156 matches
-
picioarele, o umbră țâșnise pe lângă el. Rosalind, cu brațele Întinse Într-o splendidă săritură de lebădă, sfâșiase aerul, pătrunzând În apa limpede. Se Înțelege că a trebuit să sar și eu după ea și era cât pe-aci s-o mierlesc. Mi-am spus că am dat dovadă de curaj Încercând să sar. Nimeni din grup n-a mai Încercat. Ei bine, după aceea Rosalind a avut neobrăzarea să mă Întrebe de ce m-am Îndoit de șale În aer. „Nu ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Buzz stătea la birou, calculând debite și credite. Deținea paisprezece acri de pământ agricol sărac și lipsit de valoare în comitatul Ventura. Îl cumpărase pentru părinții lui, pentru când vor ieși la pensie, dar ei l-au păcălit și-au mierlit-o în timpul epidemiei de febră tifoidă din ’44. Agentul imobiliar cu care vorbise i-a spus că nu valora mai mult de treizeci de dolari acrul. Mai bine aștepta - n-avea cum să scadă mai mult. Mai avea o mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Doar câțiva ani, da’ s-a dezintoxicat. — Unde? — La Lex. Lexington State Hospital, în Kentucky. Are vreo legătură cu eliberarea lui condiționată? Danny făcu un pas înapoi, ca să-i poată cuprinde pe toți trei dintr-o singură privire. Marty a mierlit-o azi-noapte. Cred c-a fost luat de aici chiar după numărul vostru de la miezul nopții. Trei reacții curate: trompetistul speriat - probabil se temea de polițiști în general, toboșarul tremurând, saxofonistul șocat, dar revenind în forță: — Toți avem alibiuri, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
magazinul de spirtoase Happy Time, condusese un La Salle furat până în fața ușii sergentului Turner „Buzz” Meeks, apoi trăsese câteva focuri de armă în peretele camerei de zi și o luase la picior. Un an mai târziu, când Fud a mierlit-o în tranșeele de la Guadalcanal, comandantul lui de escadron i-a trimis lui Buzz o scrisoare. Ultimele cuvinte ale fratelui mai mic sunau cam așa: „Spune-i lui Turner că-i mulțumesc pentru revistele porcoase și pentru sandvișuri”. Tâmpit, dement
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
parai și un show? Javier zise: — Orice bărbat din Heights îi urăște pe lăbarii ăia. Numai întreabă! Tricou Curat zise și el: — Am putea inventa niște căcaturi și ne-ai plăti pentru ele. Buzz le replică: — Încercați să n-o mierliți. Apoi urcă în mașină și o porni spre Strada 4, colț cu Evergreen. *** Peluza era un altar. Statuete reprezentându-l pe Iisus erau aliniate cu fața spre stradă. În spatele lor mai exista și un staul construit din cuburi de jucărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
imediat din casa mea! Răspunsul lui Hartshorn la întrebarea despre Reynolds era complet greșit. Buzz se îndreptă spre bar, își turnă un pahar cu whiskey și se duse cu el la avocat. — Pentru nervii tăi, Charlie. Nu vreau s-o mierlești din cauza vreunui infarct de față cu mine. — Ieși din casa mea, vierme mic și băgăcios! Buzz dădu drumul la pahar, îl înșfăcă pe Hartshorn de ceafă și îl trânti de perete. — Te-ai pus cu sula pe băiatu’ care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
este și limbajul folosit de personaje. Din dorința de a imita stilul argotic din romanele polițiste americane, autorul le atribuie eroilor săi replici strident inautentice. Este greu de crezut că un om de afaceri, fie și veros, spune: „Dacă o mierlește labagiul ăla, om te-am făcut. Da’ să nu ciripești ceva, că o să blestemi ziua în care ai ieșit din fofoloanca mă-tii.“ La asemenea fraze, care îi rănesc sensibilitatea, cititorul regretă că nu poartă și el o vestă antiglonț
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de predecesori sunt reformulate. Decât să spună, ca atâția alții înaintea lui, că din noi nu rămâne decât o mână de oase, era preferabil ca autorul să se inspire din limbajul argotic de azi și să deplângă faptul că o mierlim, că dăm colțul, că ne facem pardesiu de scânduri. Orice era mai interesant decât să repete, și încă pe un ton sentențios, niște formule uzate. Se remarcă, la Victor Petru Vulcan, incapacitatea de a se situa în timpul său, de a
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de înlocuit, mi-a ordonat să verific starea bărbăției lui cu cuvintele „Ia bagă-i tu lui Hänschen mâna în pantaloni“. Nu, acolo nu-i lipsea nimic. Dar îngerul meu păzitor nu a avut nici un Herzbruder. Fără el aș fi „mierlit-o“. Așa spunea el ori de câte mirosea vreun pericol: „Ai grijă, tunar, nu cumva s-o mierlești“. În timpul primilor ani de după război și mai târziu încă, atâta vreme cât bărbații cu picioarele amputate circulând în cărucioare făceau parte din imaginea curentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mâna în pantaloni“. Nu, acolo nu-i lipsea nimic. Dar îngerul meu păzitor nu a avut nici un Herzbruder. Fără el aș fi „mierlit-o“. Așa spunea el ori de câte mirosea vreun pericol: „Ai grijă, tunar, nu cumva s-o mierlești“. În timpul primilor ani de după război și mai târziu încă, atâta vreme cât bărbații cu picioarele amputate circulând în cărucioare făceau parte din imaginea curentă a străzii sau, ca inși cu capacitatea de muncă diminuată, ședeau în birouri administrative și ștampilau hârtii, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
duce dracului în Parisul mult urât, să scap odată de aici și să nu mă mai întorc niciodată? De fapt de la mersul prin zăpadă mi-am adus aminte de întoarcerea de pe munte, cu Vlad și Sorin, când era să o mierlim pe bune, rătăcindu-ne într-o furtună de zăpadă, apărută din seninul nopții, pentru că trebuie să știi că ne-au avertizat băieții din stație să nu plecăm după-amiaza chiar dacă vremea era frumoasă, sfat pe care nu l-am ascultat, pentru că
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
țară sau pe insula pe care nu sânt mașini. Facil, nu? Dacă ești curajos, și nebun pe deasupra, te joci cu șerpi veninoși, sau te lansezi de pe casă cu trei pene înfipte în cur ca Icar, în speranța c-o s-o mierlești demn, aproape de soare, că nu ai cum să te faci terci pe beton, că de, trebuie să te calce mașina, așa cum ți-a fost nu numai scris, ci și prezis. Nu poți să știi ce surpriză îți rezervă viața, așa că
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
trântește uși fâl Salvării. Mi-aduc aminte de "zăvorulălamare". Nu știu de ce. E oi zi foarte frumoasă. întrezăresc copacii înfloriți prin geamurile dei sus ale Salvării, nu se poate să mori într-o zi așa de frumoasă. Dacal tot o mierlești, măcar să se întîmple într-una din zilele alea ternei de căcat, întunecate, umede, friguroase, burnițoase, nu primăvara,! când înfloresc pomii și cântă păsărelele. Cea mai nasoală chestiei când mori e că a doua zi dimineața te scoli mort și nu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
zubi v zadniețî. Știi poveștile alea de care tot auzi, despre animalele prinse în capcană care-și rod piciorul ca să scape, ei bine, orice coiot ți-ar spune că două, trei mușcături sunt nimica toată pe lângă faptul c-o so mierlești. La domnișoaracu... și rus să fii, într-o zi s-ar putea să ai nevoie de dinți în cur. Dacă n-ai, tre’... să te răsucești. Îți treci cotul pe sub un genunchi și tragi piciorul în sus până aproape de față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
tată, deși e frig, rece de la betoane, trage a rece. Stau la papuci, bine, și eu sunt terminat cu reumatismurile, de la betoane. Dimineața deschidem pe Prima televizorul, muzică, n-ai la ce să te uiți... Ascult știri, cine a mai mierlit-o... - pe la șapte, umpli timpul. Plimbarea e la nouă până la unșpe. Plimbarea ce-o fac... E pusă dimineață, e mică curtea, nu mai e ca acum doi ani de zile, te plictiseai să mergi atunci. Ai mersul mai repede să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
nu spuneam de ce disperam. Apoi, am început să spun și eu. Mă tăiam, ieșea sânge și eram calm. Dar îmi luam măsuri să nu mor, era la șto. Bine, aici, pe Rahova, am tras cu cuțitul și era s-o mierlesc. Dacă nu mă duceau la spital în cinci minute... Ziceam ceva la apel, nu se rezolva, pac, mă tăiam. Veneau și mă întrebau de ce. Și spuneam de ce. Că vroiam să-mi dea pastile. Să mă ducă la cabinet. Bine, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
mai încolo. Și Toma îl bătea pe ăla, de ce l-a dat în primire cu gecile, că: „Uite, acum mă duc la pușcărie pentru tine, că m-ai dat în primire. Dar, până mă duc la pușcărie, te rup, te mierlesc“. Treaba asta a durat cam o oră și ceva. Băutura începuse să urce la cap. Acuma, Toma zice la Mortu: „Pe Marius de ce l-ai dat în primire cu Măgura?“. Nu mi-a intrat bine la cap chestia asta. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
să ții conferințe, ai să iei pilule pentru prostată și ceva sculău sau cum i-o fi mai spunând atunci. Resemnează-te. - Știi ce, nu mă mai lua în tărbacă! - Ba bine că nu! Fii atent, Voievoade, după ce-o mierlesc și robul meu o să se ducă la iarbă verde, unde nu-i durere și nici suferință și nici întristare și nici nu te toacă nimeni, să nu vă mănânce să scrieți ceva despre mine sau să mă evocați pe la televiziuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
mâine. Dacă n-a murit? — Ca să mai iei o zi de diurnă, pune șeful problema tranșant. — Cum zici tu. Dar îți asumi răspunderea. Îți dai seama ce interviu aș face cu el? — Și dacă eu programez interviul și ăla a mierlit-o definitiv? — Adică nu mă crezi în stare să vorbesc singur o jumate de oră despre un mort? Mă jignești. — OK, rămâi și-n noaptea asta. Dar dacă până mâine-dimineață nu dă nici un semn de viață, o tunzi spre țară
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
botezat bistroul Aux Immigrants Heureux? De pe urma lor mi-am făcut bruma de avere, pentru ei m-am dat peste cap ca să le fie bine și niciodată sete. În ceea ce-i privește pe cei doi morți - trei cu Lionel, dacă a mierlit-o -, lucrurile stau cu totul altfel decât au fost prezentate. Pe Kiril n-am știut niciodată că-l cheamă Kiril. Am crezut că e o poreclă, în limba bulgară. Toată lumea îl striga Bulgarule! Eu n-am cumpărat de la el decât
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
e umanitaristă. Acum si simpatică, pentru că e inutilă și neplătită. Deci, dumneata scrii acum ca un corespondent al maselor... buun. Scrisori, în loc de articole. Corect? Corect. Ca polițiștii ăia latino-americani care decid să-și facă și ei bandele lor, să-i mierlească pe pungași, dar în calitate de persoane particulare, cu experiență de polițiști. Buun. Numai că dumneata ai și alte pasiuni... Era să zic manii, iartă-mă. Deci, cercetezi... Scrutezi trecutul ca să uiți prezentul sau să-l înțelegi mai bine. Mă rog, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și matale ce-a fost cu mine la viața mea, nu mă mai lua cu apropouri la durerile mele. Nici bunicu-miu, că n-a mai apucat. Nici tata lu’ bunicul, că el a lupat la șap’șapte. Era s-o mierlească când să suie la Grivița. Ca-n Pene și Curcanu. Nu-i tot burghez de-al lor și ăsta de i-l dau acuma? - Dacă n-are tija, șopti părintele Macovei. - Parcă l-a controlat careva de avea tijă când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
voinică, cu un cap mic și musculos ca un bec, sau ca o ceapă, stăteau sprijinite de gardul care străjuia hotelul asupra căruia plana iminența unui incendiu, și le-am spus: — Hei, am auzit că una de-a voastră a mierlit-o alaltăieri - poate că nu era cel mai fericit cuvânt pe care l-am găsit, totuși voiam să-mi exprim compasiunea și îngrijorarea, impulsionat de o simpatie nestăvilită. Mi-au întors spatele, cu un gest specific femeilor cinstite la petreceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pe toată lumea, zice Helen. O s-avem nevoie și de niște sclavi. Își trage în sus fusta, cu mâinile pline de sânge ale lui Helen. Apucându-se între picioare, zice: — Poate ai timp de una mică cu mami înainte s-o mierlească. Și arunc din poală corpul lui Helen. Întregul corp mă doare mai mult decât m-a durut vreodată piciorul. Helen trage un țipăt când alunecă pe podea, un țipăt scurt. Și, încovrigată pe linoleumul rece, printre nestematele sparte și bucățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
tot omul de la Comitetul Central, care-i avea pe toți trecuți pe o listă în total o echipă de vreo zece inși, dintre care unul, fost violonist în orchestra filarmonică (da, tipul ăla, Caraiani parcă-l chema, nu?) ar fi mierlit-o la Băneasa, împușcat de securitate... Fănel Trifu scăpase nevătămat, dar s-ar fi aflat în arestul Ministerului de Interne. Alții cică ar fi scăpat neprinși... Adevărul-adevărat era greu de știut, dar ceva fusese acolo, la Băneasa... Uimit de cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]