109 matches
-
în anii '60 și '70, a găsit în perspectiva lui Waltz un binevenit ajutor. Waltz definește un teren aparte pentru specialistul în domeniul internațional, separînd politica internațională de orice alt subiect al științelor sociale. În plus, bazîndu-se pe analogia cu microeconomia, cartea sa oferă îndelung contestata legitimitate a disciplinei și a practicienilor săi. Trebuind să facă față, începînd cu a doua dispută, criticii referitoare la fragilitatea competenței metodologice, imitarea metodologiei deductive și ipotezele legate de piață ale economiștilor neoclasici s-au
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
are ca rezultat o concepție asupra politicii internaționale a cărei mărginire este justificată doar prin asumpții tacite. O teorie a balanței puterii fără un concept coerent de putere Theory of International Politics a lui Waltz se bazează pe analogia cu microeconomia. Această analogie implică două translații conceptuale majore. În primul rînd, Waltz a trebuit să găsească un echivalent pentru micro-fun-dațiile piețelor în relațiile internaționale. În al doilea rînd, a trebuit, din punct de vedere conceptual, să transleze supraviețuirea în scheme de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a lui Waltz a oferit o mult dorită limitare a agendei de cercetare în explozie și o binevenită legitimitate a disciplinei relațiilor internaționale. Așa cum am văzut deja, esențial pentru acest efect paradigmatic a fost recursul la falsificaționism și analogia cu microeconomia. La fel de importantă a fost și încercarea fățișă de a distinge politica internațională de celelalte sectoare ale sistemului internațional. În ultima parte a acestui capitol, voi arăta că, făcînd toate acestea, Waltz a definit politica într-un fel foarte îngust, care
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și evaluarea cât mai obiectivă a personalului în vederea motivării și avansarii, acolo unde este cazul. Trebuie să facem și o mică deosebire între funcția profesională îndeplinită de management și elementele structurale comune tuturor organizațiilor . Suntem poziționați pentru analiză la nivelul microeconomiei, al agenților economici: indivizii, menajele, firmele, statul. Dintre toți, accentul cade pe activitatea firmelor (întreprinderilor, companiilor...), astfel încât este necesară o subliniere a importanței acestora. Firma (întreprinderea) este considerată celula de bază în mecanismul complex al funcționării oricărui tip de economie
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
accentul cade pe activitatea firmelor (întreprinderilor, companiilor...), astfel încât este necesară o subliniere a importanței acestora. Firma (întreprinderea) este considerată celula de bază în mecanismul complex al funcționării oricărui tip de economie și în același timp formează obiectul de studiu al microeconomiei. Cu toate că există mai multe definiții referitoare la ce este și care este scopul final al întreprinderii în economie, voi prezenta succint o astfel de definiție, ținând cont de aspectele urmărite în abordarea teoriei firmei. Astfel, firma reprezintă o entitate tehnico
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
mijloc de creștere a stocului de capital; cale de identificare a noi posibilități de inovare; mijloc de alimentare a inovațiilor tehnologice în procesul de producție. Teoria creșterii endogene se bazează pe numeroase studii și rezultate din economia industrială sau din microeconomie. Creșterea sustenabilă devine posibilă prin existența unor randamente de scară constante sau crescătoare sau a externalităților pozitive în procesul de acumulare, acestea garantând faptul că productivitatea marginală a factorilor de producție acumulați nu se anulează/ diminuează odată cu creșterea lor. Importanța
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
corectă. Numai că, așa cum afirmă unii economiști, „produsul muncii nu este același cu efectul muncii“. Sunt situații când efectul muncii este mult mai cuprinzător decât produsul muncii, ele nefiind date numai de procesul de producție. Cu cât se Înaintează de la microeconomie către macroeconomie, cu atât devine mai largă sfera efectelor muncii, În sensul cuprinderii atât a elementelor care se pot măsura, cât și a celor incomensurabile. Literatura de specialitate formulează și opinia conform căreia productivitatea muncii se deosebește de eficiența muncii
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
economică a muncii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982. Rusu, C., Agapie, S., Fundamentarea nivelului productivității muncii În industrie, Editura Junimea, Iași, 1983. Savu, Dana Victoria, Aspecte sociale ale managementului internațional, Editura Oscar Print, București, 1997. Stancu, Stelian, Andrei, Tudorel, Microeconomie - teorie și aplicații, Editura ALL, București, 1997. Stăncioiu, Ion, Militaru, Gheorghe, Management, elemente fundamentale, Editura Teora, București, 1995. Stănescu, C., Isfănescu, A., Băicuși, A., Analiza economico-financiară, Editura Economică, București, 1998. Ursachi, Ion, Management, Editura A.S.E., București, 2001. Vasile, Dan (coord
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de activitate numeroase profesii și specializări abordabile din punctul de vedere al unui mare spectru de științe și formațiuni profesionale. În acest „spectru” formativ vom întâlni managementul afacerilor, marketingului, calității, conducerii, serviciilor, comerțului, merceologiei; studiem diferențiat managementul macroeconomiei și al microeconomiei; facem apel la abordarea managementului din perspectiva economiei, sociologiei, psihologiei, dreptului etc. Pentru fiecare dintre aceste „corpuri” disciplinare avem la dispoziție definiții și caracterizări, de asemenea, diversificate. Și totuși, toate acestea au o realitate esențială comună, ele referindu-se la
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]