283 matches
-
aduse de tranziție la nivelul indivizilor. Cartea se constituie astfel într-o contribuție valoroasă la efortul de înțelegere a ceea ce înseamnă postcomunismul în România și, în general, în Europa de Est. Mi-a reținut atenția, în mod deosebit, capitolul dedicat limbajului și metalimbajului, a comunicării în situații concrete ale relației client-furnizor de servicii (în principal client-funcționar public). Autoarea decodifică imediat un limbaj dublu, cu semnificațiile sale distincte. Acestea se mulează pe de o parte pe morala oficială, pe ceea ce ar trebui să se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
spațiul de aici și spațiul de dincolo".10 Propunând un "model cultural" ("culture pattern"), mitul are drept scop "repetarea sau "actualizarea" unor acțiuni primordiale pentru menținerea ordinii necesare în natură și în societate."11 Pentru Gilbert Durand, mitul este "un metalimbaj", "un sistem semiologic mărit"12, "o repetare ritmică"13, "o creatură hibridă legată în același timp de discurs și de simbol (...), introducerea liniarității povestirii în universul neliniar și pluridimensional al semantismului."14 Claude Lévi-Strauss consideră că "mitul face parte integrantă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fru musețe și de armonie. FUNCȚIA METALINGVISTICĂ este orientată spre cod, urmărind acordul interlocutorilor asupra semnificației termenilor, pentru a favoriza înțelegerea lor corectă. În lingvistica modernă, se teoretizează dicotomia: limbaj concret, „obiectual“ (object language, care spune ceva despre obiecte) și metalimbaj (metalanguage, care spune ceva despre limbaj). Așadar, metalimbajul caracterizează, în primul rând, discursul lingviștilor, dar și al celorlalte domenii științifice. Fiecare dintre acestea își definește conceptele specifice, termenii specializați, semnele, simbolurile științifice etc. Aceeași intenție de a evita ambiguitatea, confuziile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
orientată spre cod, urmărind acordul interlocutorilor asupra semnificației termenilor, pentru a favoriza înțelegerea lor corectă. În lingvistica modernă, se teoretizează dicotomia: limbaj concret, „obiectual“ (object language, care spune ceva despre obiecte) și metalimbaj (metalanguage, care spune ceva despre limbaj). Așadar, metalimbajul caracterizează, în primul rând, discursul lingviștilor, dar și al celorlalte domenii științifice. Fiecare dintre acestea își definește conceptele specifice, termenii specializați, semnele, simbolurile științifice etc. Aceeași intenție de a evita ambiguitatea, confuziile, contradicțiile între termeni sau subiectivis mul interpretării mesajului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
științifice etc. Aceeași intenție de a evita ambiguitatea, confuziile, contradicțiile între termeni sau subiectivis mul interpretării mesajului este evidentă și în textele legislative, care conțin frecvent, ca anexă, o listă a definițiilor termenilor utilizați în cuprinsul legii. În comunicarea cotidiană, metalimbajul este folosit spontan, ori de câte ori emițătorul și receptorul simt nevoia să controleze dacă folosesc același cod (sintagme uzuale: „Mă înțelegi?“, „Vreau să spun că..., adică...“, „Nu te înțeleg, ce vrei să spui?“, „Ce înțe legi tu prin...?“ etc.). Comunicarea artistică poate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
citate, observații, note, în subsolul paginii sau la sfârșitul capitolului, informații bibliogra fice, tabele, scheme, figuri ilustrative etc.; - nivelul lexicosemantic se caracterizează prin limbaj denotativ, cu termeni științifici/teh nici (neologisme de circulație internațională), cu abrevieri și simboluri specifice domeniului (metalimbajele proprii fiecărei științe); - la nivel morfosintactic sunt folosite frecvent construcții argumentative (structuri sintactice de argumentare, conectori, modalizatori etc.), verbe evaluative, forme verbale impersonale sau la persoana I plural (pluralul academic/al autorului) etc. Aspecte particulare - Studiile critice/eseurile din sfera
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu referințe din sfera culturii; construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial modern, pe simboluri cultural filozofice și științifice - expresivitatea limbajului poetic e generată de: lexic poetic care rezolvă criza limbajului prin revigorarea discursului, generată de limbaj autoreflexiv (metalimbaj - termeni cu sensuri noi, contextuale), de ambiguizarea voită prin tehnica sugestiei sau „ermetizarea“ discursului, de utilizarea unor termeni neo logici din domeniul filozofiei și al celorlalte arte, din sfera științelor exacte sau a unor creații lexicale originale etc. diversificarea registrelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
semantic, posibilitatea semnificării multiple a unui cuvânt/enunț sau a întregului text. O consecință a ambiguității în textele literare este multiplicarea nivelurilor de semnificare și a codurilor de interpretare. Mecanisme de producere a ambiguității: conotația, transferul de sens, inovații lexicale, metalimbajul, prezența unor metonimii sau metafore închise, simbol izarea, ermetismul, indeterminarea referentului ficțional, tehnica sugestiei, a corespondențelor etc. - Sugestia este calitatea particulară a stilului care constă în valorificarea resurselor lingvistice de semnificare multiplă, echivocă, de exprimare aluzivă prin care ideea nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se află dincolo de zei și rituri, de cultele și simbolurile noetice. Rostirea primordială ca fenomen, sunet-vibrație, este însăși rădăcina Mantrei vedice. Abolirea dualismului spirit-materie ne ajută să înțelegem că trăim într-o lume "magico-faptică" ce îșî reclamă propria metafizică și metalimbajul cuvenit. Cunoașterea exteriorității este insuficientă, căci înlăuntrul ființei noastre au loc "fapte" definitive și definitorii. Limbajul cotidian este departe de a fi unul creativ, de recuperarel a comunicării pierdute între noi și noi, între lume și noi. Numind puzderia de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
citata, p.332. 53 larității copilul învăța limba fără gramatica, cu ajutorul a ceea ce se numește "simțul limbii” adică tendința sa proprie de a „gândi” asupra limbii, în școala se lovește de reguli și norme, căci gramatica, se știe, este un metalimbaj, o „abstracție a abstracțiilor” care obligă gândirea copilului să se miște din sfera concretului în cea a abstractului. 0 dezvoltare armonioasă a limbajului înseamnă o îmbogățire a "zestrei" lingvistice cu care copilul vine la Școală. Profesoral de Limba română trebuie
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
citata, p.332. 53 larității copilul învăța limba fără gramatica, cu ajutorul a ceea ce se numește "simțul limbii” adică tendința sa proprie de a „gândi” asupra limbii, în școala se lovește de reguli și norme, căci gramatica, se știe, este un metalimbaj, o „abstracție a abstracțiilor” care obligă gândirea copilului să se miște din sfera concretului în cea a abstractului. 0 dezvoltare armonioasă a limbajului înseamnă o îmbogățire a "zestrei" lingvistice cu care copilul vine la Școală. Profesoral de Limba română trebuie
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
doar la limbajul oral, sau doar la limbajul verbal, ci la toate formele pe care le utilizează omul în exprimarea limbajului său, iar acestea sunt, deopotrivă, limbaj interior, limbaj scris, limbaj matematic, limbaj al semnelor, limbaj muzical, mimică, paralimbaj 109, metalimbaj 110 etc. Nu este vorba doar de faptul că subiectul vorbește greșit, adică se exprimă greșit în vorbire, dar și că el nu este capabil să scrie corect după dictare, și că, deși bun la toate disciplinele de învățământ, nu
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
-o alții și nu vreau să le minimalizez meritele), probabil pentru a-l vaccina preventiv. Dar nu mai știe dacă era imediat după evenimente sau ulterior. 1983-1987 S-au întâlnit (o fi fost întâmplător?) cu textele în aceleași publicații: volumul Metalimbaj și literatură, apărut la Iași, la care "lect. dr. Luca Pițu" era și "secretar științific de redacție", ceea ce presupună că i-ar fi "lecturat" producția, cum se spune în româneza cărturarilor, apoi la "Cahiers roumains d'études littéraires", revistă creată
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
J. Hillis Miller, unul dintre promotorii versiunii americane a poststructuralismului și amintește că, în concepția acestuia, cele două curente se diferențiază în mod clar unul de celălalt prin ceea ce s-ar numi "testul încrederii": structuraliștii se dovedesc optimiști în ceea ce privește elaborarea metalimbajelor teoretice care vor servi explicării fenomenelor textuale, în timp ce poststructuraliștii par a explora în mod sceptic acest domeniu, subliniind chiar că propria lor muncă nu este știință, ci mai mult text. Culler accentuează totuși dezavantajele punerii în opoziție a celor două
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vocabular, format pe jumătate, ce promite vag lucruri mari"236. Un proiect similar celui descris aici pare a fi însăși filosofia postmodernă, care se axează pe destabilizarea presupozițiilor și limbajului filosofiei moderne, "promițând" uneori modificări masive și uneori înscriindu-și metalimbajul în chiar limbajul obiect canonizat al tradiției filosofice anterioare. Aceste câteva imagini ale relevării importanței retoricii în postmodernitate ne-au conturat și ideea că analizele care țin de retorică sunt integrate într-o viziune mai amplă asupra discursivității, de care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
numele "fostei scriituri" este literatura, în contextul avangărzii momentului (Kristeva, Sollers, Derrida) se conceptualizează scriitura ca "text-limită" ce nu poate fi studiat decât prin înseși caracteristicile scriiturii. Cu alte cuvinte, discursul asupra scriiturii nu se poate alcătui decât ca scriitură (metalimbajul va avea aceeași structură ca și limbajul-obiect). Vorbind despre mutațiile propriei teorii, Barthes recunoaște că, dacă într-o primă perioadă a înțeles scriitura într-un mod metaforic, cel puțin în Variațiuni pe tema scriiturii este mai mult interesat de "sensul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o hipologie care presupune țeserea (asemănătoare pânzei de păianjen) și rețeserea semnificațiilor ce procură plăcere și desfătare. Textul este aici scriitură-în-act, o instanță care, fără a fi un dialog, suprimă categoriile opuse de subiect și obiect, precum și pe aceea de metalimbaj, din moment ce nu recunoaște garanți de tipul cauzei, instituției sau al altor concepte metafizice. Realizând disocierea între textul-bolboroseală, textul de plăcere și textul de desfătare, Barthes reafirmă pluralitatea, intranzitivitatea scriiturii și imposibilitatea de a exista în afara "textului infinit" aceste trăsături dându
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
problematica dizolvării valorilor și a granițelor conceptuale este de acum un loc comun. Stadiul fractal al simulacrului are efecte nu doar în planul lucrurilor, al socialului sau al politicului, ci și în planul profund al organizării discursive. Baudrillard decretează sfârșitul metalimbajului și al metafizicii, precum și transformarea limbajului într-un loc aleatoriu, lipsit de marcatorii diferențierii formulelor și a genurilor 476. Nivelarea distincțiilor de gen este generalizată, "confuzia genurilor" devenind legea generală actuală. Simultaneitatea lor este deconcentrantă, o sferă a gândirii putând
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
semnele și sensurile în limitele unor cadre date. Deconstrucția derridariană este intrinsecă textului examinat, la fel cum în interiorul unui discurs se produce, de fapt, autoseducerea semnelor, jocul semnificanților și îndepărtarea de un sens originar. Procesul de deconstrucție refuză ideea de metalimbaj, astfel încât discursul de tip filosofic este alăturat discursului de tip critic prin intermediul unor operații textuale comune; seducția produce, de asemenea, o serie de efecte critice prin relevarea limitelor la care este redus limbajul în înțelegerea sa obișnuită. Ambele operații discursive
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cea mai mare măsură, o extindere și o diversificare a avangardei ulterioare celui de-al doilea război mondial" (ibidem, p. 143, [s. a.]). 199 "Dar vine un moment în care avangarda (modernul) nu poate merge mai departe, deoarece a produs un metalimbaj care vorbește despre textele sale imposibile" (Umberto Eco, Apostille au Nom de la rose, p. 77). 200 Andreas Huyssen, "Mapping the Postmodern", în Linda J. Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, p. 247. Tot în legătură cu diferențele dintre postmodernismul american și cel european și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
depinde predicat. Nici una din aceste părți de propoziție nu se subordonează celeilalte”. Apare aici o contradicție de exprimare, poate și de gândire: subiectul și predicatul depind în egală măsură unul de altul, dar nu se subordonează unul celuilalt. Or, în metalimbajul tradițional (în care este formulată teoria lui V. Șerban), dependență = subordonarea. De aceea, nu se justifică delimitarea interdependenței, așa cum a fost ea prezentată mai sus, de subordonare. De fapt, ca și autorii comentați V. Șerban și D. Crașoveanu și C.
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de enunțare a textului; ea are loc prin comentariul explicit al proprietăților hipotextului (caracteristicile generice ale textului de pe coperta finală a cărții), reflectînd astfel apartenența lor la un alt sistem de valori. Astfel, parodia se manifestă, în mod esențial, prin metalimbajul propriu textului de pe coperta a patra: conștiința afișată a modurilor de organizare a hipotextului operează cu un limbaj explicativ (un metalimbaj) clar afirmat: "Ce poți găsi în general pe spatele unei cărți?" "Descoperim aici..." Numai că ar trebui să intrăm
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cărții), reflectînd astfel apartenența lor la un alt sistem de valori. Astfel, parodia se manifestă, în mod esențial, prin metalimbajul propriu textului de pe coperta a patra: conștiința afișată a modurilor de organizare a hipotextului operează cu un limbaj explicativ (un metalimbaj) clar afirmat: "Ce poți găsi în general pe spatele unei cărți?" "Descoperim aici..." Numai că ar trebui să intrăm în acest scurt roman" "cam acesta ar fi "esențialul"." "Un astfel de text ar trebui să se încheie..." "Și, în fine
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
înțelege (1) și (2) doar plecînd de la presupunerea că ei vor să exprime ceva în legătură cu enunțul lor mai degrabă decît prin intermediul acestuia: "reiese [de aici] o atitudine a locutorilor față de enunțul lor" (1978, p. 403). Astfel, ironia se apropie de metalimbaj; B. Basire (1985) notează: Cu alte cuvinte, enunțurile ironice nu sînt "folosite", ci doar "menționate", avînd în vedere că spun ceva în legătură cu expresia însăși, nu cu referentul expresiei. Descriind "ironiile" ca forme de menționare, Sperber și Wilson înscriu problematica ironiei
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
notează: Cu alte cuvinte, enunțurile ironice nu sînt "folosite", ci doar "menționate", avînd în vedere că spun ceva în legătură cu expresia însăși, nu cu referentul expresiei. Descriind "ironiile" ca forme de menționare, Sperber și Wilson înscriu problematica ironiei în cea a metalimbajului și a fenomenelor de discurs raportat (1985, p. 141). Astfel, D. Sperber și D. Wilson (1978) ne propun să considerăm că toate ironiile pot fi interpretate "ca menționări cu caracter de ecou: ecou mai mult sau mai puțin îndepărtat al
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]