978 matches
-
versuri cristaline, pline de strălucite imagini mimetice armonioase și sonore, dovedind o putere magică de abstragere din tot ce înconjoară fabulosul univers infantil. Nu pare ușor să descrii această lume, privită prin ochii drăgălași și nepoluați ai minunaților prichindei, ce mișună veseli pe lângă noi. Ei sunt ajutați de autoare să cerceteze și să descopere mediul înconjurător real, prin șocante vitalizări și microdiorame lirice.” acad. prof. CRISTIAN PETRU BĂLAN, Glen Ellyn, SUA „Fiecare poem parcurs este o infuzie de calmant ce pregătește
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 by http://confluente.ro/Aniversare_in_familia_armonii_gheorghe_stroia_1376159869.html [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
atitudinilor, ieșirilor în media, scrâșnirilor din dinți și uităturilor închiondurate, ocaziilor jenante și la limita încăierării, înjurăturilor laxe, batjocurii elaborate, qui-pro-quo-urilor pe care le etalăm zilnic, cu necesara doză de viclenie cât să permită bagatelizarea, desființarea, pulverizarea a tot ce mișună prin preajmă (adversari, fapte, procese, întâmplări etc). N-aș fi adus în discuție lucruri care se petrec la o astfel de altitudine amețitoare - pentru omul simplu, dacă „un anume cineva”(sic!) n-ar fi fost rechemat să-și arate mușchii
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_cine_pe_cine_verifica_.html [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
-Trebuie să-mi dai acum cuvântul tău că nu vei spune nimic altuia din cele ce ți-am spus pentru că acum îți voi spune unde să te duci și ai grijă să nu se ia cineva după tine fiindcă romanii mișună prin oraș și n-aș vrea să ai neplăceri, fiindcă sunteți căutați, așa că fii cu mare băgare de seamă pe unde mergi. Fii deci cu ochii peste tot. -Îți dau cuvântul meu că nu voi spune nimănui nimic, spuse ucenicul
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1407532122.html [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
multora dintre cetățeni. Tiberius aflase acest lucru și de aceea își îndreptase bunăvoința sa către provinciile imperiului care de altfel l-au și iubit și stimat în detrimentul Romei care mocnea de ură împotriva sa. Făcuse apoi curățenie printre pirații care mișunau prin Mediterana și cu precădere în jurul Italiei și aproape că reușise. Ideea de Mare Nostrum avea acum o altă greutate. Cezar și mai apoi Octavian doar îngrădiseră marea cu teritorii cucerite de legiunile imperiale. Tiberius cucerise marea însăși. Roma lui
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_8_.html [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
infern, femei care mai dorm pe pleoapele noastre, părinți, o oază, un ostrov de fericire uitate într-un colț al inimii, o lume de dorinți viclene care s-a dus sau care vine peste noi precum sunetele gramofoanelor din târguri, mișunând de chipuri pocite... privesc prin ploaie cum bezna scutură livezi de chipuri peste gândurile mele, ce minunată e viața când moartea-ți cântă romanțe la ureche... plouă undeva dincolo de ferestre... miercuri, 14 noiembrie 2012 Referință Bibliografică: plouă undeva... / Ion Ionescu
PLOUĂ UNDEVA... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ploua_undeva_ion_ionescu_bucovu_1352876624.html [Corola-blog/BlogPost/345213_a_346542]
-
dar nu aveam ce face dacă doream să văd orașul. Din când în când din cauză că mă durea fundul de la lemnul noduros, mai mergeam pe jos când caii erau la pas. La un moment dat văd că se zărește o mogâldeață mișunând în urma noastră. Am bănuit că este un câine și cât pe aci să sar în căruță de frica câinelui și să-mi deconspir prezența. Am văzut că mogâldeața se gudura la picioarele mele și imediat am înțeles că de fapt
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401537800.html [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
Cine nu i-a câștigat Împărăția pe Pământ va ajunge într-a noastră! Noi vă primim cu brațele deschise în chinurile purgatoriului! Ha, ha, ha! Voi vă alegeți calea! Ai ajuns un hoit, de vreo două sute de ani, în care mișună viermii și care imploră moartea să-l ia, dar doamna cu coasa strâmbă din nas de împuțiciunea ce iese din tine. - Cu puterea ta transformă-mă într-o zână iubită de cei mai drăgăstoși flăcăi! - Prea multe îmi ceri pentru
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414394605.html [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
fost înlocuită de un fel de maiou care-i lăsau mâinile și picioarele libere. Receptivă moldoveanca! Probabil avea mare încredere în mine. A sosit și timpul țarcului, pe covor, apoi pe iarbă unde era mai mare dragul să vezi mogâldeață mișunând în 4 labe. Țarcul avea un fel de abac cu mai multe bile pe o sârmă. Când Dănuț a început să fie preocupat de ele am găsit că este copt pentru numărătoare. La obișnuita ședință de după supt m-am jucat
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1421132664.html [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
dar nu aveam ce face dacă doream să văd orașul. Din când în când din cauză că mă durea fundul de la lemnul noduros, mai mergeam pe jos când caii erau la pas. La un moment dat văd că se zărește o mogâldeață mișunând în urma noastră. Am bănuit că este un câine și cât pe aci să sar în căruță de frica câinelui și să-mi deconspir prezența. Am văzut că mogâldeața se gudura la picioarele mele și imediat am înțeles că de fapt
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini.html [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
în orașul de provincie cu două catedrale falnice erectate nemilos chiar în inima lui oamenii se târâie, abrutizați de soare, pe asfaltul moale transpirându-și în tăcere viețile goale pe strada principală în orașul de provincie cu singurul său cinematograf - mișună nestingheriți șobolani uriași și câțiva adolescenți excitați se pipăie febril pe întuneric și mănâncă popcorn din pungile jumbo size în orașul de provincie o pisică tărcată se furișează pe lângă zidul crăpat al unei alimentare - e atât de slăbită încât i
ÎN ORAŞUL DE PROVINCIE COPLEŞIT SUB SOARELE NEMILOS DE IUNIE de ADRIAN CREȚU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/adrian_cretu_1466241662.html [Corola-blog/BlogPost/340163_a_341492]
-
În absolut toate cazurile se vorbea despre Iisus din Nazaret, care odată cu învierea sa înviase din morți și eliberase sufletele celor drepți din temnițele Șeolului. ,,Ce propagandă înșelătoare și perfidă”, gândi arhiereul. Părerea lui despre profeții din vechime care chipurile mișunau prin Ierusalim era aceea că, dacă cumva s-ar fi întâmplat așa ceva, aceștia l-ar fi căutat pe el în primul rând, marele arhiereu adică, capul religos și politic al poporului. În același timp, acei oameni s-ar fi arătat
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1437716893.html [Corola-blog/BlogPost/344022_a_345351]
-
Tyr și Ierusalim iar de aici mai departe spre Europa. Interesele arhiereului cu cei doi perși erau de cele mai multe ori pur comerciale, caravanele și mărfurile preluate de dânșii de pe drumul mătăsii având întotdeauna un grad mare de siguranță deoarece tâlharii mișunau în voie dincolo de limesuri. Romanii și mai ales grecii sesizaseră rapid utilitatea prieteniei cu perșii și plăteau sume mari ca să-i aibă asociați în diverse afaceri. Aceștia aveau în soldă o mică ceată de oameni aleși dintre toate națiile aflate
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1437716893.html [Corola-blog/BlogPost/344022_a_345351]
-
ajung în drumurile publice circulate de mașini. CU SĂNIUȚA În după amiaza aceea de ianuarie, era ger și copacii luceau sub promoroacă. Veneam spre casă grăbit, fără să dau atenție larmei din jur. Era veselia gălăgioasă a furnicarului de copii, mișunând pe dealul de deasupra străzii noastre. Deodată am tresărit cu spaimă : un zgomot ascuțit de frâne m-a oprit în loc. Am auzit apoi țipete îngrozite și amvăzut lume multă năpustindu-se în jurul camionului oprit de-a curmezișul în
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]
-
viermi. Necropontes Lui Gheorghe Dinică Uneori, la mese tîrzii, el își amintea cu voce tare orezăriile băltite din țara aceea lungă, în formă de moluscă spintecînd cu pîntecul Marea Chinei de Sud, puzderia de cimitire înșiruite de-a lungu șoselelor mișunînd de motorete și bicicliști cu chipul acoperit de un fel de batiste albe, albastre, verzui; la mese tîrzii, el își amintea răspicat cum o dată, în zori, i-ar fi trecut prin minte ideea unui virtual loc de veci, situat în
Poezii by Ioan Flora [Corola-website/Imaginative/14462_a_15787]
-
până la maică-sa urna cu propria-i cenușă. Cu ore înainte îmi luau graiul la telefon Slugoii făcând prin văzduh de planton. Neam prost generalul și mai neamuri proaste bravii lachei - Republica Socialistă le fusese predată la chei. Astăzi orașul mișună de ofițerii obraznici deghizați Brutali ca toți ocupanții vremelnici peste țările de la Carpați, Gata să se îmbarce din fugă la prima trompetă Evacuarea este-o tradiție la trupele române cu uniformă cochetă - încă de la Cotul Donului și Odessa O rup
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
Bacovia le trăiește intens încă din viața de de-asupra, pentru că el, inițiat al tainelor lumii de dincolo, se detașează complet de profan: „Stam singur lângă mort... și era frig...” (Plumb). Simțirile sale fizice îl țin totuși aproape de cei care mișună palizi pe trotuarele nopții, acele ființe pe care el le vede continuu în descompunere. Pentru Bacovia negru înseamnă pământul, spațiul provizoriu de observație pentru că adevărata lui meditație are loc în încăperile umede ale dedesubtului teluric: „Tot mai tăcut și singur
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/Negrul_si_palidul_in_poezia_bacoviana_stefan_lucian_muresanu_1339255330.html [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
13 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Dacă pietrele ar plânge, lacrimile lor ar fi niște pietre mai mici, iar durerea lor, una singură, sfărâmicioasă. Dacă ar plânge copacii, tot aerul ar fi un hohot de frunze, iar durerea lor ar mișuna ca șerpii în rădăcini, cutremur â ndu-le. Dacă eu aș plânge, lacrimile mele nu mi le-ar vedea nimeni, sunt totuna cu mine, pentru că eu sunt ca râul care plânge printre pietre, la rădăcinile copacilor, la rădăcina ierbii, pentru singurul
DACĂ EU AŞ PLÂNGE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1460559994.html [Corola-blog/BlogPost/368941_a_370270]
-
nave de pasageri: Sulina - Brăila și Brăila - Sulina, și acostau la pontonul portului pentru coborârea unora și îmbarcarea altora. Atunci șoseaua se umplea de lume. Căruțe, bicicliști, cărucioare, rar câte o mașină și cei mai mulți mergând pe jos. Oamenii se agitau mișunând pe șoseaua pietruită și înălțată în rambleu, ca o linie aproape dreaptă prin mijlocul apelor Dunării revărsate, îndeosebi primăvara și toamna târziu. În orele de liniște mai vedeai pe marginea acelei căi câte un pescar undițar, cu năvodul, năpatca, sau
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1447606205.html [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
câștigi din muncă. Numai cine nu vrea nu-și găsește de lucru. Gura rea spune că sas-ul își dărâmă casa dacă nu are altceva pe care să pună mâna. Și chiar crezi domnule Pirtac că în marea sferă care mișună pe cerul patriei s-ar afla astfel de animale care țin neapărat să ne subjuge? Pentru ce, la urma urmei? Dacă vezi în față un om mai brunet ți se face greață. Este omenește? Ei bine, în Ardeal oamenii bruneți
CIVILIZAŢII EXTRATERESTRE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1444939237.html [Corola-blog/BlogPost/372551_a_373880]
-
firul și învârteau suveica. Veneau vecini la taină în casa bunicilor mei. Povesteau despre vremea trecută. Pe zăpadă afară lunecau sănii, iar pe geam, raze de soare palid, care totuși în cameră trasau o dâră în care vedeam atâta materie mișunând. Mă surprindea nonșalanța motanului de a moțăi cu nasul în raze. Răsadurile se pun în ghiveciuri iarna. Pe urmă, sunt etape - și ele preconizate, când răsadurile sunt duse și plantate în câmp, tratate, irigate etc. În concluzie, începutul unei acțiuni
Despre munca eficientă: Trebuie să existe o anumită concordanță între acțiuni și planuri, dacă vrem să scoatem din ele toate roadele pe care le pot da. Lucian Blaga by http://revistaderecenzii.ro/despre-munca-eficienta-trebuie-sa-existe-o-anumita-concordanta-intre-actiuni-si-planuri-daca-vrem-sa-scoatem-din-ele-toate-roadele-pe-care-le-pot-da-lucian-blaga/ [Corola-blog/BlogPost/339668_a_340997]
-
te mai saturi să o privești, simțeam razele de soare incalzandu-mi corpul vedeam de asemenea soarele plin de maiestate strălucind pe cer în acea dimineață. Iar la orizont în depărtare se vedea orașul , freamătul și lupta unei noi zile, oamenii mișunau precum furnicile avantandu-se în necunoscutul unei noi zile. Mi-am pus trei întrebări și anume: ,, Cine suntem? De unde venim? Incotr-o ne îndreptăm?” Am căutat în mintea mea răspunsuri la aceste întrebări din cărțile pe care pe atunci le citisem
FRAGILITATEA VIETII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Fragilitatea_vietii_umane_eugen_oniscu_1384346831.html [Corola-blog/BlogPost/363168_a_364497]
-
poetei aflându-se mediul citadin, orașul și strada cu trecătorii grăbiți îngrijorați de ziua de mâine fiind una dintre temele cultivate în câteva poezii. Văzut în ipostaza unui burg medieval, orașul este depozitarul unor „idile celebre”, dar și locul unde mișună oamenii fără căpătâi și nebăgați în seamă de concitadini (Identitate), cu gara pe lângă care „trenuri trec grăbite, păsări fără zbor” (Așteptare). Cele mai frumoase versuri sunt dedicate naturii, aceasta fiind văzută în cele mai inedite ipostaze, de la ogorul „sterp” și
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1494175862.html [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
lor financiară. - Da, prin relații ... uite, eu sunt un om cu venituri reduse, ca să nu zic mai mult. Încerc să supraviețuiesc. Pentru că există un miros al pseudovalorilor, dacă aș fi pus pe avere, cum sunt unii, probabil că acestea ar mișuna în jurul meu. Metaforic vorbind, Adela și cu mine suntem foarte bogați. Am amenajat amândoi gospodăria părinților mei din Bucovina, care reprezintă chiar o valoare arhitectonică. Și, deci, de curând am donat această gospodărie Complexului Muzeal Bucovina. S-a făcut, astfel
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/_george_ivascu_a_vrut_sa_f_gabriel_dragnea_1369510811.html [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
atunci muncește omul Până soarele apune Cât de mare ești Tu, toate Le-ai făcut cu-nțelepciune. Cât de sfânt îți este planul Și ce-ntins’ a Ta lucrare Căci pământu-ntreg se umple De lumina feței Tale. Iată marea necuprinsă Mișunând de vietăți Leagănă pe val corăbii Către reci singurătați. Toate-așteaptă de la Tine Hrană să le dai la vreme Fiindcă mâna Ta deschisă Nu se-oprește să le cheme. Dacă Tu îți ascunzi fața Ele tremură și mor Dacă tu le
PSALMUL 104 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1495507502.html [Corola-blog/BlogPost/382906_a_384235]
-
ieșit în curte să văd ce se mai întâmplă. Afară, pregătirile erau în plină desfășurare. Câteva mese întinse la umbra brazilor din curte, își așteptau încărcate oaspeții. M-am așezat într-un colț și mi-am scos agenda. Oamenii locului mișunau în jurul meu, cu treabă. Un bătrânel cu fața brăzdată de vreme și cu barba albă și lungă, schimba câteva vorbe cu o altă persoană: „Omul acesta ne vrea binele, mai mult decât ni-l vrem noi. Este cu adevărat Omul
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437031519.html [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]