168 matches
-
incendiere indică părăsirea pașnică a regiunii, probabil în căutarea unor terenuri mai bune pentru ocupațiile de bază (agricultura și păstoritul) ori care să ofere un grad mai mare de siguranță cotidiană. Mai târziu, condițiile geografice și politice favorabile, din anumite microregiuni, au determinat întoarcerea vechilor comunități sau atragerea de noi grupuri băștinașe, fapt ce a condus la creșteri demografice în perioadele următoare (secolele VIII-IX și X-XI). 1.7. Cronologia așezărilor În stabilirea datării așezărilor, descrise pe parcursul acestui capitol, un rol definitoriu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vetre daco-romane, chiar și în condițiile pătrunderii triburilor slave. Similar perioadelor anterioare, băștinașii au preferat să se concentreze pe zonele din preajma unor râuri (bazine hidrografice), în apropierea unor păduri, pe terenuri fertile, văi, în depresiuni, ce s-au constituit în microregiuni mai intens locuite, cum este cazul celor din bazinul superior, mijlociu sau inferior al Bârladului, unde au apărut grupuri de așezări, aflate la distanță mică unele de altele (Anexa 2, harta I - microzona formată în preajma afluenților Gârbovăț, Șacovăț, Velna și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
98 fiind din bazin, iar dintre cele 45 cercetate sistematic, doar opt aparțin bazinului), se observă o creștere a numărul vestigiilor, de la răsărit de Carpați, situație îmbunătățită și pe parcursul perioadei următoare (secolele X-XI), datorită unui spor demografic, înregistrat în unele microregiuni, favorizat de un climat politic mai liniștit. În intervalul secolelor VIII-IX, din totalul celor 310 așezări din Moldova numai 92 aparțin bazinului, iar dintre cele 40 de stațiuni, cercetate sistematic pe teritoriul est-carpatic, doar șase sunt din zona de influență
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
căutarea de noi terenuri agricole și înlăturarea pericolului extern, membrii acestora reveneau în fostele vetre (Dodești, Gura Idrici-Vaslui, Dagâța-Iași). Urmele arheologice indică locuirea acestor vetre din vechime (Preistorie, Antichitate, Ev Mediu) și până în prezent, pe văi, terase, în depresiuni sau microregiuni ale râului Bârlad, mărginite de afluenți precum Rebricea, Crasna, Berheci, Stemnic și Zeletin. Astfel de dovezi există în majoritatea stațiunilor amintite, la Gura Idrici, Dodești, Negrești, Tanacu și Oncești. 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În Bazinul Bârladului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
definitorii despre modul de trai și viața spirituală a comunităților creștine autohtone. Pe întreaga perioadă a secolelor VI-XI se observă stagnări, creșteri sau descreșteri ale indicelui demografic, ca urmare a factorilor naturali, economici, politici, însă contează că în anumite microregiuni (Anexa 2, hărțile I-III) se remarcă o constanță sau mici creșteri ale numărului comunităților umane. Aceste diferențe se observă și în cadrul intervalului de timp acoperit de cultura Dridu, evidențiindu-se o diferență numerică a vestigiilor din perioada preliminară culturii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
familiale private (loturi arabile, vite, unelte), care au favorizat apariția și accentuarea unei diferențieri social-economice, fenomen generalizat pentru întreaga perioadă a Evului Mediu. În privința ocupațiilor, agricultura era cea mai importantă activitate a locuitorilor unui sat vechi românesc. Prezența într-o microregiune a cel puțin două stațiuni contemporane determina pendularea membrilor comunităților respective în căutarea de noi loturi agricole, care în condițiile practicării unor culturi cereale extensive trebuiau schimbate pentru a da randamentul necesar. În acest scop, erau căutate poienile, luncile sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Alexandru Vlahuță, Armășeni, Bârlad, Chircești, Costești, Dodești, Gara Roșiești, Gura Idrici, Negrești, Pogonești, Tanacu, Zăpodeni, Zorleni (jud. Vaslui), unde s-a confirmat o continuitate neîntreruptă pentru veacurile VI-XI. Stăruința acestor băștinași, de a rămâne în locațiile dintr-o anumită microregiune, a fost cauzată, în primul rând, de rațiuni de ordin economic. Satul romanic și vechi românesc cuprindea nu doar o comunitate sedentară, cu o structură social-economică și administrativă diferențiată de a grupurilor alogene, dar și un statornic grup creștin, aflat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dorea să devină membru al unei comunități noi (prin căsătorie sau adopție), să respecte anumite reguli (învățarea limbii satului, adoptarea obiceiurilor, credința creștină, organizarea social-economică și administrativă). Aceste reguli indică desfășurarea procesului de asimilare a enclavelor alogene de către băștinași. În microregiunile unde cercetările arheologice au dezvăluit existența unei densități umane este posibil să fi existat uniuni de obști. Anumite interese comune, precum schimburile dintre sate, asigurarea căilor de legătură dintre unele zone geografice (deal-șes; câmpie-munte), îndeplinirea unor sarcini bilaterale (defrișări, diguri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bârlad, urmate de văile Zeletinului, Berheciului, Șacovățului, Racovei, Tutovei, Lohanului, Stemnicului, Bogdanei, Stavnicului, Jarovățului, Similișoarei, Similei, Crasnei, Iezerului etc. În consecință, gruparea pe distanțe mici și în aceiași regiune geografică a mai multor așezări autohtone a condus la apariția unor microregiuni intens populate, cum este cazul stațiunilor de la Colonești, Podu Turcului, Motoșeni, Cociu-Motoșeni, Răzeșu, Frumușelu-Glăvănești, Buda și Fundătura-Răchitoasa (jud. Bacău), pe valea Zeletinului; Oncești și Lichitișeni-Vultureni, (jud. Bacău) pe valea Berheciului; Ipatele, Bâcu, Frenciugi-Drăgușeni și Satu Nou-Șcheia (jud. Iași), pe valea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Fâstâci-Cozmești, Delești (jud. Vaslui), pe valea Stemnicului și multe altele, majoritatea în județele Vaslui, Bacău și Iași. Aceste văi, care au preluat numele afluentului datorită vecinătății, au strâns în cuprinsul lor multe așezări, viitoare sate, unele compacte, luând aspectul unor microregiuni caracterizate de coabitarea pașnică a localnicilor, chiar și în condițiile pătrunderii triburilor migratoare. În ansamblu, pe lângă aceste microregiuni umane, formate din 3-4 până la 8-10 așezări (unele foarte apropiate și posibil bazate, în timp, pe relații de rudenie), se pot observa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
văi, care au preluat numele afluentului datorită vecinătății, au strâns în cuprinsul lor multe așezări, viitoare sate, unele compacte, luând aspectul unor microregiuni caracterizate de coabitarea pașnică a localnicilor, chiar și în condițiile pătrunderii triburilor migratoare. În ansamblu, pe lângă aceste microregiuni umane, formate din 3-4 până la 8-10 așezări (unele foarte apropiate și posibil bazate, în timp, pe relații de rudenie), se pot observa, prin intermediul hărților, acele zone mai intens ori mai slab locuite: Harta I (Anexa 2): descoperirile din secolele V
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
veacurile V/VI-XI, principalul râu, ale cărui văi și terase au fost preferate de autohtoni și nu doar de aceștia, a fost Bârladul. Secolele X-XI au adus, pe alocuri, creșteri etno-demografice, ușor de remarcat prin abundența siturilor din unele microregiuni ale bazinului. Totodată, teritoriul străbătut de turanici și unde s-au găsit numeroase vestigii funerare este zona actualului oraș Bârlad, ales datorită condițiilor fizico-geografice (lunca Bârladului fiind ideală pentru creșterea animalelor) și a configurației solului (prezența multor tumuli, movile, preferate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
numeros este Bădeana-Bârlad (57 movile). Potrivit repertoriului arheologic și al hărților adiacente, se poate urmări o evoluție a numărului siturilor, al cărui apogeu este înregistrat în perioada secolelor X-XI, când procentul așezărilor și implicit al locuitorilor crește (chiar și în microregiunile mai slab populate), situație favorizată de interesul scăzut al triburilor turanice, pentru întreg arealul geografic, rezultând un climat liniștit, care a permis o creștere demografică progresivă și un nivel cultural ascendent al civilizației vechi românești. Analiza etapelor istorice din intervalul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nesfârșite, fără limită, mereu identice: la nord, pădurea de nedeslușit; în centru, câmpii de savană inundate; la vest și la sud, ușoare ondulații succesive de pământ, mereu aceleași, pe sute de kilometri. Astfel, în această țară fără contrast, nu există microregiuni fizice, puncte geografice particulare, care să permită încadrarea populației în diferite subgrupări. Această distribuție a populației care urmează liniile contextului geografic ar fi avut cu atât mai multă importanță într-un astfel de mediu, puțin amenajat, practic deloc stăpânit de către
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de câteva mii sau chiar zeci de mii de locuitori (precum în cazul programului LEADER+). Locul de desfășurare al facilitării comunitare nu mai este doar satul, ci poate fi o comună, o asociație de comune, un bloc, un cartier, o microregiune sau o subregiune. Locul facilitării nu mai poate fi confundat cu „obiectul” facilitării. Unele tehnici de evaluare a nevoilor fie nu sunt aplicabile, fie nu funcționează decât în anumite contexte (de pildă, construirea unei hărți comunitare a fost un proces
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
treisprezecea) Problema principală, reabilitarea drumurilor, s-a aprobat oficial [...] [proiectul a fost în cele din urmă depus, dar nu a primit finanțare, n.n.]. 2. În același an, în cadrul organizației Focus Eco-Center s-a inițiat un proiect de înființare a unei microregiuni în Depresiunea Trascău. Au fost selectate patru sate din comunele Rimetea și Livezile, care au încercat, prin intermediul unui grup de lucru, să elaboreze o strategie de dezvoltare. În continuare, prezentăm câteva detalii referitoare la reacțiile actorilor locali: Au existat și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
o săptămână înainte în toate satele și pe cele mai lăturalnice străzi, dar și anunțul făcut la biserică de preoți ar fi trebuit să fie suficient, pentru a asigura participarea unui număr mare de oameni. [...] Au venit toate instituțiile din afara microregiunii invitate, au fost mai mulți participanți din satul Izvoarele decât din Rimetea, iar numărul localnicilor a fost surprinzător de mic. Dezbaterile s-au axat mai puțin pe conținut, cât pe obstacolele de ordin administrativ și financiar pentru implementarea strategiei, pe
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dezvoltare la nivel de comună, situația actualizată a comunităților care au depus cereri de finanțare la FRDS sau au solicitat sprijin pentru a fi facilitate, informații furnizate în teren de instituțiile județene - și, pe baza acestora, au „arat” comunele și microregiunile despre care fie nu dețineau nici o informație, fie aveau informații eronate sau contradictorii. 3. Evaluarea „receptivității” unei comunități eligibile. Dacă pentru întregirea bazei de date facilitatorii au interacționat preponderent cu reprezentanții instituțiilor locale și județene, pentru a evalua receptivitatea și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
acest moment, asociația este formată din reprezentanți a 10 entități, cu cca 45 000 de locuitori: Jimbolia, Cărpiniș, Cenei, Checea, Comloșu Mare, Gottlob, Iecea Mare, Lenauheim, Săcălaz și Uivar. Prin intermediul unuia din proiectele cu finanțare PHARE - „Trasee ale comunicării între microregiuni transfrontaliere” - s-a realizat un „Studiu asupra potențialului economic, social și cultural al microregiunilor Banat - Ripensis, România, și Csanád, Ungaria, în vederea elaborării unei strategii de dezvoltare a turismului transfrontalier”. Studiul cuprindea informații de natură istorică, culturală, demografică, economică, sportivă etc.
Agenda2006-13-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284910_a_286239]
-
de locuitori: Jimbolia, Cărpiniș, Cenei, Checea, Comloșu Mare, Gottlob, Iecea Mare, Lenauheim, Săcălaz și Uivar. Prin intermediul unuia din proiectele cu finanțare PHARE - „Trasee ale comunicării între microregiuni transfrontaliere” - s-a realizat un „Studiu asupra potențialului economic, social și cultural al microregiunilor Banat - Ripensis, România, și Csanád, Ungaria, în vederea elaborării unei strategii de dezvoltare a turismului transfrontalier”. Studiul cuprindea informații de natură istorică, culturală, demografică, economică, sportivă etc. referitoare la localitățile din aceste microregiuni. Aflăm de aici că în Jimbolia funcționau patru
Agenda2006-13-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284910_a_286239]
-
Studiu asupra potențialului economic, social și cultural al microregiunilor Banat - Ripensis, România, și Csanád, Ungaria, în vederea elaborării unei strategii de dezvoltare a turismului transfrontalier”. Studiul cuprindea informații de natură istorică, culturală, demografică, economică, sportivă etc. referitoare la localitățile din aceste microregiuni. Aflăm de aici că în Jimbolia funcționau patru muzee, toate vii, cu activități organizate, așa cum se dorește și cel al căilor ferate: „Stefan Jäger”, Muzeul pompierilor „Florian” (deschis din 1993, cu piese excepționale datând de la înființarea formației civile de pompieri
Agenda2006-13-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284910_a_286239]
-
Proiecte și discuții privind regionalizarea în perioada 2010-2013, publicat 02 martie 2013, online la http://www.agerpres.ro/media/index.php/region alizare-2013/ item/179296 Proiecte-si-discutii-privind-regionalizarea in-perioada-20102013.html.</ref>. În 2009 a existat un proiect UDMR pentru regionalizare, cu 16 microregiuni și 5 macroregiuni cu personalitate juridică. În iunie 2011, guvernul Boc înaintează ideea regionalizării României în opt județe mari (se susținea astfel că nu ar fi fost necesară modificarea Constituției), conform regiunilor de dezvoltare stabilite în 1998, proiect pe care
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
altor familii notorii din Tătărașii de altădată, acumularea unor noi date despre această familie, în forma unor elemente de istorie locală, este de natură să contribuie în mod semnificativ la progresul demersului de restituire punctuală a evoluției de ansamblu a microregiunii analizate. Pentru că, după cum se aprecia relativ recent, într-o lume preocupată excesiv de aspectele spectaculare ale vieții, devine prioritară aplecarea către istoria locală, ingredient indispensabil al oricărei istoriografii naționale care se respectă. (Al. Zub, Cunoaștere de sine și integrare. Identitate, durată
DOCUMENTE INEDITE REFERITOARE LA MICROREGIUNEA TĂTĂRAŞI. PIAȚA CHIRILĂ. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
prin urmare, blocajele la nivel decizional, conform figurii 2. Această nouă matrice de indicatori propune noi concepte și metode integrate, care au ca finalitate o analiză diagnostic asupra sistemelor agrare teritoriale, unde evaluarea sectorului agroalimentar se realizează la nivel de microregiune, întrucât se urmărește creșterea durabilității în acest sector. În primul rând, este important să cunoaștem contextul apariției noilor modele de dezvoltare agricolă pornind de la definiția agriculturii durabile care caracterizează secolul XXI. Sistemele agrare se înscriu într-un meta-sistem teritorial, ceea ce
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
ar atesta o densitate demografică neobișnuit de mare, chiar pentru vremea actuală. Desigur, o atare situație nu poate fi admisă, în realitate fiind vorba doar de existența a cel mult două sate romanice sau vechi românești care, în arealul aceleași microregiuni, determinate de rațiuni de ordin economic în primul rând (uneori poate și politic), pendulau decenii de-arândul schimbându-și periodic vetrele, lăsând astfel în zonele de viețuire temporară urmele locuirii lor. Pendularea satelor în cadrul unor microregiuni era determinată în primul rând
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]