1,187 matches
-
Graz, oferite de fundația catolică "Johann Weber"(1997 - 1998) și la Viena, ca bursier al Conferinței Episcopilor Austrieci (1999 - 2000). Lector universitar la Facultatea de Teologie din cadrul Universității "Eftimie Murgu" Reșița (2000 - 2008), redactor al "Calendarului românului" Caransebeș (1995 - 1996), metodist pe lângă Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin și membru în colectivul de redacție al revistei "Altarul Banatului" Timișoara (1995 - 2001) și al foii "Învierea" Timișoara (din anul 2003), consilier administrativ - bisericesc la Arhiepiscopia Timișoarei (2003 - 2009), membru și secretar al Adunării Eparhiale
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
convingem și nici nu constrângem pe nimeni să fie creștin. Vedeți, aici suntem în America și îi botezăm pe mulți. În America este un curent al evangheliștilor care se botează mereu, iar ortodoxia crește aici foarte mult. Baptiștii au universități, metodiștii au universități, colegii, licee, sunt oameni pregătiți, instruiți, deștepți. Ei citesc mult, îi respectă și îi cinstesc pe Sfinții Părinți. Îmi spunea unul care este ortodox convertit acum că „am văzut Sfânta Liturghie descrisă în a doua „Apologie” a Sfântului
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
Graz, oferite de fundația catolică "Johann Weber"(1997 - 1998) și la Viena, ca bursier al Conferinței Episcopilor Austrieci (1999 - 2000). Lector universitar la Facultatea de Teologie din cadrul Universității "Eftimie Murgu" Reșița (2000 - 2008), redactor al "Calendarului românului" Caransebeș (1995 - 1996), metodist pe lângă Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin și membru în colectivul de redacție al revistei "Altarul Banatului" Timișoara (1995 - 2001) și al foii "Învierea" Timișoara (din anul 2003), consilier administrativ - bisericesc la Arhiepiscopia Timișoarei (2003 - 2009), membru și secretar al Adunării Eparhiale
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
convingem și nici nu constrângem pe nimeni să fie creștin. Vedeți, aici suntem în America și îi botezăm pe mulți. În America este un curent al evangheliștilor care se botează mereu, iar ortodoxia crește aici foarte mult. Baptiștii au universități, metodiștii au universități, colegii, licee, sunt oameni pregătiți, instruiți, deștepți. Ei citesc mult, îi respectă și îi cinstesc pe Sfinții Părinți. Îmi spunea unul care este ortodox convertit acum că „am văzut Sfânta Liturghie descrisă în a doua „Apologie” a Sfântului
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]
-
la Manualul Editurii Humanitas, pentru clasa a VII-a, bine structurat, modern și atractiv. De asemenea, auxiliarele didactice au un rol important în desăvârșirea formării educației tinerilor. Prin lucrarea sa, “Florin scrie un roman”, Mircea Cărtărescu, el însuși un bun metodist, îi îndeamnă pe micii creatori să-și ia modele de personaje pentru scrierile lor, din viața cotidiană. Inspirația din realitate este o componentă importantă a creației. Metoda propusă de Mircea Cărtărescu poate fi socotită un model, prin faptul că, oricine
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
au nevoie de alte metode decât cele tradiționale." - după cum ne-a spus Tincuța Apăteanu. S-a inceput cu panelul "Programe și resurse pentru formare profesională continuă în educație". - două prezentări susținute de:Ștefan APĂTEANU - Director, Edu Apps - Iliana DUMITRESCU - Profesor Metodist, Casa Corpului Didactic București La secțiunea de dezbatere au fost alături: - Daniel BŐJTE - Consilier IT, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice - Ioana COSMA - Coordonator Proiect, Casa Corpului Didactic București - Gabriela-Violeta TĂNĂSESCU - Profesor de informatică, Liceul Teoretic “Traian” Constanța - Nicolae Radu
ȘCOALA ROMÂNEASCĂ, LA GRANIȚA DINTRE TRADIȚIE ȘI INOVARE PRIN TEHNOLOGIE de MARCELA DOBRE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372742_a_374071]
-
primei de lot olimpic se acordă astfel: a) sportivului până la 6.000 lei 100% b) antrenorului principal până la 200% de la lit. a) c) antrenorului secund până la 85% de la lit. b) d) medicului de lot, consultantului științific, metodistului, cercetătorului științific, psihologului până la 80% de la lit. b) e) coregrafului, corepetitorului până la 75% de la lit. b) f) asistentului medical - maseur, biochimistului, kinetoterapeutului până la 70% de la lit. b) g) asistentului medical până la 65% de
HOTĂRÂRE nr. 830 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285626]
-
școlar și profesional; * îndrumă activitatea extrașcolară; * este membru al consiliului profesoral; * se perfecționează profesional și efectuează cercetarea pedagogică; * prestează o activitate socioculturală; * este partener al educației c) în raport cu activitatea instructiv-educativă: * este profesor de o anumită specialitate; * este diriginte - consilier; * este metodist; * este director/responsabil de catedră metodică/cerc pedagogic; * responsabil al unui cabinet de specialitate; * lider al unui grup de lucru în școală; * inspector școlar; * animator cultural etc. Rolul de profesor-manager nu-l diminuează pe cel de profesor-educator, ci îl întărește
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
limitări”, determinate de reacțiilor biochimice ce apar în timpul oricărui efort fizic. 2.8. Sistemul energetic în jogging Găsirea unei modalități superioare de asigurare a energiei pentru practicarea unui efort fizic de calitate va rămâne un obiectiv major pentru biochimiștii, fiziologii, metodiștii și numeroșii cercetători care analizează activitatea sportivă, substratul energetic al acesteia și îmbunătățirea performanțelor umane. Despre sistemul energetic uman sunt deja scrise tratate extrem de bine argumentate, noi nu vom insista aici decât pe o scurtă evidențiere a unor aspecte generale
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
j. Vâlcea), poet, prozator, dramaturg și traducător. Este fiul Elisabetei (n. Grigorescu) și al lui Ion Anca, funcționari. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1966). A fost, pe rând, redactor la Radiodifuziunea Română, redactor la revista „Colocvii”, metodist și inspector în Ministerul Învățământului, lector la Facultatea de Ziaristică din București, visiting professor la Universitatea din New Delhi (1977-1979, 1981-1984), director al Bibliotecii Institutului Politehnic din București (1984-1987) și director al Bibliotecii Pedagogice Naționale „I. C. Petrescu” (din 1988). A
ANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
din Ploiești, absolvit în 1960, și cursurile Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvite în 1965, precum și cursuri de politologie la Institutul de Perfecționare și Conducere (1972) și de istoria și teoria artei (1974). A fost metodist la Casa de Creație Prahova, culegător de folclor, realizator de spectacole folclorice, prezentate la festivaluri internaționale, curator al unor saloane de artă și programe expoziționale internaționale, editor de cataloage și autorul unor studii de specialitate despre importanți artiști plastici români
ANTIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285383_a_286712]
-
și atunci, prins În vârtejul abisului beției, el rămânea același maestru al glumei fine, al eleganței, ca Sheridan, despre care se vorbește mereu, pentru că e prezent oricând se invocă măreția. Tocmai prin acest stil, Brummell a reușit să supună. Pastorii metodiști (așa cum nu există decât În Anglia), toți miopii care au Îndrăznit să scrie despre Brummell, l-au descris - nimic mai fals! - drept un soi de păpușă fără creier și măruntaie; și, spre a-l Înjosi mai mult, au depreciat Însăși
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
excelente, este la curent cu moda, cu politica, cu obiceiurile efemere, cu noile cuvinte; uneori, i se Întâmplă să le și creeze; În sfârșit, În casa lui totul are un aspect de confortabilism precis. Într-un anumit fel, el este metodistul eleganței și Înaintează o dată cu secolul. Nici grațios, nici respingător, nu veți auzi niciodată din gura lui un cuvânt nepotrivit, după cum nu Îi scapă nici un gest de prost gust... Să nu mai continuăm descrierea; omul acesta are grația suficientă. Nu l-
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
anumit tip de efort, cu solicitările biologice și psihologice, uneori la limită, pe care el le suportă în mod particular. Cunoașterea sportivului se impune să se facă pe mai multe planuri simultan, multidisciplinar, de către echipe complexe în care conlucrează antrenorul, metodistul, medicul, fiziologul, biochimistul, psihologul. Concursul solicită total personalitatea sportivului. Din punctul lui de vedere, participarea la o întrecere este un moment deosebit al existenței sale ca om , trăind intens situația de confruntare cu “adversarul” . Situația emoțională , ambiția și îndârjirea de
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
Cârstea; 16.XI.1935, Priseaca, j. Olt - 10.XII. 1997, Pitești), poet. Este fiul Floricăi (n. Nicolaescu) și al lui Ion B. Cârstea, țărani. După Liceul „Radu Greceanu” din Slatina, urmează o școală de biblioteconomie la București. A lucrat ca metodist la Casa Regională a Creației Populare Argeș (1961-1972), redactor la revista „Argeș” (1972-1974), cercetător la Biblioteca Județeană Argeș (1974-1997). După 1990 face parte din redacția revistei „Calende”. Debutează în caietul de poezie al revistei „Argeș”, cu ciclul Edict (1970), dar
CORDUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
Tanasă, țărani. A absolvit Liceul din Roznov (1976) și cursurile fără frecvență (secția română-franceză) ale Facultății de Filologie din cadrul Universității din București (1983). Între timp a practicat, pe rând, meseriile de operator chimist, laborant, profesor suplinitor, instructor de teatru și metodist, corector, consilier cultural și director al Casei de Editură Panteon din Piatra Neamț (1993-1997). Începând cu 1998 este muzeograf la Casa memorială „Ion Creangă” din Iași. A debutat în 1975 la revista „Amfiteatru”, cu un grupaj de versuri, iar editorial, în
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
traducător. După absolvirea liceului, la Galați, în 1955 intră la Școala de Literatură „M. Eminescu”, devenită apoi Secția de literatură și critică a Universității din București, luându-și licența în 1960. Se întoarce în Galați, unde este, pe rând, bibliotecar, metodist la Casa Creației Populare, secretar literar la teatrul local. În 1967 devine ziarist la “Scânteia tineretului” și se afirmă în calitate de cronicar dramatic. Debutează cu versuri, dar scrie și romane polițiste, în colaborare cu Ion Maximilian (semnate cu pseudonimul Ștefan Marian
COSTIN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286446_a_287775]
-
Bunaru, Gheoghe Pruncuț, Adrian Derlea, Viorel Marinescu, nici mai mult nici mai puțin decât „schimbarea la față a poeziei”. Grupul purta numele de „mondersilism”. După licență, lucrează ca profesor de limba și literatura română (1978-1983) în comuna Independența (județul Călărași), metodist (1984) la Centrul de Îndrumare a Creației Populare Călărași, apoi (1985-1991) șef al Inspectoratului Interjudețean (Argeș, Olt, Vâlcea) al Uniunii Compozitorilor din România. Redactor, din 1991, la revista „Calende” din Pitești, în 1994 se transferă la Teatrul „Al. Davila” din
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
psihosocial al instituției școlare (partea a III-a). Nu ne-am referit la temele dedicate particularităților psihologice specifice unui obiect sau altul de studiu, deoarece predarea, pe lângă problemele generale (amintite în această carte), implică detalii ce se cer precizate de către metodist; iar fundamentarea lor este totdeauna și psihologică. E drept că publicarea de metodici noi, în spiritul reformei actuale a învățământului, constituie o cerință urgentă, la care însă nu noi avem căderea a răspunde. Autorii mulțumesc călduros tuturor persoanelor care au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
VII.1936, Cosmești, j. Galați), poet, prozator și traducător. Este fiul Anei (n. Popovici), muncitoare, și al lui Teodor Adam, preot. După ce a absolvit Facultatea de Filologie-Istorie a Universității din Iași (1958), a funcționat ca profesor de limba română (1958-1961), metodist la Casa Regională a Creației Populare din Bacău (1964-1965), iar din 1965 redactor la revista „Ateneu” din Bacău, unde, începând cu 1990, este redactor-șef. Debutează în revista „Flacăra Iașului”, cu poezie, în 1954. Prezență discretă în lumea literară, definitiv
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
Ion Mărgineanu, țărani. A urmat școala elementară la Mirăslău (1951-1954) și liceul la Aiud (1954-1957). Absolvent al Institutului de Limbi Străine din București (1963), funcționează ca profesor la liceul din Sebiș, iar ulterior îndeplinește mai multe funcții în domeniul culturii: metodist, apoi director la Casa Creației Populare a județului Arad (1968), ziarist la „Cuvântul nou” din Sfântu Gheorghe (1970), inspector principal, apoi consilier la Inspectoratul pentru Cultură și Educație Socialistă al județului Alba (din 1971), unde va lucra și după 1989
MARGINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288017_a_289346]
-
repartizat după absolvire la Biblioteca Academiei Române, unde lucrează până în 1968. Revine ca student (până în 1972, când renunță) la Facultatea de Filosofie, secția psihologie, la Universitatea București. Va fi angajat temporar redactor la „Luceafărul” (în 1981) și din 1988 lucrează ca metodist la Casa de Cultură din Cernavodă, unde se ocupă de teatrul de amatori. În 1990 revine în București și editează împreună cu Eugen Chirovici și Denis Dinulescu un număr al revistei „Secunda”. Debutează cu schița Bocet în grâu la „Tomis” (1966
MATEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288060_a_289389]
-
Teatrologie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. Debutează în dramaturgie la „Ateneu”, cu piesa Umbrelă pentru singurătate (1968), după ce debutase ca poet în „Tânărul scriitor” (1955), iar în postura de comentator literar în „Tribuna” (1963). Metodist și director al Casei Regionale a Creației Populare din Galați (1961-1964), inspector pe probleme artistice în Galați (1966-1967), din 1967 face parte din redacție, iar din 1982 până în 1990 conduce revista „Ateneu”. Din 1990 înființează și conduce, la București, Editura
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
, Aurelian Titu (15.II.1956, Caracal), poet. Este fiul Mariei (n. Chirca) și al lui Adrian Dumitrescu, maistru mecanic. D. urmează Liceul „Ioniță Assan” din Caracal, după absolvirea căruia lucrează ca metodist la Casa de Cultură din Slatina (1976-1978) și ca metalurgist la Întreprinderea de Aluminiu din același oraș (1978-1980). Între 1980 și 1984, este student la Facultatea de Ziaristică din București. Chemat de Adrian Păunescu, ca redactor, la „Flacăra” (1984-1985), mai
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
Literatură „M. Eminescu”, frecventată timp de doi ani (1950-1952). După obținerea licenței în 1954, F. lucrează ca redactor la ziarul „Zori noi” din Suceava, până în 1958, când, se pare, i se interzice să mai publice. Între 1961 și 1971 este metodist și apoi director la Școala Populară de Artă. În răstimp are loc debutul său editorial cu romanul Amar (1963), distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei. Succesul îi redeschide porțile presei, F. colaborând destul de frecvent la „Scânteia”, „România liberă”, „Munca
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]