312 matches
-
rossiniană Italianca în Alger, o montare tradițională, pitorească, dinamică, colorată, agreabilă... așa cum place publicului american. Tot aici, cu anume timp în urmă, într-o montare similară, urmărisem spectacolul Cenușăreasa. în rolul titular, în urmă cu doi ani, dar și acum, mezzosoprana Ruxandra Donose a făcut deliciile unui public literalmente electrizat. Căci electrizantă a fost evoluția acestui minunat artist cult și inteligent ce dezvoltă o muzicalitate de-a dreptul seducătoare, ce etalează o prezență care umple spațiul scenic pe relația cu colegii
Artiști români la Philadelphia by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7833_a_9158]
-
ca număr. Toți au căzut pe spate. Doamna Arta mi-a spus: „Marina tu ești învingătoare". La etapa a IlI-a am cântat „Pace mio Dio" din Forța destinului și „Crudele - Donna Anna" din Don Giovanni de Mozart. Colega mea, mezzosoprana Agnes Baltsa mi-a spus: „Voce ca a ta n-am auzit în viața mea, sunt fericită că un om ca tine mă-nvinge". - Ce s-a întâmplat când ai terminat conservatorul? - N-am să ascund că Arta Florescu din
Revedere cu Marina Krilovici by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6809_a_8134]
-
emoții, ne adora și n-a vrut să ne supere. - Cu ce tenori ai cântat? - Am cântat cu cei trei tenori, dar cu Domingo m-am înțeles cel mai bine, am cântat cu Labo, cu Giaccomini, cu Bergonzi, iar ca mezzosoprane cu Cossotto, Verett și Bumbury. - Pe ce scene mari ai cântat? - Am cântat la Met în Aida, Trubadurul și Buttterfly, am cântat la Covent Garden: Aida, la Opera Mare din Paris, La Viena, la Monte Carlo, la Fenice, la Roma
Revedere cu Marina Krilovici by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6809_a_8134]
-
elemente tradiționale de teatru kabuki, fără să cadă în exagerări sau actualizări forțate, nepotrivite. O mare întîlnire, nu doar pentru specialiști, ci și pentru iubitorii adevărați ai operei de cea mai bună calitate a fost și, pentru mine, cea cu mezzosoprana Cecilia Bartoli, care a oferit publicului trei concerte: unul la operă și două în modernul Palat al Culturii, construit nu cu mult timp în urmă. De multă îmi doream să o ascult într-un concert live. Cele două spectacole din
Concerte la Budapesta by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7110_a_8435]
-
cel de-al doilea concert intitulat "Maria Malibran - 200 de ani o revoluție romantică", Bartoli a interpretat un program prin care a omagiat-o pe marea cîntăreață italiană, preluînd piese din repertoriul acesteia. Acest tip de omagiu îl practică sistematic mezzosoprană, cultivînd, astfel, numele unor mari voci, ale unor mari artiste lirice. Acum a electrizat sala cu rondo-ul Angelinei din "Cenușăreasa" lui Rossini, pe care l-a și bisat, la cererea publicului. De data aceasta a fost acompaniată de formația
Concerte la Budapesta by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7110_a_8435]
-
acel fior liric specific lui Strauss. Spre sfârșit, dar mai ales în duetul cu Bacchus, respectiv cu Robert Dean Smith, un mare tenor wagnerian, a răspuns elegant cerințelor partiturii, ea nefiind, din nefericire, o soprană straussiană. Compozitorul a fost cunoscuta mezzosoprană Joyce DiDonato, o mare cântăreață rossiniană și belcantistă, sensibilă, cu o suplețe în glas deosebită. În Zerbinetta am văzut-o pe Kathleen Kim, cu accentele sale inconfundabile de coloratură pe care le cunoșteam de la rolul Olympiei din „Povestirile lui Hoffmann
Metropolitan Opera din New York – azi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5453_a_6778]
-
fost o alegere fericită participarea sa pe scena metropolitană. Cel mai bine s-a prezentat basul slovac Štefan Kocán în Sparafucile, cu o voce frumoasă cu egalități în toate registrele. L-a secondat cu talent și cu o voce bună mezzosoprana Nancy Fabiola Herrera în Maddalena. Am plecat, însă, de la Met cu un sentiment de plenitudine și mulțumire artistică, chiar în ciuda unor nesemnificative distorsiuni inerente. Metropolitan Opera rămâne și se impune ca cel mai important teatru din lume, un loc unde
Metropolitan Opera din New York – azi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5453_a_6778]
-
aceasta pentru a depăși balastul rutinei. A evitat acest pericol dirijorul Christian Badea prezentând celebrele pagini ale Requiem-ului verdian în compania Corului Academic al Filarmonicii condus de Iosif Ion Prunner, a cvartetului solistic vocal reprezentat de soprana Irina Iordăchescu, mezzosoprana Sidonia Nica, tenorul Giuseppe Varano, basul Riccardo Ferrari. Întreaga lucrare a fost gândită de Badea drept o rapidă succesiune a unor scene de operă verdiene, momente marcate de o atent structurată viziune dramatică, de un puternic caracter extrovertit. Este un
La București, concertele finalului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5386_a_6711]
-
putem uita, cu mai bine de o jumătate de secol în urmă, tot la București - se cânta Missa în do minor de Mozart - s-a putut realiza acea uimitoare apropiere dintre viziunea formulată de Constantin Silvestri și cea susținută de mezzosoprana Elena Cernei, două personalități artistice puternice, atât de diferite. „Cât mai puțină muzică nouă, cât mai puțină muzică pe care nu o cunoaștem!”... pare să fie deviza publicului obișnuit al Atheneului. Cum altfel aș putea califica reacția aceluiași public la
La București, concertele finalului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5386_a_6711]
-
construcției arhitecturii celei mari, un opus al unui dinamism interior aflat în continuă tensiune, lucrare bine împlinită în condițiile de laborator deschis marelui public de concert. M-am bucurat să-i întâlnesc pe podiumul solistic pe pianistul Toma Popovici, pe mezzosoprana Sorana Negrea-Stoica, pe baritonul Ionuț Daniel Pop, pe violonista Diana Jipa, pe tinerii dirijori Andrei Racu, Ștefan Iliescu, Leonard Boga. Și totuși principala împlinire a concertului a fost realizarea colectivă datorată implicării temeinice a maestrului Badea. Cântul în ansamblu este
Muzica îi apropie pe cei tineri! by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6601_a_7926]
-
demonstrat calități excepționale ale unui glas luminos, robust, cu momente de reală strălucire. Am lăsat la sfîrșit unele considerații despre deosebita prezență în recital a contratenorului Bogdan Chenciu, student în anul II. Tînărul artist cîntă cu o strălucitoare voce de mezzosoprană (bănuiesc că, pe parcurs, va putea cînta și cu voce de soprană. Am putut anticipa aceasta observînd cu cîtă naturalețe a interpretat finalul ariei din opera Orfeu și Euridice de Cristoph Willibald Gluck, final pe care îl evită destui contratenori
Daruri muzicale: un recital al tinerilor interpreți by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4717_a_6042]
-
dantelată care nu se lasă ușor stăpânită și un personaj în travesti ceea ce-i adaogă un plus de dificultate, mai ales că regia i-a impus foarte multă mișcare. Un control mai bun asupra intonației i-ar fi de folos. Mezzosoprana Andrada Ioana Roșu, solistă a Operei clujene, în rolul scurt dar copleșitor de greu al vrăjitoarei Ulrica a cucerit prin timbrul excepțional (o voce corpolentă cu grave - „note de piept” - impresionante, centru bine susținut, acut luminos cu deschidere mare) expresivitate
Un Bal mascat fără stil by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/4410_a_5735]
-
în care a strălucit, pe scena Operei Metropolitane din New York, celebra Renata Scotto). Eliza Preda, studentă în anul IV, a realizat orgoliosul proiect de a interpreta Habanera lui Carmen din opera cu același nume de Georges Bizet, punctul forte al mezzosopranelor din toate epocile, ea fiind, încă, soprană lirică. Trebuie să ținem cont că, în timpul studiilor muzicale, vocile se pot modifica, dar și că, în istoria operei, există destule soprane de valoare care au cîntat Carmen. Printre ele, Florica Cristoforeanu și
Un filon prețios pentru viitorul apropiat – Recitalul studenților și masteranzilor de la secția de Canto și Artele Spectacolului Liric a Universității de Muzică București – by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4552_a_5877]
-
Callas. Vocea Elizei Preda strălucește în registrul mediu, iar finalul Habanerei a demonstrat-o. Cealaltă piesă, din ciclul de șase romanțe pentru voce și pian de Piotr Ilici Ceaikovski, aleasă de tînăra artistă, a fost compusă tot pentru voce de mezzosoprană. Aria Micaelei din opera Carmen de Georges Bizet precum și Gopac-ul lui Modest Musorgski au slujit frumoasei voci a Oanei Neagoe, studentă în anul III, a doua piesă interpretată fiind pentru voce de mezzosoprană. Interpreta a impresionat printr-o grațioasă
Un filon prețios pentru viitorul apropiat – Recitalul studenților și masteranzilor de la secția de Canto și Artele Spectacolului Liric a Universității de Muzică București – by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4552_a_5877]
-
fost compusă tot pentru voce de mezzosoprană. Aria Micaelei din opera Carmen de Georges Bizet precum și Gopac-ul lui Modest Musorgski au slujit frumoasei voci a Oanei Neagoe, studentă în anul III, a doua piesă interpretată fiind pentru voce de mezzosoprană. Interpreta a impresionat printr-o grațioasă prezență și sensibilitate. Cu două arii de virtuozitate, de coloratură pură, ne-a încîntat soprana Dora Notarescu, studentă în anul III: a lui Oscar, din opera Bal mascat de Giuseppe Verdi (atacată cu agilitate
Un filon prețios pentru viitorul apropiat – Recitalul studenților și masteranzilor de la secția de Canto și Artele Spectacolului Liric a Universității de Muzică București – by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4552_a_5877]
-
fost rugăciunea ei din actul al III-lea, în care soprana și-a pus în valoare toate aceste calități. Evoluția cântăreței ne-o certifică ca pe o interpretă consacrată, impunând-o ca wagneriană pe mari scene ale lumii. În Venus, mezzosoprana Michaela Schuster, după opinia noastră, a răspuns doar parțial cerințelor rolului. Ea este mai mult o soprană, cu o voce în general frumoasă, din păcate, inegală în toate registrele, cu unele decalibrări care-i dau instabilitate. S-a achitat de
La Covent Garden by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/5687_a_7012]
-
urmă cu un deceniu și jumătate. Își meține vigoarea, forța expresivă, așezarea stilistică în ansamblu; mă refer la bașii Franz-Josef Selig, Wolfgang Bankl, Ain Anger, la baritonul Falk Struckmann. În mod evident, cea mai spectaculoasă apariție este cea a celebrei mezzosoprane Waltraud Meier în marele rol al lui Kundry, caracterul complex, schimbător, care parcurge drumul de la devoțiunea penitenței la feminitatea malefică. Li s-a alăturat, în rolul titular, acest muzician de mare clasă care este Christopher Ventris, un autentic tenor wagnerian
La Viena, opera iese în stradă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5562_a_6887]
-
urmăresc și nu am reușit este Anna Bolena de Donizetti; ...cu Anna Netrebko și Elina Garanča în rolurile celor două regine; a fost marea premieră, intens mediatizată, a lunii aprilie. Țin să menționez că pentru Garanča - o superbă voce de mezzosoprană, originară din Riga, actualmente o celebritate în bună parte mondenă, în covârșitoare parte profesională - realizarea acestui rol nu a constituit un proiect vienez; cu aproape două decenii în urmă susținerea acestui rol a constituit prima importantă apariție profesională petrecută la
La Viena, opera iese în stradă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5562_a_6887]
-
din toate colțurile lumii, se perindă pe Ring, prin fața Operei, la orice ora din zi sau din noapte. Afișe multe, reclamă bogată. Unul dintre afișe menționa faptul că Asociația Prietenilor Operei urma a organiza o întâlnire cu celebra artistă, cu mezzosoprana Agnes Baltsa. Are o longevitate profesională impresionantă. S-a lansat cu câteva decenii în urmă, la București, într- una dintre primele ediții ale Concursului Internațional „George Enescu”. Relativ recent am urmărito tot pe scena operei vieneze în „Jenůfa” de Janáček
La Viena, opera iese în stradă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5562_a_6887]
-
schimb, la al doilea concert , Cătălin Țoropoc, un tânăr bariton de la Constanța, a impresionat prin calități de muzicalitate, noblețe a frazei, interpretând aria cu simțire și sensibilitate. Dificilul rol al lui Venus a beneficiat de două interpretări: în prima seară mezzosoprana Antonela Bârnat, care se află într-o frumoasă ascensiune vocală. Posedă un timbru special, îmbrăcat în armonice frumoase, pline, riguroase, ceea ce îi poate permite să abordeze, în acest moment, o partitură atât de dificilă ca aceea a zeiței Venus. Este
Tannhäuser de Richard Wagner, în concert la Opera Națională din București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3300_a_4625]
-
exigent stilist, tânărul Andrei Licareț, un pianist într-o continuă evoluție artistică, sensibil și creator de sensuri noi în descifrarea unei partituri, apreciatul artist violoncelist al nostru Marin Cazacu, cu ansamblul Violoncelissimo, sopranele Alina Bottez, Bianca Mărgean, Irina Ionescu și mezzosoprana Sorana Negrea. Alina Bottez, obișnuita serilor Cristinei Vasiliu, a dovedit inteligență și cultură muzicală, dar mai ales rafinament în unul dintre cântecele pe versuri de Mathilde Wesendonck. Irina Ionescu, proaspăt laureată a Concursului de Canto Grand Prix de l’Opera
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
două premii ale Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România în 2007 și 2012. A câștigat concursul pentru rezidențe culturale de la Paris, în urma căruia a rezultat volumul de față. Cortez este o carte dedicată unei personalități artistice a teatrului liric românesc, mezzosoprana Viorica Cortez, care s-a impus pe marile scene ale lumii de peste 30 de ani. A cântat un vast repertoriu, de la marile roluri ale registrului mezzo: Carmen, Amneris, Azucena, Dalila, Eboli, Charlotte, Adalgisa, Leonora din „FAVORITA”, Klytemnestra din „ELEKTRA”, Maria
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]
-
marilor artiști, dar mai ales printr-o muncă asiduă și un devotament special față de scenă, de arta vocalității. Marius Constantinescu inserează în carte, cu inteligență, interviuri cu mari cântăreți, regizori ori muzicieni care au cunoscut-o sau au colaborat cu mezzosoprana de origine română. Toate acestea conferă lucrării autenticitate și un anumit gir artistic de prețuire de care s-a bucurat în lumea operei. Autorul este un spirit nonconformist, nu se poate adapta la stilul obișnuit de a face interviu, pentru că
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]
-
ale unor iluștri artiști români și străini, în care autorul, cu știință asupra tehnicii și stilisticii cântului, analizează cu acuitate și simț critic și apreciativ darurile vocale importante ale acestora, pe care le așază în pagini pe diverse secțiuni: soprane, mezzosoprane, tenori, baritoni, bași și dirijori. Foarte potrivită ni s-a părut găselnița de a însoți crochiurile cu ilustrații ale personalităților despre care a scris, desenate de graficiana Adelaida Mateescu, cunoscută în București pentru talentul său, prin diverse ilustrații de carte
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]
-
a părut găselnița de a însoți crochiurile cu ilustrații ale personalităților despre care a scris, desenate de graficiana Adelaida Mateescu, cunoscută în București pentru talentul său, prin diverse ilustrații de carte sau portrete-șarjă. O secvență aparte o constituie profilul rezervat mezzosopranei Mihaela Agachi, dispărută prematur, artistă căreia, de fapt, îi este dedicat - în spirit omagial - volumul. Ne exprimăm regretul că în selecția interpreților nu au intrat nume importante precum baritonul Nicolae Herlea, mezzosopranele Elena Cernei, Zenaida Pally, tenorul Ludovic Spiess, despre
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]