128 matches
-
Episcopiei Hușilor, se arată ca și ctitor Vlădica Varlaam . Într-o carte domnească din 1761, domnitorul Ion Theodor Callimachi scrie că "" Ne-au spus cinstit părintele și rugătorul nostru Sfinția Sa Kir Inochentie, episcopul Hușilor, cum că are sfințita Episcopie un metoc, anume Brădiceștii, în Ținutul Fălciului, făcut de un răposat Varlaam episcopul. Acea moșie, unde a fost metoc, au cumpărat-o cu bani, în mijlocul unui codru"". De asemenea, în pomelnicul Episcopului Iacob Stamate al Hușilor din 1782, PS Varlaam este trecut
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
Theodor Callimachi scrie că "" Ne-au spus cinstit părintele și rugătorul nostru Sfinția Sa Kir Inochentie, episcopul Hușilor, cum că are sfințita Episcopie un metoc, anume Brădiceștii, în Ținutul Fălciului, făcut de un răposat Varlaam episcopul. Acea moșie, unde a fost metoc, au cumpărat-o cu bani, în mijlocul unui codru"". De asemenea, în pomelnicul Episcopului Iacob Stamate al Hușilor din 1782, PS Varlaam este trecut drept ctitor al Schitului Brădicești. Documentele menționează că în anul 1739 schitul a fost atacat de către tătari
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
Anastasia. Ulterior, Simeon îl urmează pe Sava la mănăstirea Vatopedu pe Sfântul Munte. Legăturile celor doi cu Serbia continuă, Ștefan al II-lea stipendiind generos zidirea de biserici și paraclise. Cei doi monarhi primesc din partea împăratului bizantin Comnen mai multe metoace, pe care ei le reînnoiesc și le oferă mănăstirii Votopedu. În ultimul an al secolului al XII-lea, monahul Simeon, „altădată rege al sârbilor, care iubi pe Dumnezeu mai mult ca orice pe lume”, se stinge; Sava însoțește moaștele părintelui
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
este și cazul mănăstirii de la Partoș, unde se mai păstrează încă piatra de mormânt și icoana sfântului Iosif cel Nou, moaștele acestuia odihnindu-se în Catedrala Mitropolitană din Timișoara. Mănăstirea de maici Timișeni, din comuna Șag, a fost la început metoc pe lângă mănăstirea de la Partoș, dar de-a lungul timpului au mai fost construite clădiri pentru obștea de maici, iar în 1968 au fost aduse aici una dintre cele două biserici ale parohiei Gherman. Mănăstirea a fost ctitorită în 1944 de
Agenda2004-15-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282299_a_283628]
-
ros de invidie. Terminase pentru vodă în țară minunea aceea, biserica mânăstirii Cotroceni, venise aici să se învoiască cu arhimandriții ca să se facă pe moșia lui de sub Piatra Arsă, acolo unde Peleșul se aruncă vijelios în Prahova, o altă mânăstire, metocul acesteia de aici; el era doar marele spătar, cel care ca ispravnic de construcții știa să se tocmească și să aducă din lume cei mai iscusiți meșteri, dar... Oare Iustinian cucerise locurile acestea, stânca aceasta pe care nu plouă aproape
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Laviniei, „ciulise urechile”. E treaba lui Dinu acum să le facă și să le desfacă. Despre testamentul doamnei Ilinca i se părea că nu-i treaba lui, vodă o să-l lase în pace să-și ridice ctitoria de sub Piatra Arsă, metoc al mănăstirii din Sinai. Cu asta se termină toată treaba lui, că părințeii mereu pe drum între Palestina și metocul din Valahia vor ciuli și ei urechile și-i vor mulțumi cu vești pe vodă și pe Dinu. El își
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se părea că nu-i treaba lui, vodă o să-l lase în pace să-și ridice ctitoria de sub Piatra Arsă, metoc al mănăstirii din Sinai. Cu asta se termină toată treaba lui, că părințeii mereu pe drum între Palestina și metocul din Valahia vor ciuli și ei urechile și-i vor mulțumi cu vești pe vodă și pe Dinu. El își va cere partea lui din moșii, își va ține dregătoria la curte și-și va ridica ctitoriile. Vise, vise, știa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tu, Constantine, ce o să spui, că doar ai fost martor când și-a făcut maica testamentul? — Știu eu? Îmi pare doar rău că, dacă nu le dă partea lor lui naș Dinu și unchiului Mihai, n-o să se mai ridice metocul mânăstirii de la Sinai. N-o să ne mai vină părinții cu care vorbi unchiul pe unde a umblat. Și uite așa cade în baltă toată urzeala. Hai, Marico. Mă gândeam să aducem dascăli noi, să-nvețe coconii carte bună, schimbă el
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
va pune stăpânire pe averea lăsată de părinți, se angaja în gând să-l sprijine pe fiul Stancăi, vodă Constantin. Primul lucru pe care îl va face era să-și țină în sfârșit legământul făcut în Țara Sfântă, va ridica metocul mânăstirii de la Muntele Sinai. O să vorbească domnitorului să-l aducă pe monahul acela din mânăstirea Ivir de la Athos, ca să întărească, aci în Valahia, rețeaua. Egumenul de la Sfânta Ecaterina îi spusese că vizirul îl cumpărase pe acela ca rob de mic
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și nici el nu știe de unde îi veneau știrile, doar Hamie, dar acum s-a rupt firul. — Crezi? — Așa se pare. — Știi, egumenul de la mânăstirea Sfânta Ecaterina s a ținut de vorbă, mi-a trimis un om, un călugăr, pentru metocul Sinaia. — Antim? — Da. Îl cunoști? — Nu este bun pentru metoc. Nu e făcut să stea în pustietăți. Are școală multă. S-a călugărit la Sfântul Munte, la mânăstirea Ivir. E o poveste lungă cu el. Dacă-i poveste... Chiar vrei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Hamie, dar acum s-a rupt firul. — Crezi? — Așa se pare. — Știi, egumenul de la mânăstirea Sfânta Ecaterina s a ținut de vorbă, mi-a trimis un om, un călugăr, pentru metocul Sinaia. — Antim? — Da. Îl cunoști? — Nu este bun pentru metoc. Nu e făcut să stea în pustietăți. Are școală multă. S-a călugărit la Sfântul Munte, la mânăstirea Ivir. E o poveste lungă cu el. Dacă-i poveste... Chiar vrei s-o auzi? Atunci să intrăm în casă, că s-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să se lupte iar ei să tragă foloasele. Având rădăcinile înfipte în politică, neînțelegerea cu Ierusalimul a fost dureroasă și pentru noi și pentru vodă. Preafericitul Hrisant, simțind că nu i se urmează politica, s-a declarat deplin stăpânitor al metocurilor mânăstirești din Țara Românească. Nu ai aflat de asta de la egumenul ctitoriei Sinaia? Deci mânăstirile și schiturile închinate Ierusalimului și Sinaiului (cred că știi că toate au egumeni greci) ar dori patriarhul să nu dea nici un fel de dare nici
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
unui fecior să aducă apă proaspătă, destrămând astfel vraja amintirilor. — Neică Mihai, noi trebuie să ne grăbim spre București, se scuză el. Stanca De două zile băteau clopotele la toate bisericile și mânăstirile Bucureștiului, băteau chiar și la schituri și metocuri, băteau într-o dungă de pătrundea jalea lui Io Constantin Voievod în toate inimile, în toate sufletele. Era frig și lapoviță iar prin Slobozie umbla vorba că nu este semn bun ca tocmai de Alexe Caldu să fie frig. Băteau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vorbi despre mănăstirea Socolei, una dintre puținele mănăstiri în care au trăit călugărițe. Dacă tot ai deschis vorba despre o asemenea mănăstire, poți să amintești și altele în care au viețuit călugărițe? Aș aminti că pe lângă această mănăstire se numără Metocul Maicilor, Biserica Curelarilor și, după cum se spune la începuturi, Biserica Sfântul Vasile ar fi fost mănăstire de maici. Până aici îi bine. Așa că încearcă să-mi spui ce îți amintești despre mănăstirea Socolei. Umblând eu printre documentele din aceste cărți
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am grijit”. Vorba ceea, părinte: ai stăpâni, ai și necazuri! De unde până unde ai dat-o pe zicale: Așa s-a întâmplat cu mănăstirea Copou, fiindcă satul Rufeni, după cum se știe, era în stăpânirea acestei mănăstiri, dar după ce a devenit metoc al Trei Sfetitelor aceasta a pus mâna pe satul Rufeni. La ieșirea de sub ascultare însă nu a primit și satul înapoi. Așa se face că la 27 iulie 1702 (7210) Constantin Duca voievod trebuie să aducă lucrurile la matca lor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
din comuna Giurgeni, actuala comuna Valea Ursului , inițial județul Roman - raionul Negrești, actual județul Neamț , a fost la început schit de călugări, înființat , după documente aflate în arhivele statului din București și Iași, la începutul secolului al XVIII-lea ca metoc al Episcopiei Romanului. Unul din intemeietorii comunei Valea Ursului a fost banul Dimitrie Draghici, proprietar al moșiei Valea Ursului. Se considera însă că un anume boier pe nume Giurgiu a fost întemeietorul satului Giurgeni, drept pentru care îi poartă și
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
de documente, Începând din 1933, când a publicat, În “Cercetări istorice”, “Opt documente moldovenești Înainte de Ștefan cel Mare” și până azi, domnia sa a pus În circulație peste 1000 de documente slave și românești, originale și copii, cele mai multe descoperite În arhiva metocului Sf. Mormânt din Constantinopol, unde a fost cel dintâi roman care a izbutit să facă cercetări, altele găsite În Bulgaria, la Muntele Athos, În Grecia, precum și un mare număr de acte aflate În țară. Mai multe studii și articole a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
pe Ulița Mare, în capul Podului Hagioaiei în jos și altele”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 16 footnote>. În cea de-a treia domnie (1678-1683), Duca Vodă a hărăzit Cetățuiei, Mănăstirea Hlincea, „cu toate ocinile, vecinii, morile, viile, dughenile, ca metoc. In acest fel, egumenul Cetățuiei era împuternicit să numească la Hlincea un epitrop”<footnote Idem, Două monumente de artă feudală din împrejurimile Iașului. Mănăstirea Hlincea și Aroneanu, în: „Cercetări Istorice”, 1970, p. 285 footnote>. Încă o sursă de venituri pentru
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
făcut morți de om, deși în general aceasta era de competența Divanului Domnesc<footnote Ibidem, p. 460 footnote>. La 11 octombrie 1702 Constantin Duca voievod confirmă înțelegerea dintre Gheorghe Duca voievod și Dosithei, patriarhul Ierusalimului, ca mănăstirea Hlincea să fie metoc al acesteia<footnote Ibidem, vol. III, documentul 208, p. 179 footnote>. În 1703 Constantin Duca voievod dăruiește Mănăstirii Cetățuia un vad de moară din jos de Balica<footnote Ibidem, documentul 216, p. 186 footnote>. Începând cu secolul al XVIII-lea
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sfântă liturghie”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 19 footnote>. Gheorghe Duca a sprijinit în anul 1678 terminarea zidului înconjurător al mănăstirii Golia și a turnurilor de colț. Tot ctitorul a hotărât ca Mănăstirea Hlincea, bogat înzestrată de el să devină metoc al Cetățuiei, iar în schimbul închinării Hlincei unei mănăstiri din Rumelia, a închinat mănăstirea Sfântul Ioan Zlataust pe care a construit-o în 30 de zile în anul 1682. Ca să poată face față ofensivei catolice și calvine, ierarhii Bisericii Ortodoxe au
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
luat o gură de aer curat, cred că ar fi bine să ne retragem în târgul Iașilor, unde ne vom întâlni cu “Io Costantin Moghila voievod, domn al Țării Moldovei”, care la 21 decembrie 1610 spune povestea mănăstirii Sfânta Paraschiva (Metocul Maicilor) din Iași. Te-aș ruga să descâlcești spusa lui vodă despre vechimea acestei mănăstiri și ce s-a mai întâmplat cu ea. ― Apoi, s-o luăm pe îndelete, părinte. Iaca ce spune vodă: “Au venit înaintea noastră... ctitorii bătrâni
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
făcut milostivirea lui <biserică> de piatră care este acum în ființă, iar biserica de lemn a mutat-o în Târgul Nou, în Iași, și a sfințit-o cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Și după ce a zidit această... biserică...(Metocul Maicilor) a cumpărat împrejurimea ei... pentru lărgirea locului,... cu locuri de dughene”. Ei, da’ lucrurile nu rămân aici, fiindcă spune vodă mai departe: “Au venit înaintea domniei mele călugării de la sfânta mănăstire a Muntelui Sinai”, care “au căzut cu fețele
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu toate câte trebuiesc în ea, și cu dughenile, și cu toate câte se văd, și cu viile și cu satele și vitele și cu toate câte trebuiesc unei sfinte mănăstiri”... ― Din acest document deducem că pe locul actualei biserici Metocul Maicilor s-a aflat altă biserică, mai veche, făcută din lemn de către Samson. Mai aflăm că “Biserica de lemn (Nistor Ureche) a mutat-o în Târgul Nou, în Iași, și a sfințit-o cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Anumiți termeni dogmatici, liturgici și de organizare bisericească, de origine greacă (bizantină), au intrat în limbă fie prin mijlocirea slavonei, fie direct din grecește, la începuturile organizării noastre de stat și bisericești: har, mir, chivot, disc, potir, antimis, paraclis, chilie, metoc, trapeză, sihastru, schimnic, ieromonah, egumen, protoereu, arhiereu, mitropolit, exarh ș. a. Să subliniem că toate aceste cuvinte se referă la cult și organizarea bisericească, iar nu la noțiunile fundamentale de credință, care sunt de origine latină. Deducem că românii erau creștinați
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de analiză a muncii la CAP-ul din localitate, "stimate tovarș secretar, iubiți mitocani", spre hazul întregii adunări și spre eterna dinamitare a atmosferei scorțos-tovărășești a ședinței. Nu, mitocanul vine de la țăranii care locuiau în afara zidurilor unei mănăstiri fortificate, numită "metoc", și care lucrau pământul acesteia fiind, funcție de ocârmuire, liberi sau înfeudați. De altfel, este un spectru mai mare de termeni peiorativi derivați de la țăran, el însuși azi cu o conotație negativă, din diversele limbi care au circulat la noi, de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]