156 matches
-
folclorice . Interesul pentru creația păstorească se manifestă la Densusianu pe fondul mai larg al studierii spiritului latin al popoarelor romanice, păstoritul fiind studiat de el un timp pe o arie largă. În acest sens amintim studiile și lecțiile Din Istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice, Însemnătatea lui lingvistică și etnografică, Originea păstorească a Cântării cântărilor, Păstoritul la bascii din Soule . Originea păstorească a poeziei noastre populare e susținută printr-o minuțioasă analiză a textelor, printr-un, comentariu savant al documentelor istorice
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
noastră tocmai una de inspirație din viața de la câmp ? Vieata păstorească în poezia noastră populară, operă de maturitate și inegalabilă între preocupările lui Densusianu analizează și comentează : Vieața și firea ciobanului așa cum sunt privite de popor, Primăvara, mama noastră, 36 Migrațiunile păstorești, Dorul și poezia păstorească, Două aspecte ale lirismului nostru păstoresc în vol. I și Ciobănia și Haiducia, Miorița, Imagini păstorești în poezia populară în vol. al II lea. Ovid Densusianu susține că cele care aparțin lumii pastorale, dar că
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
le ierna/ În prundul mării " Din creațiile populare din care am exemplificat, Densusianu trage concluzia că : „Din asemenea mărturii, răzlețe se vede că în poezia noastră populară a lăsat urme și o transhumanță pe întinderi mai mari”, după Ovid Densusianu migrațiunile păstorești vin să ne explice în mare parte circulația unor motive populare " continuând : Drumurile migrațiunilor păstorești au fost și drumuri de răspândirea cântecelor populare de altfel și a altor teme folclorice În această lucrare, sunt importante analizele de natură estetică
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
că : „Din asemenea mărturii, răzlețe se vede că în poezia noastră populară a lăsat urme și o transhumanță pe întinderi mai mari”, după Ovid Densusianu migrațiunile păstorești vin să ne explice în mare parte circulația unor motive populare " continuând : Drumurile migrațiunilor păstorești au fost și drumuri de răspândirea cântecelor populare de altfel și a altor teme folclorice În această lucrare, sunt importante analizele de natură estetică deoarece ,atunci când afirmă că păstoritul a fost principala ocupație a românilor exagerează, documentele istorice atestând
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
America, 5 noiembrie 1911, p. 1; C.R. Pascu, „Cum s`nt tratati imigrantii”, America, 3 februarie 1916, p. 1; „Imigrarea româneasca `n America de la Unire `ncoace”, America, 15 mai 1922, p. 1; Ion Cioc`rlan, „Evoluția populației indigene si a migrațiunilor `n Statele Unite `n decursul a 140 ani (1790-1930)”, Buletinul Institutului American din România, București, vol. I, nrs. 2-4, 1934, pp. 111-112; Radu Toma, „Românii din Canada”, Ecouri românești, nr. 59, august 1979, p. 11. Apud Gelu Neamțu, op.cit., p. 30
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de impactul globalizării și sunt subliniate posibilă schimbare a centrului de greutate al creșterii economice dinspre vest spre est, creșterea importanței actorilor nestatali (incluzând corporațiile și entitățile religioase), dezvoltări și mutații în spațiul energetic, creșterea ponderii problemelor sociale date de migrațiune, sărăcie și dezvoltare, precum și de schimbările climatice. Din riscurile asimetrice, documentul accentuează importantă acordării unei atenții deosebite terorismului internațional (atentatul cu bombă din Burgas, 2012), proliferării armelor de nimicire în masă, conflictelor regionale (proximitatea conflictului din spațiul iugoslav), criminalității cibernetice
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
arcan o șezătoare electorală la Roman, iar la “Hora...” din centrul Focșaniului D-l Adrian Năstase a trimis un singur “sol de pace”, respectiv pe unul dintre cei mai viteji oșteni din Guvern pentru a salva onoarea marii și eșuatei migrațiuni politico-electorale... -Așa ne trebuie!, zice Haralampy, că ne tot unim, dar suntem dezbinați de parcă am fost îmbăiați în zeamă de piper 5)... BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1) Gigi Becali: Cuvântări politico-electorale, Opere, vol.I și urm. 2) Secunda și submultiplii ei la
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
trupuri străvechi. Ce uzată mi-e fața! Ce fierbinte-i prima greșeală! Iau ultimele măsuri, dar din spate glasul mă invocă. Înnebunit, strâng în dinți uscații bulbi de asfodel luați din ofranda de deasupra, dar nu pot izbucni în strigăt: migrațiunea neamurilor mă trimite înapoi, în barcă! Ipoteza casei e o icoană aprinsă a minții, or călătoria o zdrențuită amintire a vizibilului? Tot mai incert semnul descoperii, fără dreptul de a recunoaște amara disciplină a negativului! XXXI. (cadranul Ahaz) În strâmtoarea
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
fin'că tocmai ne zgâiam să vedem Revoluția în direct la TVRL... În orișice caz, ca să nu ne mai încurcăm cu prejudecăți televizate, și pentru că n-am fost atenți la lecție, acum luăm istoria de la capăt, respectiv: hrube, triburi, turci, migrațiuni, bejenii, PCR, epoca lemnului timpuriu, progres, macaz, epoca lemnului înfloritor, PSD, Ion Iliescu, Emil Constantinescu, DA... - ce nu ți-e clar ? Și-apoi, dacă tot am ajuns pe "culmile progresului și civilizației", domnu' preten, de-acolo unde naiba să te
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]
-
comun e, în principiu, anti-argheziană, deci neproductivă și nerecomandabilă. Arghezi, proteicul, reflectă în sine labirintul lumii, cu toate incertitudinile și disperările unei salvări - imposibile. Fuga de uni(ci)tate e fuga de sine. De ce se întâmplă această risipire sau această migrațiune febrilă de la eu la altul sau de la un stil la altul? Cel mai simplu răspuns ar fi: dintr-o energie inepuizabilă, ce se cere investită estetic. Sau: dintr-o nestatornicie funciară, izvor de creație și inventivitate. Sau: dintr-o continuă
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
acest ritual al vorbirii despre poet și ziarist este ideea națională. Dacă provincia a reușit ceva împotriva centrului, asta a reușit: să obțină afirmația apăsată că integrarea europeană nu înseamnă dizolvare culturală, ci se oprește la finanțe, economie, turism lucrativ, migrațiune a formelor de muncă, structuri politice - culturile naționale trebuind să fie, însă, protejate. La ora de față și centrul este obligat să înghită acest adevăr - el, centrul, care abia așteaptă să scrie și să gândească franțuzește, englezește, chiar nemțește (deși
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
Mioriță spusă de o bocitoare (...). Și ascultând iar și iar vechea înregistrare, ni s-a părut firesc să comparăm Balada Mioriței cu înmormântarea cu măști din Țara Vrancei la care asistasem. Cât despre nume... s-ar putea ca transhumanț a, migrațiunea periodică a turmelor de oi să-l fi adus dinspre părțile Olimpului. Din Moira - numele grecesc al sorții (...), Balada Miorița ar însemna în acest caz Balada Sorții”. Cele mai recente producții poetice ale autoarei, Zece poeme ale nemișcării, își extrag
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
Răbâii (Hantepesiă Monografie istorico-arheologică (1933). Avem convingerea existenței unei colaborări fructuoase dintre Ion Gugiuman și preotul Anton Popescu, cărturar remarcabil, a cărui lucrare în manuscris, anume, Monografia parohiei Sf. Dumitru din Huși, necunosctă nouă astăzi, o folosește în redactarea articolului Migrațiunea sezonală a bulgarilor hușeni. Colegiul Național „Cuza Vodă ”din Huși a inițiat în colaborare cu Facultatea de Geografie, din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Primăria Orașului Huși și Casa de Cultură „Alexandru Giugaru” din Huși, simpozionul „Ion Gugiuman - 100
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pe harta lui D. Cantemir, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938; Observațiuni asupra modului de grupare a așezărilor omenești în stepa deluroasă a Fălciului, în „Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938 ; Migrațiunea sezonală a bulgarilor grădinari din Huși, în revista „Sociologie românească” , anul IV, nr. 1-3, București, 1939; Observațiuni asupra câtorva cazuri de meandre compuse la unele râuri din România, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul XIX, București 1939; Valea Lohanului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a dus la o primă mare defrișare a pădurii din apropiere, fie din cauza nevoii lemnului de foc și construcții, fie pentru a face loc noilor locuințe. Apoi, din cauza înmulțirii naturale a locuitorilor de aici, sau f(oarteă probabil din cauza noii migrațiuni moldovenești, vechiul târg devenind neîncăpător, aceștia se văd nevoiți a-și întemeia alte așezări. În modul acesta iau naștere rând pe rând satele Broșteni, Plopeni și Răești. Nu mult după aceasta (sec. XIV-XV-leaă, sosește aici și un grup de „Ceangăi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
économiques de Huși se sont largement épanouies vers l'Est, englobant un nombreaux groupe de village situés a l'Est du Prut. Notă: Material preluat din „Revista Științifică <<V. Adamachi>>”, Iași, vol. XXIX, nr. 3-4, iulie - decembrie 1943, p.306-309 MIGRAȚIUNEA SEZONALĂ A BULGARILOR HUȘENI Ion Gugiuman I. Elementul bulgăresc ocupă partea de Sud-Est a orașului. Mai compacți în mahalaua care le poartă și numele „Bulgari”, ei se întind apoi și în partea de răsărit a cartierului Plopeni, din Sudul orașului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Și pentru a lămuri și mai bine lucrurile, să apelăm la sinteza istorico - geografică pe care d-l conferențiar universitar Gh. I. Năstase o face asupra elementului bulgăresc din Bulgaria estică, Dobrogea, Basarabia și Țările Române. De aici aflăm că migrațiunea bulgarilor din patria lor, către Nord și Nord Est, s-a făcut în deosebi în trei mari perioade, între anii: 1769 - 1791, 1806 - 1812, 1828 - 1829, corespunzând la tot atâtea crâncene perioade de război ruso - turce; cu alte cuvinte, spusele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
deși „Cronica” lui Melchisedec nu ne-o semnalează, ea a existat, deoarece mulți dintre bulgarii bătrâni de azi, pot da încă informații destul de bune. Cât privește dialectele de care vorbește Ghibănescu, ele există, și în parte corespund marilor perioade de migrațiune bulgărească. Deocamdată însă, ne mulțumim a atrage atenția cititorului, că dialectul cu turcisme există și din cauza că între bulgarii veniți aici, mulți erau bulgari numai cu numele, ca limbă și origine fiind Găgăuți, rude cu cei de la Tupilații Elanului. O
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Și cum ocupația de grădinar, cere neapărat existența de pământ bun de cultură, la marginea apelor curgătoare, precum și piețe bune de desfacere a zarzavaturilor, grupul de Bulgari de la Huși, în căutarea surselor de existență, a dat naștere unui fenomen de migrațiune sezonală, foarte interesant din punct de vedere antropogeografic și social (vezi fig. 1). Pe la începutul lunii Martie, a fiecărui an, în cartierele populate cu bulgari,Plopeni, Bulgari și Răești - se poate asista la scene foarte interesante și cu totul originale
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pe curioșii târgului. Altădată, mai ales fetele și nevestele, se distingeau prin purtarea salbelor de aur, „lefții” , a barizurilor și a cațaveicilor, iar bărbații și flăcăii prin căciulile de astrahan, contășele bine îmblănite și cizmele cu taban și creți. V. Migrațiunea sezonală a bulgarilor hușeni, în căutarea de locuri bune de cultivat zarzavatul , se face pe două căi: A. Prima cale, și cu procentul cel mai mare, (60 70%ă, este spre Răsărit, spre luncă largă și mănoasă a râului Prut
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și prin bună înțelegere, potrivindu-se spre mulțumirea amânduror părților. Materia sau compensația acestei bune învoieli era adesea supunerea sârbilor și românilor de lege grecească sub supremația papală și sub jugul bisericei romano-catolice. Astfel se-ntîmplă cu Sirmia, țară care după migrațiunea popoarelor rămăsese la împărăția bizantină, din care cu trecerea vremii căzuse o parte la coroana Ungariei și în sânul catolicismului, pe când cealaltă parte, situată pe malul drept al Dunării, trecu mai târziu și mediat cătră Ungaria, luînd-o o soră a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
părea atât de amestecată cu elemente străine și atât de degenerată, încît rămânea neînțeleasă pentru cea din urmă. Cu toată asemănarea cu italienii, nu numai în limbă, ci și-n datine, în purtarea armelor și-n uzul uneltelor, originea și migrațiunea românilor rămânea totuși o cimilitură nedezlegată și mărturisită de cei învățați și pătrunzători, cimilitură a cării soluțiune n-a izbutit pe deplin nici până în ziua de azi. Înnăscuta neașezare și movibilitate a acestei nații, împreună cu relele unei poziții civile în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
culori de la cenușiu la brun. Locurile acestui județ au fost locuite din vremuri străvechi, dovada de necontestat sunt descoperirile arheologice de la Poenești, de unde s-au scos la lumină materiale ce ilustrează existența omului pe aceste meleaguri din perioada neoliticului până la migrațiunea popoarelor. Aici au trăit carpii, trib dacic care au fost ocupați de goți, după care au năvălit gepizii, slavii și alte popoare, printre care ultimii au fost turcii și tătarii. Localitatea Vaslui a fost punct vamal și reședință domnească sub
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
culori de la cenușiu la brun. Locurile acestui județ au fost locuite din vremuri străvechi, dovada de necontestat sunt descoperirile arheologice de la Poenești, de unde s-au scos la lumină materiale ce ilustrează existența omului pe aceste meleaguri din perioada neoliticului până la migrațiunea popoarelor. Aici au trăit carpii, trib dacic care au fost ocupați de goți, după care au năvălit gepizii, slavii și alte popoare, printre care ultimii au fost turcii și tătarii. Localitatea Vaslui a fost punct vamal și reședință domnească sub
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cer sau de cealaltă viață. Sufletul care nu a parcurs de loc cele șapte perioade ale vieții, când moare corpul, reintră în viață până la de șapte ori. Cu cât corpul se păstrează pur, cu atât mai mult se scurtează timpul migrațiunilor. După trecerea a trei mii de ani, sufletul se suie din nou în sferele superioare pe calea zodiacului și prin ușa zeilor păzită de câini. CEREMONII LA MOARTE: În momentul când un Egiptean își dă ultima suflare, numaidecât rudele lui
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]