120 matches
-
depinde, în primul rând, de funcțiunea predominant. Între funcțiile limbii, care se manifestă într-un discurs prin trăsăturile lor proprii, există numeroase interferențe. într- un mesaj, pe lângă funcția dominantă, se manifestă, concomitent, încă una sau câteva funcții. De exemplu, funcția metalingvistică se împletește cu cea referențială (limba este, ea însăși, referent) într-un text științific ce ține de domeniul lingvisticii; într-un descântec funcția magică se îmbină cu funcția conativă, cărora li se adaugă, de multe ori, funcția poetică. în beletristică
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
abstracte ("polemic", "prescriptiv", "informativ" etc.), care traversează totalitatea genurilor discursive, și categorii mult mai apropiate de împărțirea societății în sectoare de activitate ("politic", "estetic", "etic" etc.) Funcțiile limbajului Tipologia "funcțiilor limbajului" introdusă de R. Jakobson (funcțiile "referențială", "emotivă", "conativă", "fatică", "metalingvistică", "poetică") este cea mai cunoscută dintre clasificările de ordin comunicațional. În acest caz, discursurile sînt clasate pe baza unei funcții dominante. De exemplu, în textele unde predomină funcția "conativă" (foi publicitare, moduri de utilizare etc.), locutorul încearcă să acționeze asupra
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
comunicațional. În acest caz, discursurile sînt clasate pe baza unei funcții dominante. De exemplu, în textele unde predomină funcția "conativă" (foi publicitare, moduri de utilizare etc.), locutorul încearcă să acționeze asupra celuilalt; în schimb, în gramatici sau în dicționare, funcția "metalingvistică" (în care limba se are ca obiect pe ea însăși) ar fi cea dominantă etc. Această tipologie trebuie să fie utilizată cu multă precauție: pe lîngă faptul că același discurs poate mobiliza simultan mai multe funcții, există enunțuri care nu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
investigarea textemelor ca unități ale "discursului repetat" - cuprinzând, adică, fenomene precum expresiile idiomatice, proverbele, "citatele celebre" ș.a. - are o vechime considerabilă, ale cărei origini pot fi urmărite până în Antichitate. Cu toate acestea, termenul de textem ca atare este o creație metalingvistică relativ recentă, care s-a impus în cercetarea filologică internațională începând cu deceniul al șaptelea, prin analogie cu mai cunoscutele concepte fonem, morfem, semantem etc. De atunci încoace, termenul a fost utilizat în trei accepțiuni principale. 1.2.1. Prima
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
diacronic Cuprins Cuvânt-înainte (Gheorghe CHIVU) / 11 Capitolul I. Comunicare și funcțiile limbii / 13 I.1. Funcțiile limbii / 13 I.1.1. Funcția denotativă / 13 I.1.2. Funcția expresivă / 15 I.1.3. Funcția conativă / 15 I.1.4. Funcția metalingvistică / 16 I.1.5. Funcția poetică / 17 I.1.6. Funcția fatică / 18 I.1.6. 1. Aspecte controversate ale faticului în limbajul publicistic / 19 I.1.6.2. Rolul intertextului în titlul jurnalistic / 22 I.1.7. Lingvistică și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
emotivă (desfășurată la emițător; exprimă atitudinea acestuia în procesul de comunicare), conativă (orientată spre destinatar; este specifică modalității imperative și interogative a comunicării) și funcția cognitivă sau referențială (orientată spre referent). La acestea, Roman Jakobson adaugă alte trei funcții - fatică, metalingvistică, poetică - completând schema lui K. Bühler. Având în vedere un număr de șase factori - emițătorul și receptorul, mesajul, contextul și contactul, codul - R. Jackobson stabilește șase funcții ale limbii. Funcția referențială, numită și denotativă/informațională/cognitivă (raportată la context) este
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
rafinându-și expresia. Chiar dacă procesul cunoașterii ilustrează una dintre funcțiile gândirii, limbajul contribuie la dezvoltarea acestui proces nelimitat. Prin limbă, omul cunoaște universul și propria sa ființă, se cunoaște pe sine, își cunoaște semenii, propria cultură. I.1.4. Funcția metalingvistică Funcția metalingvistică este focalizată pe limbă, "subliniază" codul. Mesajul trimite la cod. În opoziție cu "limbajul obiect" (prin "limbaj obiectual" lingvistica înțelege limbajul concret, care spune ceva despre referent) "metalimbajul" este utilizat în investigarea și discutarea "limbajului obiect". Metalimbajul transmite
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
expresia. Chiar dacă procesul cunoașterii ilustrează una dintre funcțiile gândirii, limbajul contribuie la dezvoltarea acestui proces nelimitat. Prin limbă, omul cunoaște universul și propria sa ființă, se cunoaște pe sine, își cunoaște semenii, propria cultură. I.1.4. Funcția metalingvistică Funcția metalingvistică este focalizată pe limbă, "subliniază" codul. Mesajul trimite la cod. În opoziție cu "limbajul obiect" (prin "limbaj obiectual" lingvistica înțelege limbajul concret, care spune ceva despre referent) "metalimbajul" este utilizat în investigarea și discutarea "limbajului obiect". Metalimbajul transmite informații despre
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
enunțul: "Nu se spune "el sunt", ci "ei sunt", contextul referențial al mesajului (acordul dintre subiect și predicat) este codul limbii înseși (nu "el sunt", ci "ei sunt"). Limbajul gramaticii limbii materne (DSL, 2005) este un alt exemplu clasic de metalingvistică, dicționarul și gramatica /gramaticile codului unei /unor limbi străine pe care le învățăm ilustrează alte exemple tipice de metalingvistică. Funcția metalingvistică este prezentă în explicațiile referitoare la termenii argotici (Verzișori, parnoși, lovele, parai, marafeți, leușteni înseamnă bani), la elementele de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
codul limbii înseși (nu "el sunt", ci "ei sunt"). Limbajul gramaticii limbii materne (DSL, 2005) este un alt exemplu clasic de metalingvistică, dicționarul și gramatica /gramaticile codului unei /unor limbi străine pe care le învățăm ilustrează alte exemple tipice de metalingvistică. Funcția metalingvistică este prezentă în explicațiile referitoare la termenii argotici (Verzișori, parnoși, lovele, parai, marafeți, leușteni înseamnă bani), la elementele de jargon (Columbelă înseamnă porumbiță), la limbajul copiilor (Nu spunem "nainol" și nici "trosop", spunem "nailon" și "prosop".). Este fundamentală
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
înseși (nu "el sunt", ci "ei sunt"). Limbajul gramaticii limbii materne (DSL, 2005) este un alt exemplu clasic de metalingvistică, dicționarul și gramatica /gramaticile codului unei /unor limbi străine pe care le învățăm ilustrează alte exemple tipice de metalingvistică. Funcția metalingvistică este prezentă în explicațiile referitoare la termenii argotici (Verzișori, parnoși, lovele, parai, marafeți, leușteni înseamnă bani), la elementele de jargon (Columbelă înseamnă porumbiță), la limbajul copiilor (Nu spunem "nainol" și nici "trosop", spunem "nailon" și "prosop".). Este fundamentală în decodificarea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
porumbiță), la limbajul copiilor (Nu spunem "nainol" și nici "trosop", spunem "nailon" și "prosop".). Este fundamentală în decodificarea unui "cod practic" (rutier, feroviar maritim): Triunghi înseamnă "cedează trecerea" /a unui cod științific: % înseamnă "sută la sută" (în matematică) etc. Funcția metalingvistică nu se manifestă numai în sincronia unei limbi, ci și în diacronia acesteia. Lexicografii și gramaticienii latini aduceau corecturi, în perioada latinei târzii, de la abaterile de normă ale latinei clasice, evidențiind diferențele dintre cele două variante ale latinei (v. F.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
nivelele limbii (fonetic, lexical, morfologic, sintactic). I.1.6. Funcția fatică Există în fiecare limbă naturală funcții de bază și funcții auxiliare, cu implicație temporară în actul vorbirii. Lingistica generală are în vedere două funcții auxiliare: funcția fatică și funcția metalingvistică. Funcția fatică concură la menținerea contactului dintre vorbitor și interlocutor(i). Omniprezentă în interogații cu valoare incidentă, funcția fatică este, în sens general, o structură sintactică, prin care emițătorul verifică dacă se mai află în contact cu receptorul. În acest
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
presus de toate, euristică. În cercetarea realizată pe domeniul Cardiologie, Nature et fonctions de la métaphore dans la terminologie médicale. Étude comparée du français et du portugais, Isabelle Oliveira (2005) făcea observația că metafora terminologică are cinci funcții: cognitivă, euristică, denominativă, metalingvistică, didactică. Metafora are valoare designativă, dobândind - datorită caracterului interdisciplinar - un rol euristic, susținut de forță argumentativă. În același context, autoarea reafirmă rolul denominativ și funcțional al metaforei în perceperea și comunicarea unor concepte aparținând limbajului specializat. Este perspectiva teoretică din
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
influențelor și ruptura, însemnând "despărțirea de model" pe care îl evidențiază poezia lui Nichita Stănescu, relevă "o primă etapă importantă a reactualizării eminesciene în spațiul literar al anilor 60". Funcția catalitică eminesciană determină la Nichita Stănescu "nașterea conceptului de poezie metalingvistică, o poezie care se folosește doar de cuvântul scris, transcendând constrângerile formale ale limbii". Dialogul pe care îl propune această relație catalitică: Mihai Eminescu Nichita Stănescu, funcționează "obiectiv", ca "necesitate de ființare poetică". Cum lesne se poate observa, demersul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
21.06.2005 la emisiunea ŤCap și pajurăť ați produs un pleonasm de toată frumusețea" - dar și celorlalți comentatori, care scriu ,cu ortografia mizerabilă de rigoare". Din cele aproape 200 de mesaje de comentariu, un număr deloc neglijabil ilustrează pasiunea metalingvistică, concentrîndu-se asupra erorilor din alte mesaje. O cititoare nervoasă scrie: ,Trageți un glonț în cap!!!"; alt cititor intervine, ironic: , Ca idee când scrii Ťtragețiť asta presupune persoana 2 plural"; cea criticată revine, copiind din dicționar și deviind în insultă: ,tráge
Dispute lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11388_a_12713]
-
și interpretarea formală a textelor literare. Practicarea criticii literare a devenit o profesie în secolul al XX-lea, însă are rădăcini în Grecia și Roma antică. Critica literară, ca oricare alt subiect, se folosește de un set de termeni specifici, metalingvistici, cu ajutorul cărora se poartă discuția. Mulți termeni datează din perioada antichității: Alți termeni sunt mai noi: deznodământ, romantism; iar alții sunt din secolul al XX-lea: deconstrucționism, intertextualitate, structuralism, fluxul conștiinței etc. În linii mari, noua critică literară evoluează pe
Critică literară () [Corola-website/Science/310426_a_311755]
-
rezerve serioase față de valoarea înțelegerii reciproce în clasificarea idiomurilor, dat fiind că nu există instrumente fiabile pentru măsurarea gradului de înțelegere. După părerea lui Goebl (1989), distanța dintre limbi nu este numai intralingvistică, ci și extralingvistică, anume sociolingvistică, adică sociopsihologică, metalingvistică etc. Din acest punct de vedere ar trebui observat și pe cât posibil măsurat sentimentul de distanțare pe care îl au vorbitorii unui idiom față de altul, și atitudinile lor metalingvistice față de limba lor maternă sau față de alte idiomuri pe care le-
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
într-un volum incomplet intitulat "The Purloined Poe". Volumul nu include, de exemplu, studiul lui Richard Hull bazat pe cercetările lui Michel Foucault, în care el susține că „Scrisoarea furată” este un text bun pentru a pune la îndoială afirmația metalingvistică că artiștii nu pot evita să nu realizeze observații, deoarece este un discurs despre superioritatea poeziei asupra observației.” Slavoj Žižek se întreabă: „Deci, de ce o scrisoare ajunge întotdeauna la destinație? De ce nu ar putea - uneori, cel puțin - să nu ajungă
Scrisoarea furată () [Corola-website/Science/327198_a_328527]
-
culturală generală, reprezintă expresia emoțională care oglindesc sentimentele de iubire ale unei persoane către o alta. Sărutul poate avea implicații afective, romantice, erotice, sexuale care permit conexiunea între persoană și obiectul/persoana dorită. În majoritatea culturilor, sărutul reprezintă o expresie metalingvistică a iubirii, aprecierii, respectului sau afecțiunii. Sărutul, ca expresie de ocrotire și iubire vine în mod evolutiv de la animalele care își hrănesc puii cu alimentele din propria lor gură.. Originile erotice ale sărutului își are originea în Asiria, Grecia, India
Sărut () [Corola-website/Science/328731_a_330060]