4,293 matches
-
Ion Simuț Aveau serioase rațiuni de existență „Caete-le de dor“ (1951-1960), susținute în primii patru ani ca redactori de Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței, iar apoi numai de primul, ca publicație cu un profil cultural elevat („metafizică și poezie“ era mențiunea din subtitlu), atât estetic cât și filosofic, tendință diferențiată explicit de politic, într-un mod pretențios ca proiect și orientat, fatalmente, spre un public restrâns. Într-o altă epocă, adică astăzi, același segment calitativ al publicului
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
iar de la numărul 8 încoace (din 1954 până în 1960) a rămas numai Virgil Ierunca drept singurul redactor al publicației. În cadrul planului de cercetare al Institutului de istorie literară „G. Călinescu”, Mihaela Constantinescu-Podocea și Nicolae Florescu au inițiat restituirea revistei de „metafizică și poezie” (după cum se recomanda din subtitlu) într-o ediție critică, însoțită de comentarii și de câteva note ajutătoare (ar fi fost necesare chiar mai multe). Un preambul de Constantin Amăriuței, un interviu cu Virgil Ierunca, glosele lui Nicolae Florescu
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
-n strada paris... Surprinsă în formulări relativiza(n)te, și statutul morții rămâne definitiv incert, deși putem reține o oarecare gradație a percepției. Moartea apare, inițial, ca o convenție socială, o ireală deprindere indusă în care nu este cuprinsă „nici o metafizică”. Fără a pierde din tragism și din puterea de iradiație nocivă, sensul morții se amână, așadar, indecis. Într-un fel, poezia lui Ioan Es. Pop câștigă aici un fatal surplus de luciditate. De unde și atenuarea (cu câteva excepții) a durității
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
hăcuit, atîrnat în cîrlige negre/ de Rembrandt ori de Soutine./ Mă doare grozav contemplația/ și n-am dat încă/ de nici o linie pură” (“Influențe livrești”). Experiența-limită pe care o trăiește aici poetul face ca obișnuita propensiune a creatorului către o metafizică a artei sale să se producă invers: dinspre metafizică spre materie și, evident, către înțelegerea materiei ca purtătoare de metafizică. Presimțirea Orei fatale (o altă obsesie a poemelor), spaimele cărnii, angoasele, dezgustul , regretul, durerea, uimirea că totul se precipită deja
Elegiile materiei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13061_a_14386]
-
Soutine./ Mă doare grozav contemplația/ și n-am dat încă/ de nici o linie pură” (“Influențe livrești”). Experiența-limită pe care o trăiește aici poetul face ca obișnuita propensiune a creatorului către o metafizică a artei sale să se producă invers: dinspre metafizică spre materie și, evident, către înțelegerea materiei ca purtătoare de metafizică. Presimțirea Orei fatale (o altă obsesie a poemelor), spaimele cărnii, angoasele, dezgustul , regretul, durerea, uimirea că totul se precipită deja, dau, bineînțeles, o altă dimensiune practicii poetice, o altă
Elegiile materiei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13061_a_14386]
-
nici o linie pură” (“Influențe livrești”). Experiența-limită pe care o trăiește aici poetul face ca obișnuita propensiune a creatorului către o metafizică a artei sale să se producă invers: dinspre metafizică spre materie și, evident, către înțelegerea materiei ca purtătoare de metafizică. Presimțirea Orei fatale (o altă obsesie a poemelor), spaimele cărnii, angoasele, dezgustul , regretul, durerea, uimirea că totul se precipită deja, dau, bineînțeles, o altă dimensiune practicii poetice, o altă însemnătate oricărei Estetici. Elegia în defensivă. Pînă la ritmurile elegiace poetul
Elegiile materiei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13061_a_14386]
-
ploaie de slove-n turnir așa cum a fost nu se mai știe o uimire crește noptatic pe bolgii de slavă vezi cum lumina s-a stins pe redute din clipă în clipă sigur reveriile acestea transparente lasă să se vadă metafizica morții și te cutremuri prin sângele lor vâslește fâlfâitul nocturn al îngerului exterminator vae soli se-aude de pe cel mai înalt catarg al amiezii ucigașe cine se mai poate salva să aștepte ivirea celui de pe urmă cuvânt pe buzele tale
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
lume neizbutită și neprimitoare”, dar și trecerea spre „radicala eliberare metafizică”. O asemenea abordare depășește hermeneutica obișnuită, ba chiar și pe cea trecută Întâmplător prin filtre filosofice sau estetice. Recepționată ca „transcendere din orice condiționare, din orice determinare”, sintagma „libertatea metafizică absolută”” presupune urcarea unor trepte până ce spiritul se eliberează de orice datum care ar putea aminti de existență. Tocmai de aceea George Popa consideră că Luceafărul este un poem neterminat, bazându-se și pe o notă ms. a poetului Însuși
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
Casei Armatei) și la Biblioteca Județeană ,,Ovid Densușianu’’ Deva - Hunedoara. Periplul literar a început marți 27 octombrie. Cărțile prezentate cu această ocazie au fost următoarele: Anca Sîrghie, Lucian Blaga și ultima lui muză, Editura Techno Media Sibiu, 2015; Barbu Zevedei, Metafizică și umanism (ediție de Marin Diaconu); Barbu Zevedei, psiholog, sociolog și filosof român și englez (volum editat de Daniela Maci și Michael Finkenthal); Marin Diaconu și Anca Sîrghie, Radu Stanca - profil spiritual, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2015
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
2012, reabilitând imaginea scriitorului și regizorului. Actrițele Dana Lăzărescu și Lerida Buchholtzer au recitat versuri din opera lui Radu Stanca. Prof. univ. Michael Finkenthal de la Universitatea din Baltimore și Marin Diaconu din București au vorbit despre cartea lui Barbu Zedevei Metafizică și umanism precum și despre personalitatea acestui psiholog, sociolog și filosof român, care este destul de puțin cunoscut la noi, dar care în timpul celui de al Doilea Război Mondial a fost asistent la catedra de Filosofia culturii a lui Lucian Blaga și
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
psiholog, sociolog și filosof român, care este destul de puțin cunoscut la noi, dar care în timpul celui de al Doilea Război Mondial a fost asistent la catedra de Filosofia culturii a lui Lucian Blaga și secretar de redacție al revistei ,,Saeculum“. Metafizică și umanism adună laolaltă studii, articole, eseuri, cronici filosofice, științifice și literare, semnate de Zevedei Barbu și rămase în publicistica anilor 1935-1947. Ele sunt riguros grupate pe teme mari: filosofie, sociologie, psihologie și publicistică. A fost o seară deosebită atât
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
putea oare interesa? Dacă se schimbă lumea fundamental, literatura asta nu va mai avea rost. Pentru cunoașterea omului, vor fi poate mijloace mult mai sigure, mai pătrunzătoare decît superficialele mele autoanalize desuete (științele vor schimba cu totul perspectivele actuale; iar metafizica însăși și noile așezări politico-sociale vor determina o altă înțelegere a omului; lucrul se spune de toată lumea, dar mi-l spun și eu mie). Și, la urma urmii, nu știu dacă merită ca un asemenea scop, - supraviețuire a mea, a
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
de probleme. Jurnalul e scris pentru exprimarea unei vieți intense, dramatice. în schimb, greu poate sluji problemelor obiective, mari. Iată de ce îmi propun să grupez idei, în eseu, în jurul cîtorva probleme ce ma frămînta: omul și persoana umană; primejdia unor metafizici și mitologii ce pun ziduri între oameni, etc... Peste două zile mă duc la țară, la "Moară" de la "Chapelle-Anthenaise". Am să stau, o săptămînă sau zece zile. Voi lua cu mine Jurnalul lui André Gîde și Confesiunile Sfîntului Augustin. Cumpărarea
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
autodefinește din punct de vedere spiritual, Eliade o face mult mai exact, reușind o detașare demnă de invidiat: "Ceea ce mă caracterizează: dorința de a împăca philosophia perennis cu "experiențialismul " celui mai luxuriant individualism. De aici pasiunea mea bizară pentru simbol, metafizica tradiționalistă, ocultism și etnografie " și, dacă nu concomitent, alternativ, pasiunea mea nu mai puțin semnificativă pentru toate trăirile mele, pentru tot ce se leagă de clipă, de experiență, de dramă fulgurantă. De asemenea interesul niciodată stins față de Gide și Kierkegaard
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
eu / mi-am lăsat personalitatea / în autobuz pe scaunul de lângă fereastră / ea nu se vede dar se simte / e caldă și moale / ca o plăcintă cu brânză / voiam să ți-o dau / să guști din ea”). Postura căutătorului de absolut, “metafizică”, îi este ca și interzisă, - și dacă un Blaga se putea întreba cândva, cu accent tragic, “Unde ești Elohim?”, la noul personaj, care e cel mult un clovn trist, interogația e coborâtă în registrul banalului și derizoriului: “sunt un cimpanzeu
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
suprafirești, suprafiresc e numai somnul! o, Bucuria - manuscris tremurînd, răcoroasă boare pe aorta lividă, așternutul fragilei întrupări îți evocă odele semințiilor lăudîndu-ți ivirea! oxidat saxofon, trandafir nins dăruit ca o petardă secretă amurg fără filosofie - nu are nevoie de sfinți metafizica ea există grație nuferilor ofeliei. din aforisme și glosse trăim în poarta Împăratului implacabil imposibilului găsindu-i sinonime posibile, cînd jocul rămîne joc sub efemeride luminații toate idiogramele exacte în caleidoscop ridicole sunt. uită că e poesia ghem de veselă
Epistole by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/14016_a_15341]
-
noii ediții care corectează sau indică noi piste de interpretare, deși vorbește și despre șaradă sau antihermeneutica lui Sontag, nu cred într-un punct final iluminator al acestei dispera(n)te căutări. Cu atât mai mult cu cât contrazice însăși metafizica construcțiilor lingvistice ale postmodernismului enciclopedic, mediatic în sensul cel mai larg, carnavalesc, ludic-apocaliptic. Paul Cernat întrevede foarte bine o posibilă cheie în profilul omulețului lui Escher ieșit din rând. Mie însă mi-a atras atenția celălalt omuleț (ocultat poate cu
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
mod paradoxal, ca o subminare a ideii de libertate, exemplul invocat iar și iar fiind cel al Revoluției Franceze și al exceselor sângeroase săvârșite în numele dreptății și al libertății. Alexandru Papacostea asimila spiritul conservator romantismului: „Privită larg, concepția raționalistă este metafizică în acest înțeles, că înfățișează lucrurile în aspecte definitive și uniforme, adică așa cum se pot înțelege pe calea ideilor. Așa e, de pildă, în Contractul Social. Dimpotrivă, concepția romantică le înfățișează în devenire, deci osebite: în timp, în spațiu, în
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
altuia teritoriile, dimpotrivă, ei conviețuiesc într-o perfectă armonie, aflându-și resursele și dinamismul în necesitatea mărturisirii, care unește, în aceste pagini, responsabilitatea și reculegerea în fața Frumosului, ardența ideii și suculența inefabilă a metaforei. Cu alte vorbe, Virgil Ierunca târăște metafizica la judecata concretului celui mai pur, după cum banalul, detaliul în aparență fără semnificație e ridicat adesea în ordinea transcendenței. Iată de ce aceste cărți sunt alcătuite din iluminări și sfâșieri lăuntrice, din avânturi și limite autoimpuse, din patos al interogației și
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
Dragoș Bucurenci Dem Rădulescu își întreba uneori studenții: De ce credeti voi că toate personajele lui Cehov sunt așa de, cum să vă spun, “metafizice”? De ce-și pun atâtea întrebări, de ce se frământa neîncetat? După o clipă de gândire, răspunsurile curgeau, unele mai iscusite decât altele. “Nu, dragii mei”, venea, după vreme, verdictul profesorului care știa, deja, răspunsul: “Știți de ce? Pentru că n-aveau serviciu
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
www.libertatea.ro/știre/muzica-vindeca-sufletul-si-trupul-288802.html Revin cu definiția exactă dată muzicii de către compozitorul Dimitrie Cuclin, pe cea de mai sus am scris-o din aduceri-aminte: “Funcțiunea muzicală este (...) este cea mai luminoasă făclie mărturisitoare a Adevărului, trimisă din lumea metafizica (de dincolo) în lumea fizică (de dincoace), ca un simbol semnificativ de ultim resort și că un agent al deșteptării noastre finale.” Mereu mi-am dorit să știu cum simte, cum gândește și cum visează un muzician. Și ce-l
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
procesul de ideologizare al unei gândiri inițial libere, creatoare. Dacă, încă din anii formației sale müncheneze, ca student atent la toate mișcările de idei ale timpului, Nae Ionescu remarcă, în articole pline de nerv și hotărâre, lipsa de apetență spre metafizică a societății noastre, defect accentuat de influențele occidentale, generate, după părerea gânditorului, de cartezianism, în ultima parte a existenței sale, acesta propune paradigma unui stat totalitar, pentru a cărui edificare nu se sfiește să exercite un fulminant "traseism" politic. Susținând
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
cu șaisprezece omoruri la activ, toate din gelozie, iese de undeva, din beciul în dreptul căruia ne oprisem, și-mi înfige șișul răzbunării în inima care, intuia inginerul, în acele clipe bătea numai pentru Ester. Dezamăgit, nedumerit, gânditor, întristat, bântuit de metafizica insului care a luat plasă tocmai când desfăcea prohabul, prăbușit, subit învins de marile taine al sufletului de femeie, inginerul a mai mers totuși câtva timp cu noi, apoi ne-a părăsit. Nu mai vroia să se lase fiert de
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
a cititorului se produce când Pompiliu Crăciunescu dezvăluie, în solida sa argumentare, structura magică ce permite introducerea ordinii în haosul epistemologic de astăzi, sub forma simbolică a unui triunghi dreptunghic: două laturi ale sale formând unghiul drept corespund poeziei și metafizicii, a treia latură - ipotenuza - reprezentând epistemologia. Cu alte cuvinte, Pompiliu Crăciunescu propune substituirea binarului clasic poezie-metafizică cu ternarul poezie-metafizică-epistemologie. Binarul clasic reprezintă o cunoaștere mutilată, amputată de prezența Naturii. Cunoașterea științifică introduce astăzi o circulație vitală între poezie și metafizică
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
metafizicii, a treia latură - ipotenuza - reprezentând epistemologia. Cu alte cuvinte, Pompiliu Crăciunescu propune substituirea binarului clasic poezie-metafizică cu ternarul poezie-metafizică-epistemologie. Binarul clasic reprezintă o cunoaștere mutilată, amputată de prezența Naturii. Cunoașterea științifică introduce astăzi o circulație vitală între poezie și metafizică, dincolo de poezie și dincolo de metafizică. Prin acest triunghi magic, Pompiliu Crăciunescu și acel Eminescu pe care ni-l restituie sunt mai aproape de Max Planck decât de Schopenhauer, de Jacob Boehme și de Stéphane Lupasco decât de jocurile combinatorii ale unui
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]