350 matches
-
adună greșit, numai ca să-i iasă la socoteală patruzeci și patru: „Două la primărie, optșpce, patru la școli, douăzeci și patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci”. Ticul verbal precum cel „curat” frizează prostia, servilismul, făcându-l penibil și ridicol: „curat mișel”, „curat murdar” etc. Numele său comic (atenție!) - Pristanda sugerează principalele sale trăsături de caracter - servil și lipsit de personalitate; Pristanda articulat - pristandaua - fiind un joc popular, caracterizat prin lipsa progresului, prin baterea pasului pe loc. Oamenii legii din țara noastră
ÎNCURCAŢI ÎN SOCOTELI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340863_a_342192]
-
trei, Căci, muza când mă prinde în condei Și-ajung s-o iau, la rime, pe ulei, Nici gând să copiez vr’un ramolit !... Așa că, observați, io-s plagiat ! ‘nainte chiar să scriu poemu-acel... De-un clasic ! Ce Rușine ! Ce mișel !... Și mă gândesc să pun mâna pe el, De nu ar fi de-un secol decedat ! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Plagiat / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 668, Anul II, 29 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
PLAGIAT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342199_a_343528]
-
versuri din imnurile legionare, care erau în mare majoritate compuse pe versurile lui Radu Gyr: „În lături șerpi nu scoateți capul / Căci apucăm săcurea-n mâini / Destul ne-ați omorât copiii / Destul și încă n-ați plecat” sau „Pentru trădători și mișei și trădare / Azi vrem gloanțe și vrem ștreang -răzbunare!” A simpatizat dintotdeauna cu mișcarea legionară, deși n-a făcut parte din această grupare niciodată. Când a reușit să treacă granițele României în 1948, să nu uităm că Dumitru Sinu a
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
un paradis doar pentru noi, Reluând istoria, redevenim eroi. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 121 Oricine te-ar vorbi, oricât de mult Eu tot voi asculta de mine, te ascult Când nu vorbești, poți face tot ce vrei Pot deveni mișel între mișei Doar să te uit nu pot, din ură și dispreț Din dragoste și tot ce nu-i măreț Accept să ne împroaște cu noroi O lume, doar să fim noi doi In aur se preface lutul greu IAR
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
doar pentru noi, Reluând istoria, redevenim eroi. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 121 Oricine te-ar vorbi, oricât de mult Eu tot voi asculta de mine, te ascult Când nu vorbești, poți face tot ce vrei Pot deveni mișel între mișei Doar să te uit nu pot, din ură și dispreț Din dragoste și tot ce nu-i măreț Accept să ne împroaște cu noroi O lume, doar să fim noi doi In aur se preface lutul greu IAR GLASUL TĂU
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
e greu să-i văd cum fură și mereu se pricopsesc. Închid cartea care-i goală, doar coperta amintește Despre-un nume de român care-ntruna rătăcește... De-o vrea Domnul vreodată să mai vin la tine, tată, Jur, pe mișei nu-i voi ierta!... Tinerețea mi-e furată. Și ca mine sunt atâția pribegiți, care țările colindă; Cu norocul n-au dat mâna, că întruna îi tot plimbă ... Pe sub cerul ce cuprinde marea și pământul tot; Copii rătăciți ai soartei
SCRISOARE CĂTRE FIUL RĂTĂCITOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341169_a_342498]
-
și amărâți Și în datorii vârâți...! Reveniți-vă, greșirăți Prin păcatul adormirii Vreme-n care amorțirăți Fără simțul viu al firii În beția amăgirii. Dar treziți-vă, murirăți Câini înlănțuiți, nu lei, Vreme-n care dăruirăți Țara Sfântului Andrei Blestemaților mișei? Referință Bibliografică: Dar treziți-vă / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 614, Anul II, 05 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DAR TREZIŢI-VĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343783_a_345112]
-
poți într o clipită De la dânsul tot să iei. Ne ai scos din iadul roșu Dumnezeule preasfânt, În cer dă ne mântuire Și mpăcare pe pământ. C au făcut din țara noastră Un pământ al nimănui Și s au proclamat mișeii, Mai presus de voia Lui.( de Dorina Stoica) Referință Bibliografică: Tu poți, Doamne! Dorina Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1767, Anul V, 02 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dorina Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
TU POȚI, DOAMNE! de DORINA STOICA în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342800_a_344129]
-
Ea n-a scăpat de jugul celor ce-o mulg pentru fățărnicii, Celor care se dau drept moraliști, dar care-n realitate Nu-s decât niște pigmei neciopliți, Stafii pline de meningită imorală. Ah, unde ești tu Țepeș, Doamne? Toți mișeii s-ar teme iarăși de paloșul dreptății, Iar noi am lăuda vremea glorioasă cea demult apusă Și-am cere binecuvântare adesea, ca și marele Ștefan Sfântul. Strigătul națiunii răsună vijelios din Marea cea Neagră, Până la Tisa... și din Valea Timocului
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
Și el e complice la crunta-i faptă. Siegfried ,sabia șo armura și-a scos Și către apa râului se-ndreaptă, Dar Hagen mergând după el,furios Lancea-i înfige în crucea brodată. Ca trupul lui Siegfried să fie adus, Mișeii așteptau să vină noaptea., Și aducându-l pe scut,la ușă l-au pus, Ca slugile să-i descopere moartea. C-a fost ucis de tâlhari,Hagen a spus Motivul fiind,ca să-l jefuiască. Chiar și Gunter adevărul a ascuns
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
în inima ei este viu, Ea nu l-a uitat, încă-l iubește. Pe Attila-i îl roagă ca să-l invite, Pe Gunter și curtea,la ei,la castel... Deși Hagen știa că n-o să-l uite, Acceptă să plece,perversul mișel. O zână la Dunăre îi șoptește, Că de la huni, nu se vor întoarce, Dar bine înarmat el socotește, Că numai destinul știe ce face. Prin multe primejdii,ei or să treacă, Dar prin crimă,Hagen le va rezolva, Ajungând,un
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
cu Crăișor, În aprige-încleștări, flăcăi Vărsară sânge. În văpăi Au dobândit ca bravi oșteni, Pământul sfânt din Apuseni. Pelaghia, c-un cuget drept Și-o flacără aprinsă-n în piept, A strâns o mână de femei Cu care-a alungat mișei. Pământul apărat de moți Și moștenit azi de nepoți Păstrează aerul străbun Din vremea moțului tribun, Cu forța unui uragan, Îngrozitor pentru dușman. Un nume dăltuit în piatră, O jertfă sacră pentru vatră, E semn sublim de vitejie Și de
LA CRUCEA IANCULUI ÎN MUNŢI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380391_a_381720]
-
cu Crăișor, În aprige-încleștări, flăcăi Vărsară sânge. În văpăi Au dobândit ca bravi oșteni, Pământul sfânt din Apuseni. Pelaghia, c-un cuget drept Și-o flacără aprinsă-n în piept, A strâns o mână de femei Cu care-a alungat mișei. Pământul apărat de moți Și moștenit azi de nepoți Păstrează aerul străbun Din vremea moțului tribun, Cu forța unui uragan, Îngrozitor pentru dușman. Un nume dăltuit în piatră, ... Citește mai mult Cu gând curat am popositLa Crucea Iancului vestit,La
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
de foc mistuitorîn fruntea lor cu Crăișor,În aprige-încleștări, flăcăiVărsară sânge. În văpăiAu dobândit ca bravi oșteni,Pământul sfânt din Apuseni.Pelaghia, c-un cuget dreptși-o flacără aprinsă-n în piept,A strâns o mână de femeiCu care-a alungat mișei.Pământul apărat de moțiși moștenit azi de nepoțiPăstrează aerul străbunDin vremea moțului tribun,Cu forța unui uragan,Îngrozitor pentru dușman.Un nume dăltuit în piatră,... IV. GENȚIANA GROZA - GENȚIGRAME DE FLORAR, de Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 1974 din
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
României soare, Clădește-i viitorul, N-o-mpovăra cu biruri, Doar e sărac poporul. Dă României vise... Tot omului dă-i șansa, Prin muncă, prin sudoare Să-și pregătească masa. Dă orbului speranța Luminii ce-l așteaptă, Săracului? O pâine. Mișelului? Răsplată. Iar pruncului putere Să crească în dreptate, Bătrânului odihnă, Acum și după moarte. ***** E Anul Nou... Părinte, Călăuzește-ți turma Spre cuget și iubire... SĂ NU ÎȚI PIARDĂ URMA. Mugurel Pușcaș ( vol " Catarge peste timp ", ed. NICO, 2016 ) ( Liga
RUGĂCIUNE PENTRU ROMÂNIA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379437_a_380766]
-
a părăsit pe toți Măria Sa În țara mea pierit-a Miorița și pe la colțuri artiștii cerșesc, Dochia, bătrâna, și-a pierdut catrința, iar pe străzi, nebunii străjuiesc Din țara mea a plecat Dumnezeu bătrânii se sting, de boală, în stradă, mișeii scuipă și fug când dau din greu, iar guvernanții se-aclamă la paradă Românii, câți mai sunt, s-ar ascunde, dar codrii și-au pierdut tulpina demult, risipiți, și unii și alții, oriunde, nici dorul doinit nu mai pot să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
ușorcă ne-a părăsit pe toți Măria Saîn țara mea pierit-a Miorițași pe la colțuri artiștii cerșesc,Dochia, bătrâna, și-a pierdut catrința,iar pe străzi, nebunii străjuiescDin țara mea a plecat Dumnezeu bătrânii se sting, de boală, în stradă,mișeii scuipă și fug când dau din greu,iar guvernanții se-aclamă la paradăRomânii, câți mai sunt, s-ar ascunde,dar codrii și-au pierdut tulpina demult,risipiți, și unii și alții, oriunde,nici dorul doinit nu mai pot să-l
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
ca orbii/ Cine ne-a adus pe greci/ N-ar mai putrezi în veci/ Cine ne-a adus Muscalii/ Prăpădi-l-ar focul jalei/ Să-l arză, să-l dogorească/ Neamul să i-l prăpădească,/ iar cine mi-a fost mișel/ Seca-i-ar inima-n el,/ Cum dușmanii mi te seacă/ Săraca, țară, săraca!// Ștefane, Măria Ta,/ Lasă Putna, nu mai sta,/ Lasă Arhimandritului/ Toată grija schitului/ Iară grija gropilor/ Dă-o-n seama popilor/ La metanii să tot bată
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
începuturi,catre mereuPrin ocrotirea divină.Drumul de veacuri cu sfințiOri veri scăldate-n lumină,Minuni împlinite care îmbinăAduceri aminte cu dor de părinți.Limba română,crîmpeiRenăscut de sub ziduri de piatră,Carpații,care,spre ceruri aratăLoc de ședere n-au cei mișei.Lupte,victorii,morminte adesBrăzdează cuprinsul,speranța neânfrîntă,Altarele sfinte-n biserici cuvântăLumina din suflet străluce intens.Limba română dintru vechi răstigniriîși cere obolul din cronici de taină,-Popor de jertfă,prindeți la hainaIarăși mîndria cu imne-n simțiri.Radu Botiș... XXIII
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
Stai, amețitule! Ce să distrugi? Dacă distrugi tot, tot, tot, de la cine mai luăm ceea ce trebuie să luăm? Generalul rămase cu gura căscată și holbă ochii: - Ăăă! Așa e, Majestate! Aveți dreptate! Dar... trebuie să hrănim armata de slujitori, însă mișeii de supuși nu vor să plătească dările! Se împotrivesc, se ascund, își bat joc de noi. Din păduri, Nămețilă a adus putregaiuri și frunze uscate. Din ținuturile de câmpie, Viscorilă ne-a adus doar mărăcini și ierburi putrezite. Numai vrăjitorul
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
condamnat la moarte poezia... Ce vis ciudat! știu, unele-s deșarte! Azi-noapte-n vis mi-au condamnat la moarte poezia mea, nescrisă încă; ce neagră era noaptea și adâncă! I-am auzit din lacrimi glasul ei: „ nu mă vor ucide acei mișei, ocne și lanțuri pentru mine nu-s, cum să ucizi ce e trimis de sus? În condamnarea lor tu să nu crezi, sunt aer și sunt duh și tot de vezi, pe pământ nu-i cine să mă prindă, nici
CONDAMNAREA LA MOARTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374368_a_375697]
-
prost, ce să mai zici...! Degeaba scrii că ai tradus Tot ce le spui e în zadar. Chiar de le-arăți că-i munca ta Ei te împroașcă cu... "amar". In loc să lupte pentru drepturi In țara plină de mișei, Numai în lumea virtuală Sunt puternici precum... zmei. Invingeți-vă năravul Grij-aveți de-al vostru cord...! Fugăriți-vă prostia Aruncați-o peste "bord"! Eu vă iert vorbele rele Dar, vă spun că nu-i frumos S-aruncați cu "pietre"-n oameni
EU VĂ IERT VORBELE RELE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373448_a_374777]
-
să-ți umilească țara și s-o-ngroape-n silnicie Cheamă-ți fiii tăi la arme și oprește la hotare Clanurile mafiote, hoardele invadatoare Când “prietini” te trădară ignorând și drept, și lege Ei ce-s cunoscuți în lume că se poartă ca mișeii Pregătește judecata, nu-i ierta de vor să nege Ai curaj și trage-n țeapă trădătorii și lacheii Când pământul se-ngrozește de crimele fără număr Adună-ți din munți hultanii “Noua Ordine” să-nfrunte Toată țara, toti românii fi
UN ROMAN CATRE POPOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373443_a_374772]
-
României soare, Clădește-i viitorul, N-o-mpovăra cu biruri, Doar e sărac poporul. Dă României vise... Tot omului dă-i șansa, Prin muncă, prin sudoare Să-și pregătească masa. Dă orbului speranța Luminii ce-l așteaptă, Săracului? O pâine. Mișelului? Răsplată. Iar pruncului putere Să crească în dreptate, Bătrânului odihnă, Acum și după moarte. ***** E Anul Nou... Părinte, Călăuzește-ți turma Spre cuget și iubire... SĂ NU ÎȚI PIARDĂ URMA. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: LA MULȚI
LA MULŢI ANI! RUGĂCIUNE PENTRU ROMÂNIA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375020_a_376349]
-
unui munte și apoi întâlnirea unor oameni în sălbăticie, că comunicarea vine din omenie. Într-o astfel de situație oamenii se împart simplu ’’în două cete’’, parafrazându-l un pic pe marele Poet național, dar nu în ’’smintiți’’, ci în ’’mișei’’ și alții în buni, ori din cei din urmă se mai divid și în acei care sunt prietenoși, iar dacă întâmpini vreo problemă cu mașina, ori chiar cu un pantof (sport)te ajută acolo, iar alții, cei răi, rău mai
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (IV). de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373850_a_375179]