139 matches
-
desfășoară între 1 200 și 1 800 m, dar în nordul Carpaților Orientali limitele se află mai jos. Etajul coniferelor cuprinde în întregime regiunea montană, dar are o dezvoltare mare în regiunea mai înaltă a Carpaților Orientali (Munții Maramureș, Obcina Mestecăniș, Munții Bistriței, Munții Călimani - Gurghiu - Harghita, Munții Ceahlău, Munții Hășmaș etc.), în toate masivele din Carpații Meridionali și în Munții Bihorului. La partea inferioară, la altitudini de 1 000 - 1 200 m, se combină cu pădurile de fag (estul Carpaților
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
la bază magh. monyoró, moniaró „aluniș“ (ne întrebăm dacă numeroasele Muieri din Oltenia: Dealu Muierii, Peștera Muierii, Muiereasca etc. sunt cu adevărat provenite de la muieri ori sunt „travestite“ și ele), iar Mierăuț este, de fapt, un Mireu, Mirău (< magh. nyirő „mestecăniș“), deformat, prin etimologie populară (fiind apropiat de apelativul miere). Învățătura care trebuie trasă din puținele exemple enumerate și din multe situații similare existente este că nu trebuie să „îngropăm“ prea ușor unele toponime, invizibile o perioadă, pentru că s-ar putea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și alte toponime cu aceeași structură), Brezoń (cu ń păstrat nepalatalizat total în Banat). Brezău este o adaptare fonetică romînească a unui slav Brezov (format cu sufixul ov). Tot de la acoperirea cu mesteceni au fost toponimizate: Mireșul (< nireș < magh. nyires, „mestecăniș“), Mireși, Mirșid, Năruja, Nerejul, Niriș, Miragiul, Mireașa, Sigmir (< magh. szépnyir, „mesteacăn frumos“), Mireul, Miroasa, Miroși, Mirul (deformate prin etimologie populară), Măstacănul, Măstăcănoasa, Mesteacănu, Valea Mesteacănului (și multe altele cu aceeași structură), Mestecăniș, Mesteceni etc. De la numele altor arbori s-au
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mesteceni au fost toponimizate: Mireșul (< nireș < magh. nyires, „mestecăniș“), Mireși, Mirșid, Năruja, Nerejul, Niriș, Miragiul, Mireașa, Sigmir (< magh. szépnyir, „mesteacăn frumos“), Mireul, Miroasa, Miroși, Mirul (deformate prin etimologie populară), Măstacănul, Măstăcănoasa, Mesteacănu, Valea Mesteacănului (și multe altele cu aceeași structură), Mestecăniș, Mesteceni etc. De la numele altor arbori s-au format familii întregi de toponime, din care cităm cîțiva reprezentanți: Afăna, Afinița, Afinicelul Mare (o „con tradicție în termeni“ toponimică), Alunul, Alunișul, Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Măgheruș (< magh. mogyorós, „acoperit cu aluni
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
proiectului și modul de prezentare. Locul I a fost acordat proiectului cu tema ”Apa - sursă de viață”. Luna APRLIE 2011 Titlul activității: “Plantăm pentru viitor”; Perioada în care s-a desfășurat activitatea: 13. 04 2011 Locul de desfășurare a acțiunii: Mestecăniș, O.S. Pojorâta Numărul participanților la activitate: voluntarii școlii (60 elevi) Modalitatea de desfășurare a activității: plantarea de puieți în zonele despădurite. Luna MAI Titlul activității: Realizarea bilanțului de cheltuieli și venituri privind implementarea programului de colectare selectivă a deșeurilor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Grămadă Adelina, Șeșureac Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93171]
-
Oravița, Sasca Montană, Ciclova Română), Munții Poiana Ruscă (Rușchița, Deva, Vorța), Munții Mehedinți ( la Baia de Aramă), Munții Maramureșului (la Baia Borșa și Cariera Toroiaga), În Apuseni (Baia de Arieș, RoșiaPoieni), În Obcinele Bucovinei (la Fundu Moldovei, Cârlibaba și cariera din Obcina Mestecăniș), În Dobrogea (la Altân Tepemalachit), În zona Munților Hăghimaș (Bălan) dar și În Munții Apuseni (foto 1), din zăcămintele de polimetale (minereuri complexe). În ciuda aparenței abundenței zăcămintelor din țara noastră concentrația metalelor din minereu și productivitatea redusă a muncii au
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Vama. Situată în unghiul format de confluența râurilor Moldova și Moldovița, Vama străjuiește accesul, prin văile acestor două râuri, în inima Carpaților bucovineni. Pe valea Moldoviței ajungi în inima Obcinei Mari, iar pe valea Moldovei peste coama Carpaților, prin trecătorile Mestecăniș și Bârgău, spre Ardeal. Valea Moldovei a fost descrisă de Victor Tufescu, care, pentru Vama, îmbracă forma unei descrieri istorico-geografice sau mai bine zis geografico-istorică : “În aval de Câmpulung, Moldova schimbă brusc, în unghi drept, direcția de curgere, ferestruind un
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
-l ridice din scaun pe Mihail Racoviță, așa cum făcuse și cu domnitorul Țării Românești, dar luptele purtate în valea Bahluiului, lângă Cetățuia, au fost defavorabile imperialilor care au luat calea întoarsă, prin nordul Moldovei, pe culoarul Gura Humorului - Vama - Câmpulung - Mestecăniș - Dorna - peste munți, la Bistrița. Armata voievodului era însoțită de turcii din cetatea Hotinului și de tătarii din Crimeea care s-au lansat, așa cum le era obiceiul, în jafuri și prădăciuni în Maramureș. Când s-a auzit vestea despre victoria
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
coloană purta numele de cruce, deși acea „minunată cruce” fusese ridicată în Iași, unde avusese loc lupta cu trupele invadatoare. Pe latura dinspre nord Hacquet a putut citi: Acest stâlp de piatră s-a ridicat când am intrat peste munții Mestecăniș și Suhard, la Coșna în Ungaria (Transilvania) și mai ales lângă satul Rodna. Din ce se păstrase din inscripție s-a putut citi că „totuși tătarii au suferit în retragere o nouă înfrângere” <footnote După Iorgu G. Toma, op. cit., p.
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
că nemții fără de veste au lovit la 1716 scaunul lui Mihai Racoviță în Iași cu gând ca să-l iea cum au luat cătanele și pe Mavrocordat, domnul muntenesc, dar Vodă i-a biruit, i-a risipit și apoi trecând muntele Mestecăniș au ieșit în Țara Ardealului, prădând și arzând până la cetatea Bistriței și Maramureșului de n-a rămas nimică, ce se va pomeni la unguri cât va fi lumea” . Profesorul de la Universitatea germană din Cernăuți, ucraineanul Eugen Kozak, scriind despre „Stâlpul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a căror amintire se păstrează în denumirea „Drumul tătarilor”, cu o ramificație prin Vama, nume care a rămas după marea năvălire mongolo-tătară din 1241-1242 <footnote N. Iorga, Neamul românesc în Bucovina, București, 1905, p. 93-96. footnote>. Pe acest drum, peste Mestecăniș și Suhard, treceau tătarii după pradă în Transilvania și Ungaria și tot ei, în timpul când au controlat teritoriul viitorului stat Moldova, au stabilit vămile, preluate de administrația voievodală <footnote Ibidem footnote>. Influențat, desigur, de conținutul celor două legende, dar cunoscând
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și movilă am făcut pe trupurile lor și minunată cruce și cerdac de piatră lângă movilă am făcut, lângă drumul cel mare din josul Cetățuii, unde au fost și războiul ... acest stâlpu, și am mers pe muntele ce se cheamă Mestecănișul și pe muntele Suhardul. Pogorându-ne prin codri și ape, am venit în Țara Ungurească, într-un sat anume Rodna. Și de acolo, împreună cu măria sa sultanul și cu mulțime de tătari, prădând și arzând până la cetatea Bistriței, am înconjurat-o
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dar și movilă am făcut pe trupurile lor și minunată cruce și cerdac de piatră lăngă movilă am făcut, lăngă drumul cel mare din josul Cetățuii, unde au fost și războiul.... .... acestu stâlpu, și am mersu pe muntele ca să cheamă Mestecănișul și pe muntele Suhardul. Pogorădu-ne pen codri și ape, am vinit în Tara-Ungurească, într’un sat anume Rodna. Si de acolo, împreună cu Măria sa Sultanul și cu mulțime de Tătari, prădăndu și arzăndu păn la cetatea Bistriței am încungiurat-o de toate
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a ajunge la Bistrița. În preajmă, un alt pas la fel de facil este și Grădinița spre valea Ilvelor, pe unde trece calea ferată. În esență pasurile Bârgaielor leagă bazinul Someșului superior de cel Bistriței, care printr-un sistem transversal de trecători (Mestecăniș, Petru Vodă), permite tranzitul spre bazinul superior al Siretului. g. Curajul de a regândi Pentru a acorda o șansă dezvoltării proiectului nostru statal, trebuie să reconceptualizăm și masterplanul privind infrastructura românească. Curajul de a regândi prezentul ne permite să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
actualitate pentru tristul prezent în receptare al artei, curburile de ascensiune în valea secundară, cheaguri secundare din fondul antropic, cel de moarte, defrișarea, la jumătatea versantului golul suspendării parapet, ceață din mijlocul cetinii și trunchiurile afundă petice albe valea, șoseaua, Mestecăniș tunelul, Pojorîta negură de început atîrnă pe pereții munților, mărturisește partea ei, clinul văii învălătucire, tulbure făcătură cu norii, firele de fum casele, stă negură, stă semn de seară pe lume, despică rană veche de drum înapoi! tu ignori lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
limbajul peisagistic, el să-l vorbească pe om, intenția vînătorilor amerindieni și a oricăror popoare preagricole, afirmau pe baza unor frînturi de peisaj, să afirme în absența totală a lui! la întorsul vorbelor în ființă copleșește puterea grea a lumii, Mestecăniș iarba udă cu scame de nori, din angrenajele schimbării, din disciplina silvică cu nesmintită măreție feroviară, pînă la suprastructura om și orice locuire a sa, singurătățile de limbaje secundare în care încape iar adevărul firii, promovat rămîne în urmă, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fața, feciorelnic în această privință, caută la călugărul cu ochi de tinerețe, trenul el însuși prea mult, fiecare prea mult lume, de aceea noaptea s-a trecut pe lista speciilor pe cale de dispariție, zilele artificiale lapovițează afară la orice apropiere, Mestecăniș tunelul noapte, refă-o! diferența în rău refacerea, întunericul față de noapte, avionul pasăre cu aripile înțepenite, pe capete tunel și mai noptatic orașul, roți sacadate Sadova, bere și cafea, fraților, bere, cafea, alune! integrame, cafea, bere! Sînpaul tîrg de pepeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aheilor în expediție, după mulți ani Odiseu se va săvîrși acasă, km 83+7 plus țara de brazi as de pică, se lăsase peste ei o pace adîncă pe chef la mănăstirea Voiculescu, Sfîntă Măria Mare, Adormirea Maicii Domnului! tunelul Mestecăniș iar papa românul care a coborît goral de munte carpatic, a venit la București și l-a îmbrățișat pe patriarh, cărare cu fete, le duc vacile la vale, malul căzînd în Bistrița, piramidă de minereu Exploatarea Iacobeni, urbanizarea adiacentă, izraeliții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
1970), Raporturi morfostructurale și morfolitologice în Obcina Mare, St.și comunic.de ocrotirea naturii, Suceava. BARBU N. (1970), Aspecte morfostructurale și morfolitologice în Obcina Feredeului, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVI. BARBU N. (1971), Obcina Mestecănișului. Considerații morfostructurale și morfolitologice, An. Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. BARBU N. (1971), Poziția pedogeografică a R.S.România, Bul.Soc.de Șt.Geogr. din R.S.România, I (LXXI). BARBU N. (1972), Studiul morfologic al Obcinelor Bucovinei, Centrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de relief dans le Plateau de la Moldavie sous l'action des processus de versant, An.Șt.Univ."Al.I.Cuza" Iași, t.XXXI, s.II b. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C., LUPAȘCU ANGELA (1986), Étude pédogéographique sur l'Obtchine de Mestecăniș, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXXII, s.II b. BARBU N., IOSEP I. (1987), Obcinele Bucovinei, în Geografia României, vol.III. BARBU N., IONESI L. (1987), Obcinele Bucovinei-ghid turistic. Ed.Sport-Turism, București, (130 p.). BARBU N., UNGUREANU AL
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Timișești, Tg. Neamț, Siret, Bacău, Bârlad, Fălciu, Ruginoasa. A contribuit la construirea noilor linii DorneștiSiret, dată în funcție la 4 iunie 1986 și, respectiv, PașcaniTg. Neamț (45 km) la 28 decembrie 1986. Alte obiective realizate au fost: 2 tuneluri la Mestecăniș, de 1900 m fiecare, 2 tuneluri la Bârnova, 1 tunel la Cristești-Pașcani, 2 noi triaje de cale ferată: Suceava - 43 linii și Cristești - 36 linii, 2 ateliere de zonă - Suceava și Roman; dezvoltarea depourilor Iași, Pașcani, Bacău, Suceava, precum și modernizarea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
11 Mart. 1475 April " Barsu stolnic Borș La Voroneț, egumen popa Misail (1472) Cozma Coteț La Fântânițe Dan Boldăș Șendrea Tătăranu Nastasia Roman spătărelu Stana Toma logof. fata vornicului mare la Miclăuș Podul Înalt dregători, globnici și pripașari 1475? Izvorul Mestecănișului Făguleț Poiana Boldii Ilea pisăr Suceava Dan Socol Marușca și Mihnea Ion Timotin pisăr din Iași 1475 logofăt Tăutu 1475 Veneția. Cetate fondată care cu o mie de ani în urmă, stăpână într-una pe comerțul din Adriatica, în vremea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de Împădurire a zonelor afectate de tăieri și de doborâturile de vânt, prin implicarea populației locale În activități de voluntariat; - Introducerea sistemului integrat la nivel județean de gestionare a deșeurilor, prin deschiderea stației de transfer locale și a depozitului de la Mestecăniș, momentan În fază de proiect aprobat; - Educarea tinerilor prin introducerea de CDL-uri la nivelul școlilor, prin activități extrașcolare, de voluntariat pentru dezvoltarea unor aptitudini privind alegerea unei cariere profesionale, care să le permită ocuparea unor locuri de muncă În
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
și retragere La Uniunea Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere - Filiala Timiș „Colonel Ion Enescu” se primesc deja cererile membrilor care doresc să obțină bilete pentru anul viitor, în stațiunile balneoclimaterice din țară - Predeal, Sinaia, Vatra Dornei, Mestecăniș, Cap Aurora, Mangalia și Sulina. Solicitările vor fi însoțite de copii ale talonului de pensie și ale buletinului de identitate și se vor depune până cel târziu 10 septembrie a.c. la sediul U. N.C. M.R. R. -Filiala Timiș, din Piața
Agenda2005-34-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284101_a_285430]
-
2,5 km Filiala silvică Sfântu Gheorghe 70. Drum forestier Tr. C.F.F. Saros-Raitec 1.030.400 5,2 km Filiala silvică Sfântu Gheorghe 71. Drum forestier Pârâul Fântânii 361.434 2,2 km Filiala silvică Sfântu Gheorghe 72. Drum forestier Mestecăniș 597.906 3,3 km Filiala silvică Sfântu Gheorghe 73. Drum forestier Pârâul Pui 263.200 1,8 km Filiala silvică Sfântu Gheorghe 74. Drum forestier Deviere trafic în localitatea Covasna 1996/II 867.100 5,1 km Filiala silvică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]