112 matches
-
locutorului spectatorului este dată prin : gesturi, râs, aplauze, etc.; (!!) descrierea este făcută numai de către personaje; - câteva elemente transpar uneori din metatext: vârsta, statura, vestimentația, aspectul general al locului, etc.; (!!) personajele iau cvasitotal locul autorului;autorul se manifestă direct doar prin metatext, iar indirect prin cele expuse în textul său; intervenția sa este deci minoră; (!!) la contactul cu opera dramatică / piesa, doar cititorul constată două planuri: a. planul textual; îndeplinește funcția de „semnificant principal” și total; constă în vorbirea personajelor; b. metatextul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
metatext, iar indirect prin cele expuse în textul său; intervenția sa este deci minoră; (!!) la contactul cu opera dramatică / piesa, doar cititorul constată două planuri: a. planul textual; îndeplinește funcția de „semnificant principal” și total; constă în vorbirea personajelor; b. metatextul; îndeplinește funcția de „semnificant parțial”; scurte lămuriri, de regulă trecute între paranteze înaintea unui segment dramatic (act,tablou, scenă) sau chiar în interiorul textului; indicațiile scenice, care sunt uneori indispensabile, alteori doar simple auxiliare; sunt pentru regizori și pentru actori (privind
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
dramatic (act,tablou, scenă) sau chiar în interiorul textului; indicațiile scenice, care sunt uneori indispensabile, alteori doar simple auxiliare; sunt pentru regizori și pentru actori (privind felul de interpretare sau chiar rostirea anumitor cuvinte); (!!) deci spectatorul nu percepe decât indirect mesajul metatextului (prin jocul actorilor sau prin viziunea regizorală); - pentru „cititor” constituie un ghid în „vizualizarea” unui spectacol pe care și-l reconstituie singur, și-l închipuie; echivalează cu indicațiile naratorului din creațiile epice; (!!) există un raport între metatext și dialog; - în
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
decât indirect mesajul metatextului (prin jocul actorilor sau prin viziunea regizorală); - pentru „cititor” constituie un ghid în „vizualizarea” unui spectacol pe care și-l reconstituie singur, și-l închipuie; echivalează cu indicațiile naratorului din creațiile epice; (!!) există un raport între metatext și dialog; - în metatext se face prezentarea personajelor (apoi ele se autoprezintă direct în dialog, în acțiune);relațiile dintre personaje și dintre personajele cu care vom face cunoștință; - metatextul conține și alte precizări: timpul, locul unde se petrece acțiunea; - o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
prin jocul actorilor sau prin viziunea regizorală); - pentru „cititor” constituie un ghid în „vizualizarea” unui spectacol pe care și-l reconstituie singur, și-l închipuie; echivalează cu indicațiile naratorului din creațiile epice; (!!) există un raport între metatext și dialog; - în metatext se face prezentarea personajelor (apoi ele se autoprezintă direct în dialog, în acțiune);relațiile dintre personaje și dintre personajele cu care vom face cunoștință; - metatextul conține și alte precizări: timpul, locul unde se petrece acțiunea; - o prezentarea sumară, orientativă, a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
echivalează cu indicațiile naratorului din creațiile epice; (!!) există un raport între metatext și dialog; - în metatext se face prezentarea personajelor (apoi ele se autoprezintă direct în dialog, în acțiune);relațiile dintre personaje și dintre personajele cu care vom face cunoștință; - metatextul conține și alte precizări: timpul, locul unde se petrece acțiunea; - o prezentarea sumară, orientativă, a elementelor de decor; - eventuale sugestii pentru efecte vizuale sau auditive (lumină, sunete, zgomote, muzică); sau referiri la: îmbrăcăminte, stare psihică sau fizică, mers, tonul cu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
limbii române, Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, Chișinău. MORRIS, Ch., 1946: Ch. Morris, Signs, Language and Behavior, Prentice-Hall, New York. MUREȘAN, M., 2008 - M. Mureșan, Stilul/Limbajul jurnalistic și funcția fatică a limbii, Editura Digital Data, Cluj-Napoca. MIHĂILĂ, R., 1985: Rodica Mihăilă, Titlul, metatext și intertext, Studii și cercetări lingvistice nr. 1. MILICĂ, Ioan, 2013: Ioan Milică, Metafora științifică,Trăsături, tipuri și funcții ale metaforei în discursul științific, în Lumi discursive, Editura Junimea, Iași. MIRCIOIU C., MIRON D., RĂDULESCU F., GHICIUC, ANUȚA V., 2008
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pastișă, clișeul vizând unități întregi de discurs, iar în nuvelele naturaliste mergând până la o asimilare a unui model literar în tiparul căruia prozatorul toarnă propria sa substanță epică sau poetică nu fără a păstra un ecart ironic vizibil la nivelul metatextului. În acest sens ne situăm într-o accepție mai largă pe care Laurent Jenny o conferă clișeului extins către structurile tematice și narative ale textului. În genere ironia este un bun revelator al prezenței clișeului scos în evidență și prin intermediul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
primul). Strategia ambiguizării “personajelor” prin simpla lor menționare gramaticală și-a dovedit eficacitatea prozelită: oricine poate intra În pielea lor. 3) o dimensiune metatextuală foartre marcată. Aici vom remarca următoarele amănunte: dată fiind existența, conform lui Lucien Dällenbach, a unor metatexte denotative și conotative (ultimele fiind de fapt ceea ce se cheasmă Îndeobște mises en abymes), textul autoficțional, care are În centrul narațiunii ca și al discursului propria sursă de enunțare, se prezintă ca un metatext denotativ intermitent, atenția enunțătorului-narator fiind centrată
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
conform lui Lucien Dällenbach, a unor metatexte denotative și conotative (ultimele fiind de fapt ceea ce se cheasmă Îndeobște mises en abymes), textul autoficțional, care are În centrul narațiunii ca și al discursului propria sursă de enunțare, se prezintă ca un metatext denotativ intermitent, atenția enunțătorului-narator fiind centrată asupra sieși, atît ca eu psihologic cît mai ales ca sursă discursivă, și asupra discursului care, atîta vreme cît se produce, Îi confirmă existența În act. Dacă autoficțiunea mizează pe o estetică a autenticității
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
prin a se juca stângaci pe ei înșiși, iar pe mine acest lucru m-a îndepărtat pentru că n-am mai simțit decât autenticitate jucată, chiar dacă sunt momente în care faptul că-i vezi râzând la cameră induce un soi de metatext. Nu știu, mi s-a părut că viziunea regizorului e o ramă care mă împiedică să intru în viața familiei Arhir, chiar dacă accept că orice prezență a unui aparat de filmat e o intruziune în sine. Chiar dacă vorbește despre o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
a literaturii” (N. Manolescu). De aceea, universului narațiunii îi corespunde un metaunivers, prezent în subsolul paginilor și alcătuit dintr-o armată de critici care supun „adevărul istoric” prezent în epopee unui tir de contestații umoristice. Dacă textul este o parodie, metatextul este de asemenea parodic, ficțiunea amestecîndu-se cu critica ficțiunii, pentru că autorul „are simțul artei ca joc, intuiția gratuității și a absurdității” (N. Manolescu). Există, deci, două niveluri ale operei: a) povestirea propriu-zisă, care este „epopeea fricii cronice și a preocupării
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]