173 matches
-
pentru a creiona personaje, episodice, dar pregnant schițate: mama doctorului Crăescu este o „bătrână tânără cu o memorie fenomenală, un adevărat depozit de fapte și evenimente personale și colective”(p.76); strănepoata Florina iese în evidență prin „ochii frumoși, expresivi, migdalați.” Schița Tata și bancherul ne face cunoștință cu două personaje autentice, conturate cu mijloacele prozei scurte. Tatăl autorului, om cinstit, a pus înaintea legii respectarea înțelegerii dintre el și bancher; pentru dânsul, înscrisul era doar o formă care putea sau
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
uite o groază de lucruri, inclusiv numele copiilor ei, Însă până atunci nu uitase niciodată să-și vopsească părul roșu cu henna. În cele din urmă Asya Kazanci a inclus pe lista ei cu trăsături genetice pozitive ochii ei căprui migdalați (moșteniți de la mătușa Banuă, fruntea largă (de la mătușa Cevriyeă și un temperament exploziv care o făcea să se aprindă mult prea repede, dar care, Într-un mod curios, o făcea să fie vioaie (de la mătușa Ferideă. Totuși, detesta să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și se studie: era o femeie tânără, cu trăsături est-europene frumoase, o față rotundă, de copil, Încadrată de un păr lung și buclat, blond-șaten, cu pomeți Înalți, un nas drept și gene lungi, impecabil accentuate cu rimel. Ochii ei căprui, migdalați, păreau mai degrabă triști. Mimă un zâmbet fericit și seducător În oglindă, apoi o puse la loc În geantă și pescui o carte de vizită. Aruncă o privire peste ea și spuse: — Aici. În colțul Îndepărtat, pe stânga, vă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Întinsă pe jos, amețită, și se uită la stele În timp ce Albă ca Zăpada manevrează de la tastatură mașinăria. Apoi, desigur, el... — Hei, vorbăreațo, te rog să nu mai discuți despre mine! Charlie se uită În oglinda retrovizoare la Kitty. Ochii ei migdalați, cafenii, erau Încă somnoroși, dar se Îmbujorase de jenă. — Dar e o poveste amuzantă! spuse el. Cum continuă? — Albă ca Zăpada m-a Învățat să merg printre galaxii pe simulator. A fost grozav! Kitty Încercă să râdă, dar nu Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
și cei mai avizi de căldură sufletească. Matthew se uită la Kitty, așteptând să vadă cum avea să-și joace ritualul seducției. Era clar că jucase acest joc de sute de ori. Ochii lui albaștri rămaseră ațintiți asupra ochilor ei migdalați, așteptând. Mă conduci, te rog, În camera mea? Cea din aripa separată pe care mi-ai promis-o? zise ea zâmbind și ascunzându-și dezamăgirea. Sunt obosită, n-am dormit deloc noaptea trecută. Am nevoie de un somn bun. Matthew
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
furișat pe coridorul pustiu încă, spre camera mea. Dar la colțul coridorului, m-am ciocnit de Laura. Părea nedormită și m-a mușcat șarpele de inimă. — De unde vii? am întrebat-o înșfăcând-o de mână. În ochii ei oblici și migdalați s-au aprins într-o clipă toate flăcările iadului. Mânie? Gelozie? Sau altceva? Niciodată n-am știut. Fapt e că mă înfrunta. Părul negru îi cădea în șuvițe rebele peste gulerul halatului și din toată atitudinea ei răzbătea o nerușinare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ivi o pereche de picioare până-n gât, strânse într-o fustă minusculă, nu foarte diferită de cea pe care o purtase cândva Fran însăși, urmate de un corp de silfidă și un chip de o frumusețe răpitoare. Ochii întunecați, ușor migdalați, o studiau pe Fran, de sub bretonul băiețesc cu franjuri, stânjenind-o și amintindu-i acut de dâra de ruj întins. — Nu cred că ai cunoscut-o pe Miriam Wolsey. Jack, cavaler ca-ntotdeauna, nu se deranjase să-i deschidă portiera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ei mersese mult mai bine - și cu siguranță mult mai repede - decât ar fi putut spera vreodată. — Chiar a vrut să se asigure că ai intenții serioase? Așa că, bineînțeles, strecură Sophie cu o luminiță răutăcioasă în ochii ei negri și migdalați, i-ai zis: „Ei bine, Larry, o partidă rapidă e tot ce voiam de fapt, dar sunt întotdeauna dispusă la un compromis“. — Sophie! exclamară Fran și Henrietta într-un glas. — Ei bine, mie mi se pare ciudat. E ca și cum ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
scările albe și abrupte. La intrare era Întinsă pe jos o refugiată, care le Împiedica accesul cu picioarele și cu bocceaua ei murdară În care dormita o creatură rahitică și căcăcioasă - copilul ei, sau poate nu. O fată cu ochii migdalați și cu părul lung și negru. SUNT SĂRACĂ DIN SARAJEVO AM CINCI COPII NU AM MUNCĂ AJUTAȚIMĂ. Elio Îi puse În poală o bancnotă de zece mii, pe care refugiata o ascunse repede Între fuste, răspunzându-i cu un surâs. Primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
acum și-a chemat și copiii, noi nu eram de acord, dar În cele din urmă am ajutat-o să-și facă actele, ce să faci, trebuie să fim omenoși, ar trebui să vedeți ce drăguți sunt, cu ochii aceia migdalați și cu pielea bronzată, dar ea oricum nu vrea să ne părăsească, zice că fiii ei vor sta la sora ei, sper să fie așa, căci Alessia și Giulia sunt prea atașate de ea și ar fi o traumă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
coada și zâmbea spre el, îi zâmbea lui, de parcă l-ar fi văzut. Și chiar îl vedea. A țâșnit pur și simplu spre el și s-a oprit la mai puțin de jumătate de metru. Îl privea jucăuș, cu ochii migdalați și topiți ai Giuliei. Zogru era uluit, emoționat și nu știa ce să facă. Noua Giulie venea spre el, lent, ca un vis. Și-au atins fețele, apoi vârfurile cozilor. Era un sentiment de împlinire pe care nu-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
săptămâni, Rosamund urma să‑și susțină doctoratul. Studiase timp de cinci ani cu Ravelstein, așa Încât dacă doream să știu ce‑i datora Machiavelli lui Tit Liviu, nu aveam decât s‑o Întreb pe tinerica asta suplă, frumoasă, cu ochi albaștri migdalați. Dar În zilele acelea nu‑mi prea păsa de datoriile lui Machiavelli. Cel mai important și mai reconfortant lucru pentru mine era faptul că nu exista nimic din ce‑i spuneam acestei femei pe care ea să nu‑l Înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Zâmbi necăjită. - Aveam o poză cu toată familia, și cu Ilarion, băiatul înfiat. Să ți-l arăt. Tot scormonea în poșetă. Nu găsea fotografia. - N-o am la mine. Dar e ăla de pe afișele din oraș. Îl cunosc după ochi, migdalați și parșivi. Savantul care e venit să dea bani la populația care s-a trecut pe liste. Nu știu de v-ați trecut, dar eu sunt la poziția douăștrei. La noi, la Asociație. Oficiantul clătină abătut din cap. Regreta că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
care-ți făcea parcă poftă de mâncare. Frazele alambicate curgeau frumos, așezarea în pagină era impecabilă, dar nu puteam înțelege absolut nimic. Erau și cuvinte pe care nu le mai întâlnisem niciodată (ca „betacatenare”, „pseudogeamăn”, „Phylaxotimie”, sau „tip de granulospecios migdalat”) și nu m-am clarificat nici măcar asupra domeniului științific despre care era vorba. Aflasem totuși că Mama Mare s-a făcut om de știință...Natural, mi-a răsărit în minte imaginea bătrânilor care au descoperit secretul universului, aflați sub imperiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cultivat pentru contemplare, asta era clar. Le-a crescut pentru a se putea transfera într-unul din trupurile lor. Iar creierul ce avea să fie scos funcționa deocamdată în țeasta asta din fața mea. Era sub ochii ăștia verzui, mari și migdalați. Nervii din spatele globilor vor fi tăiați, apoi reconectați la altă unitate centrală; o minte de babă care refuza să se usuce va primi sânge pompat de inima aflată la câțiva centimetri de pieptul meu. Căutam să le explic ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
fir de păr, doar cel de pe cap. Avea pielea netedă și strălucitoare, de o culoare între arămiu și măsliniu, întreruptă pe alocuri de benzi roșii de tinctură de bija. Chipul ei era mai degrabă lătăreț, cu nasul turtit și ochii migdalați, cu părul foarte lung, căzându-i liber până la mijlocul spatelui. Din pricina poziției, pe vine și cu picioarele desfăcute, sexul ei, mare și trandafiriu, se distingea ca partea cea mai ațâțătoare a trupului. Lipsa părului îl făcea să pară cel al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Piá - sau cum s-o fi numind ea - nu era nevasta lui și nici nu va fi vreodată, dar se hotărî să tacă. Observă unul după altul chipurile războinicilor: ai fi zis că sunt pașnice, dar în ochișorii lor negri migdalați strălucea mereu acea lumină dușmănoasă și neliniștitoare. Înțelese că nu era momentul să se împotrivească tribului. În fond, nici nu era foarte sigur că ar fi vrut să se împotrivească. Toată ziua cugetase la posibilitatea de a călători la Santa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Înclinație pentru filosofie; Ana (Anișoara)H., bănățeancă, frumoasă tare, afectuoasă, sociabilă, cu multă putere de dăruire; Serafima (Sima) H., bănățeancă, frumoasă, blondă cu ochii verzi, inteligență Înclinată spre pozitivism, caracter ferm; Anastasia (Sica) M., basarabeancă, frumoasă, brunetă cu ochi verzi, migdalați, sensibilă, eleganță plină de distincție; Nina M., cea mai frumoasă din grup, o perfecțiune fizică, fire tăcută, retrasă, nevoie de afecțiune; Angela-Elena T., moldoveancă, blondă, un păr bogat, cu totul ieșit din comun, o adevărată splendoare, ochi albaștri, o remarcabilă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
puțin. Una dintre femei îndrăzni chiar să întoarcă pagina cărții pe care o citea, iar bărbatul cu papion să-și scoată pachetul cu țigări și să-l pună pe masă. Cea de-a treia femeie, o doamnă plinuță cu ochi migdalați, își deschise poșeta, își căută rujul, scoase o mică oglinjoară, dar în momentul în care ar fi trebui să treacă la act fu cuprinsă de panică și își abandonă arsenalul cosmetic înapoi în poșetă. obrajii i se aprinseră brusc de parcă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cu ochii speriați aștepta ca de obicei în spatele tejghelei, mușcîndu-și ușor buzele cu un aer total neajutorat. am recunoscut-o imediat și pe tînăra femeie cu pălărie galbenă, și pe femeia cu rochie pistruiată, și pe doamna plinuță cu ochi migdalați. se mai aflau acolo însă și alte persoane, femei și bărbați retractili, încremeniți la mesele lor, într-o așteptare pe care o înțelegeam atît de bine... Femeia cu rochie pistruiată îndrăzni, în momentul intrării mele, să ridice un deget spre
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
destindă treptat odată cu intrarea mea. Barmanul îndrăzni chiar să îmi răspundă la salut și să mă întrebe dacă nu doream o cafea. — Da, i-am răspuns, ceea ce declanșă un fel de chicotit la una din mese. Doamna plinuță cu ochi migdalați îmi aruncă o privire recunoscătoare și începu brusc să caute ceva în poșeta ei de o adîncime infinită. Fără nicio ezitare, fără să-mi pun măcar întrebarea de ce făceam ceea ce făceam, i-am cerut barmanului opt cafele. opt cafele pentru
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
nu credea deloc că Ioanide e un visător. Îl socotea, dimpotrivă, pozitiv, viclean, corupător de femei. Își exprima în el propriile lui aspirații, agravîndu-se în transpoziție. Cu toate că nu insistase, din considerație pentru Saferian, asupra cazului cu fata brună, cu ochi migdalați, Hagienuș era sigur că nu se înșelase. Spusese vag că-l văzuse pe Ioanide cu fata, fără a determina unde, fiindcă o dată îl zărise pe stradă, iar a doua oară, în dimineața aceleiași zile, chiar în casa lui Saferian. Între
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la școală șoferul cu limuzina. Hotărît, ea o să-și facă bagajul! Al doilea străin a fost altceva. Se numea Claudia și venea dintr-o țară lipită de nori: Bolivia. Buclele îi acopereau fața de culoarea cafelei cu lapte. Avea ochi migdalați și, la început, nu îndrăznea să vorbească. Cerea pîine sau ciocolată mai mult prin gesturi. Apoi surîdea, de parcă ar fi fost dintr-o carte pe care Sabina o citise demult, cu pampas, indieni și gauchos. După cîteva luni, vocea străinei
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
care ciripesc, copacii care se ridică spre cer, cît este de romantic! Privește aceste ramuri răsfirate precum șuvițele din părul tău blond care-mi împresoară brațele, privește aceste mere verzi care mă duc cu gîndul la ochii tăi mari și migdalați. Să ne așezăm un pic". Rămaseră acolo preț de o oră și mai apoi plecară. Ieșind din tufiș, îl întîlniră pe Domnul Olibrius care se opri brusc. Recunoscu un vilbergraficus, un arbust dintr-o specie foarte rară. Era asemănător emphobului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în Deltă, adică eu, cu Gabi și cu vărul său, Cristi, pe care, de cum l-am cunoscut, l-am și botezat „Tarzan”, căci semăna cu personajul din carte. Cristi era înalt, bine făcut, cu părul lăsat mai lung, cu ochii migdalați, cu nasul acvilin, vulturesc și cu maxilarul inferior mai proeminent decât cel de sus. Era foarte prietenos și săritor. Și acolo unde plecam, aveam cu adevărat nevoie de băieți destoinici și harnici. În ale pescuitului nu prea le avea, dar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]