173 matches
-
fără îndoială. Evreii și musulmanii au în comun, în Liban ca și în Israel, faptul că fug de mixitate și că interzic căsătoria civilă (pe care creștinii, care n-o îndrăgesc prea mult, o tolerează totuși). Mai curând segregație decât metisaj. Și mai ales, nicio căsătorie interconfesională. Vai de cuplul mixt! Interesul grupului trece înaintea iubirii dintre indivizi. În Liban, șefii spirituali musulmani, atât sunniții cât și șiiții, s-au opus proiectului introducerii căsătoriei civile (primul ministru Hariri s-a opus
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ale Africii negre. Această concurență inter-africană se confruntă astăzi cu noi valuri de imigranți provenind din Asia și Europa de Est. Aceste mișcări de populație, plasate la scara istoriei, nu fac la urma urmei decît să continue neîncetata modelare a popoarelor sortite metisajului. De la prăvăliile și supermarketurile chineze din arondismentul 13 la animația din străzile africane din cartierul Goutte d'Or, diversitatea este imensă. La Paris se trece cu ușurință de la un continent la altul, prin prezența lucrătorilor imigranți, varietatea restaurantelor, sunetele cîntecelor
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
un oraș capabil să găzduiască un milion de nou veniți, în timp ce două miliarde vor continua să trăiască în sărăcie absolută. Creșterea populației se va produce în zonele cele mai sărace. Desigur, migrația către țările bogate va crește în continuare, alimentînd metisajul demografic. E de văzut cum vor răspunde confesiunile creștine acestei provocări. Va deveni Europa musulmană, iar America hispanică, sau își vor etala în continuare egoismul ? Ce fel de creștin este cel care nu împarte cu semenul său ? Lupi în blană
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o ascendență ilustră: un dialog occidental, scris în latină (Dialogus Mortis cum Homine sau De Morte prologus), pe urmă tradus în germana medievală și, mai apoi, în slavonă, formă sub care infiltrează spațiul estic. Aici, întîlnește influența bizantină, prilej de metisaj între surse. Ajunsă pe teren croat, tema recîștigă ceva din tradiția vestică, alunecînd în canonul "judecății" la care se cîntăresc virtuți și vicii, bune și rele. Răspîndit în mai toate literaturile medievale (de la, să zicem, turnirul dintre Carnaval și Păresimi
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
care se întrevede un un complicat complex identitar în al cărui câmp de forțe se manifestă tensiunea dintre Occidentă și Orient. O serie de clișee atât negative, cât și pozitive prezidează atracția pentru acest mediu eteroclit, viu colorat, al unor metisaje culturale și etnice tulbură toare: arhaicitatea combinată deopotrivă cu o anumită relaxare a moravurilor, dar și un conservatorism radical, o anumită senzualitate care face casă bună cu cruzimea, un neastâmpăr revolutionar arzând mocnit sub aparentul calm al administrațiilor imperiale în
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
nuanțată dintr-o perspectivă a cărei noutate îi subliniază valențele ideologice deopotrivă cu cele filmice. Ca și în cazul lui Cristian Tudor Popescu, schimbarea „lentilei” readuce coerența imaginii de ansamblu pe un alt plan, cu un alt cadru. Conflictele etnice, metisajul, folclorul balcanic și variile epopei ale țiganilor, expresie a unei libertăți inconceptibile pentru regimurile totalitare, sunt mai mult decât teme, ele devin tot atâtea articulații ale unui spațiu subîntins de aceleași vise care se transformă adeseori în coșmaruri. Remarcabil este
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
citești, în ordinea cronologică a apariției, aceste articole realizezi instantaneu preocupările, durerile, năzuințele exilului politic românesc care reprezenta, atunci, după unele aprecieri, vreo două milioane de persoane. Că unii dintre aceștia, mai ales din a doua generație, s-au asimilat, prin metisaj, în locurile unde trăiau, e posibil și normal. Dar cei mai multi și-au purtat, cu dîrzenie și distincție, romanitatea, militînd pentru împlinirea idealurilor. O vreme, acesti exilați politici mai speraseră, naivi, în intervenția anglo-americanilor în Europa de centru și de est
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
succede, în critica europeană, o resurecție a problemelor omului. E adevărat că apare, precum un fenomen poststructuralist, deconstructivismul lui Jacques Derrida, cu succes mai cu seamă în Statele Unite, unde înregistrăm un amestec al tendințelor celor mai eterogene, un soi de metisaj al criticii literare cu filosofia și cu celelalte domenii umaniste: o cercetare în care se îmbină problematica propriu-zis literară cu filosofia analitică (speech acts), cu noul istorism de inspirație marxistă, cu gîndirea din ultima perioadă a lui Richard Rorty, cu
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
purismului etnicist, cît și ale exegeților lui. O explicație credibilă, însă, nu există” (p. 115). Probabil așa este. Nu am auzit însă ca vreuna dintre celelalte etnii care trăiesc în Transilvania (maghiară, germană, evreiască) să fie o înfocată adeptă a metisajului. Or, în acest caz, focalizarea pe români (care, mult timp, în Transilvania nici măcar nu aveau un statut de etnie recunoscută) este vag necinstită și rău-intenționată. Poate că involuntar, prin lipsa de referire la ceilalți, Victor Neumann face un rechizitoriu al
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
care fantasmele tale călare pe armăsari albi zac îngropate în picioare cu toate podoabele preistorice psalmodiind autocompasiunea celor care cerșesc în temple cu toata șmecheria lirico epica a saltimbancilor din spațiul stepobalcanicopontic stoarsa că un vîrtos vin țărănesc la teascurile metisajului precenegavargetodaciclatino-grectigănescsisciticoslav care încă le mai dă ghes felcerilor autohtoni să privească în savantele lor eprubete "puritatea" precipitatului... încotro? cînd bine te-ai întrebat odată dacă există viață înainte de moarte și te-a surprins uluirea propriei tale îndrăzneli văzînd că din
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
impactul mutual al politicilor de tot felul, pe scurt, timpul real în care trăiește astăzi planeta noastră, de la nordul extrem la sudul extrem și de la soare răsare la soare apune, ne îndrumă irevocabil spre o societate globală și spre un metisaj inevitabil. Cum poate fi, în aceste condiții, prezervată identitatea națională? Prin cultură, pretind optimiștii. Dar deja, în accepția largă a termenului de cultură, globalizarea și-a produs efectele: ne îmbrăcăm, mâncăm etc. aproape la fel. Diferențele încep să fie resimțite
Vai, metisajul cultural este inevitabil by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5033_a_6358]
-
oare mai putem conta pe specificul culturilor noastre? Deja cea ce numim cultură de masă sau de consum a devenit un bun mondial. Ne rămâne cultura de elită, pe care o blestemă atâția tineri în zilele noastre. Va rezista ea metisajului și până când? Vă rog să citiți cu atenție următoarea statistică: à la rentrée din toamna lui 2011 în Franța, 70% din romanele tipărite erau traduceri din americană. Nu m-aș mira să aflu că la Gaudeamus traducerile au depășit originalele
Vai, metisajul cultural este inevitabil by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5033_a_6358]
-
muncitorilor din China și India. Combaterea multiculturalismului și înăsprirea dreptului de azil sunt alte două obiective N.A.T.. Un alt obiectiv al naționaliștilor autonomi este interzicerea trusturilor media, pentru că ar fi un factor de manipulare. Interzicerea avorturilor și opoziția totală față de metisaj sunt alte două obiective. De asemenea, vor să desființeze bazele americane de pe teritoriul românesc.
Naționaliștii timișoreni vor sterilizarea romilor și retragerea bazelor americane by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80398_a_81723]
-
Colonială, primul capitol, înregistrează evenimentele și procesele desfășurate în perioada dintre descoperirea Braziliei de către flota condusă de Pedro Alvares Cabral pînă la Declarația de Independență față de Portugalia, din 1822, la Rio de Janeiro: formarea poporului brazilian printr-un proces de metisaj, revolte ale sclavilor negri și ale populației indigene, descoperirea fabuloasă a lemnului de băcan - brasil, care a dat și numele orașului ce avea să devină capitala țării, Brazilia -, ciclul zahărului, apariția primilor guvernatori. Perioada Imperială începe cu încoronarea, la 12
Țara Isaurei by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16784_a_18109]
-
gastronomie, care frapează prin voința de a fugi de promiscuitate. Meniurile nu conțin combinații sisifice de ingrediente exotice, ci doar elemente pure, servite ca atare. Amestecul înseamnă impuritate, corcitură, așadar tentă trivială, tot ce poate fi mai antipatic sufletului nipon. Metisajul rețetelor din obsesia inovației culinare îi e tot atît de străină ca și îngăduința față de un teatru de persoane, în dauna celui cu măști. Ideea că artiștii trebuie să apară pe scenă cu propria înfățișare spre a fi adulați pentru
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
unei tradiții culturale stratificate de secole. O altă temă de reflecție - deosebit de incitantă - a fost cea propusă de Gisele Vanhčse, care s-a oprit asupra relevanței "scriiturii nomade" istratiene, în contextul interesului manifestat astăzi pentru tot ceea ce presupune interferență, amestec, metisaj. Pe scurt, pornind de la o analiză foarte aplicată a "împrumuturilor" din română, turcă, greacă sau arabă (de tipul "cadâna", "kémir", "félidgeanes", "barcadgis" ș.a.m.d.), prezente în versiunea franceză a Chirei Chiralina, Gisele Vanhčse ajunge la concluzia că aceste împrumuturi
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
dincolo de aparența lor exotică și decorativă - o funcție mai precisă. "Acești termeni ne conduc spre centrul Alterității, a ceea ce am putea numi civilizația Celuilalt (...) înscriind romanele lui Panait Istrati într-un spațiu translațional mai vast, caracterizat prin migrație, mutație și metisaj, deopotrivă la nivelul scriiturii și al viziunii", notează în concluzie autoarea. O pondere însemnată au avut și discuțiile despre relația lui Istrati cu ideologia, "utopia progresistă" pe care și-a construit-o fiind privită fie în contextul istoric al începutului
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
în România. Experiența latinoamericană, pe fondul nonconformismului funciar al scriitorului, îi modelează viziunea și personalitatea în sensul unei mai mari deschideri, ce îl va determina cu atât mai mult să excludă convenționalismul și rigiditatea în abordarea problematicii identitare, să prețuiască metisajul lingvistic și artistic din America Latină ca expresie a bogăției și diversității culturii hispanice. În repetate rânduri, chiar și în interviul acordat după ce a fost anunțată hotărârea juriului, Caballero Bonald și-a reafirmat apartenența spirituală, nu la una, ci la “mai
Premiul Cervantes 2012 – José Manuel Caballero Bonald by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3972_a_5297]
-
a început să hăhăie penibil melodii în două acorduri, și acelea mai mult false. O incursiune spre locul de obârșie al acestui curent propun maeștrii cântăreți Maria Răducanu și Maxim Belciug cu albumul "La Tarara": creuzetul iberic, matcă a unui metisaj muzical fericit exploatat în secole mai inteligente și mai cuviincioase ale Europei (Ravel, Lalo, Bizet etc). Reîntoarcere în matricea stilistică don quijotescă și tauromahică prin Albeniz, Granados, de Falla, Rodrigo, încercare de "întoarcere acasă" din prăfuitul drum al Stambulului, sau
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
rândul său o impresionantă creație a lui Vasile Gorduz), ar fi lipsit spațiul românesc tradițional, modern și actual, de apartenența sa la latinitate, la acest prim universalism deja european, în sensul construcției angajate și proiectate ca imperiu deschis absorbției culturale, metisajelor de idei și stiluri, sub forța expansivă a aculturației romane. Reprezentarea lupoaicei reia aluziv forma stindardului dacic, ca o voalată indicare la un universalism arhaic, din care s-au individualizat cele două civilizații în conflict. Reacțiile vehemente, față de acest pachet
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
în revistă a vieții de cartier urmărindu-l pe Dickie în periplul său pe străzi. Nimic nou sub soare, doar că violența nu apare atât de evidentă ca în filmele de acțiune, ci doar o pauperitate moderată, fără excese și metisaje sangvinare. Și Dickie se droghează în compania unui mixtum compositum de rase, iar rolul de bărbat al familiei îi revine lui Alice (Melissa McMeekin), mama care patronează întreaga familie compusă din doi băieți și o cohortă de surori nasoale și
Portretul boxerului la tinerețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5717_a_7042]
-
amintim că Nicolae Iorga nega "Istoriei" lui Lovinescu din 1937 calitatea de a fi una a literaturii române, pe considerentul că mulți dintre autorii comentați erau evrei. Și tot atunci lui Sebastian i se lua dreptul de semnătură. Odată cu diversitatea, metisajul și globalizarea din zilele noastre, identitatea națională se vede paradoxal întărită ca reacție. În Italia sau în Franța, ea a devenit preocupare legislativă, menită a stopa imigrația masivă de după nașterea UE. Căutând o definiție pentru un fenomen pe cât de răspândit
Ce este identitatea națională? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6614_a_7939]
-
care a condus la violente mișcări de stradă. Naționalismul, indiferent de formele lui, mai agresive sau mai pașnice, la fel ca și fundamentalismul islamic, ascunde, în definitiv, o ostilitate profundă față de cursul normal al unei istorii care implică globalizarea și metisajul, tot așa cum s-a întâmplat, cu aproape două milenii mai devreme, când migrația popoarelor a pus capăt Imperiului Roman și a creat în cele din urmă statele europene moderne. Anders Behring Breivic, care a ucis cu sânge rece aproape o
Ura ca ideologie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5312_a_6637]
-
retur, iată că momentul (re)startului se amână sine die, grație instalării celei de-a cincea faze: faza metișizării. O fază care, vorba lui Le Bon, plutește între impulsurile unor strămoși de înțelegere, moralitate și caractere diferite. În fond, termenul metisaj a pătruns în doxa contemporană relativ recent, însă cu mare vâlvă, făcând parte din reperele unui discurs postmodern, purtător al tuturor ambiguităților postmodernității înseși. Conform dicționarului Littré, metisajul desemnează „acțiunea de a încrucișa o rasă cu altă rasă pentru ameliorarea
Faza meti?iz?rii by Liviu D?NCEANU [Corola-journal/Journalistic/83846_a_85171]
-
impulsurile unor strămoși de înțelegere, moralitate și caractere diferite. În fond, termenul metisaj a pătruns în doxa contemporană relativ recent, însă cu mare vâlvă, făcând parte din reperele unui discurs postmodern, purtător al tuturor ambiguităților postmodernității înseși. Conform dicționarului Littré, metisajul desemnează „acțiunea de a încrucișa o rasă cu altă rasă pentru ameliorarea aceleia mai puțin valoroase”. Extrapolat în lumea muzicii, fenomenul e condiționat de cel puțin două adecvări, și anume: 1) existența raselor muzicale; 2) încrucișarea este, în unele cazuri
Faza meti?iz?rii by Liviu D?NCEANU [Corola-journal/Journalistic/83846_a_85171]