădure, paralel cu râulețul Vama, și porni, cu odraslele, spre pisc. Avu de urcat una sută patru scări. Trepte din beton,din loc
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
prinzi urechile, arboricol, floral, pe animale și arme albe, zice Tîrnăcop. — Mai știu eu pe unul care în 21 dimineața umbla ca un apucat pe holurile Bibliotecii Universitare încercînd să facă rost de o cărticică pusă la index. Poți fi mesteacăn, fag, smochin, cocoș, oaie, șobolan, pumnal sau chiar toporișcă, continuă Tîrnăcop, tușind din cauza norului de praf făcut de ultima zvîcnire a foii de cort pe care Roja o eliberează din ultimele ancore. — O să ne mai putem măcar uita încă o dată
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
jalnică. Vocea bătrânei doamne, se auzea monoton, și de oboseală nu-ți dădeai seama din ce parte a camerei: Islanda e un ghețar alb, plutitor, Parisul e un clinchet de pahare În care s-a turnat șampanie, Rusia e un mesteacăn, Polonia un vârtej de mazurci, Viena are coruri de culoarea aramei, Iemenul este un fildeș. O turmă de porci s-a transformat În zid roz.... Bătrâna doamnă era cu mințile rătăcite. Nu o ascultai. Dădeai din cap ca o figurină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
a pornit singur de la mijlocul terenului, a trecut ca un bolid pe lângă fundașii insulari, l-a păcălit pe Grobbelaar și mingea a mușcat bara și el, înainte de-a-și da duhul, a văzut o lumină blajină risipindu-se prin frunzișul mestecenilor, o lumină din ce în ce mai intensă, reveria propriei lui nunți cu fata cu părul negru legat în coadă, așa de frumoși unul lângă altul, el în frac, ea într-o rochie ca spuma laptelui, radiind amândoi sub cântări pravoslavnice și cine știe cum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ținut o ședință legendară, la care, nici în ziua de azi nu înțeleg cum, a fost convins să participe și tata. Iar tata i-a terminat, le-a luat mințile și i-a lăsat să viseze frumos. Le-a promis mesteceni, salcâmi, stejari și arțari roșii, brazi argintii, platani, pini cenușii, nuci, sălcii crețe, tufe de liliac și iasomie, rododendroni, ienuperi și tuia, de fapt șiruri întregi de tuia, gazon și flori, bulbi și răsaduri, butași de trandafiri și iederă. Afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
copac Înflorit, un pat nefăcut, o femeie Înecată, un băiat zburător, un cap tăiat, lucrători agricoli ridicînd privirea la auzul unui oligofren ce se tînguie, un șuierat de tren, un rîu, o plută, razele soarelui strecurîndu-se printr-o pădure de mesteceni, o mînă mîngîind o coapsă dezgolită, o cabană În junglă, un călugăr pe moarte. Inițial doar mîncam, ronțăind și mestecînd fericit, ghidat de dictatele gustului. Însă curînd, am Început să citesc ici și colo fragmentele rîndurilor aflate la marginea paginilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
una cu dulceață de vișine. Nu mă deranja, mai aveam încă două. - Unde rămăseserăți? întrebai. - Patinoarul, zise, ștergându-și buza de jos cu un șervetel. - Ah da, îmi amintii. Patinoarul. Da, gheața o vom importa din Groenlanda. Între cei doi mesteceni de-acolo va fi poșta, mai sus pe drum pescăria, chiar vizavi de poteră. Pe deal vom amplasa bineînțeles o piscină, și fabrica de pisici, pușcăria, un pâlc de palmieri... PULA FERMECATĂ Muzica: Smashing Pumpkins, David Bowie, Kraftwerk, Suede 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
râului în duritatea încrâncenată a rocilor, valea Cernei este un prilej de popas și de încântare. Cât cuprinzi cu ochii, în depărtare, șerpuind printre munți, Cerna curge grăbită când prin pajiști înflorite, când prin tinere lunci străjuite de fagi și mesteceni, aducând zvon de viață în aceste locuri mai puțin umblate. Un fluture mare, strălucind în toată transparența unei palete multicolore, zbura prin iarba grasă și moale, așezându-se pe o floare. Bătea un vânticel cald; nu se auzea decât ciripitul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]