191 matches
-
I.L. Caragiale este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Ghirdoveni (reședința), I.L. Caragiale și Mija. Ea își trage numele de la satul de reședință, denumit astfel deoarece este locul de naștere al lui Ion Luca Caragiale. Denumirea actuala a comunei I.L. Caragiale a survenit din anul 1952 la aniversarea a 100 de ani de la nașterea dramaturgului
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
află. Principalele caracteristici ale climei comunei I.L. Caragiale: Rețeaua hidrografica principala a zonei este reprezentată de răul Cricovul Dulce. Rețeaua hidrografica secundară este reprezentată de pâraie: Racila care traversează satul Ion Luca Caragiale și Neagră situat în sudul comunei (satul Mija). Suprafață comunei I.L. Caragiale este de 6178 ha, din care 254 ha intravilan și 5924 ha extravilan. După destinație, situația se prezintă astfel: Pădurile, pășunile și fânețele ocupă o suprafață de 4160 ha și reprezintă circa 67% din totalul suprafeței
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
bogat în zăcăminte de petrol și sare. De asemenea se exploatează nisipul, în special de pe valea Cricovului Dulce, dar și piatră folosită în construcții, de asemenea, piatra pentru fabricarea varului alb. Comună cuprinde trei sate: Ghirdoveni, Ion Luca Caragiale, respectiv Mija, conform ultimei împărțire administrativ-teritorială din anul 1968. Reședința comunei este satul Ghirdoveni. Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, comuna Ion Luca Caragiale este situată în Regiunea Sud Muntenia, în care se mai găsesc localitățile din județele Prahova, Argeș
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
Asigurarea debitului de gaze naturale face obiectul de activitate al SC Distrigaz Sud SĂ Sucursală Târgoviște, prin filiala să din Moreni. Localitatea I.L. Caragiale are în componență 2148 gospodării, care cuprind 2440 de locuințe, după cum urmează: Locuințe Ghirdoveni I.L. Caragiale Mija Gospodării la case 1315 753 8 Locuințe la bloc 0 12 278 Se constată că majoritatea populației (peste 85%) locuiește la case, situație firească pentru așezările rurale. Totuși în satul I.L. Caragiale există 12 apartamente în blocurile din centru. Pe lângă
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
278 Se constată că majoritatea populației (peste 85%) locuiește la case, situație firească pentru așezările rurale. Totuși în satul I.L. Caragiale există 12 apartamente în blocurile din centru. Pe lângă acestea, mai există apartamente în blocurile aparținând Penitenciarului. În localitatea Colonia Mija majoritatea populației locuiește la bloc, multe din aceste blocuri fiind învechite. În jurul blocurilor nu există spații verzi amenajate iar locurile de joacă pentru copii lipsesc cu desăvârșire. Blocul de garsoniere din Colonia Mija se degradează în mod sistematic, fiind în
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
în blocurile aparținând Penitenciarului. În localitatea Colonia Mija majoritatea populației locuiește la bloc, multe din aceste blocuri fiind învechite. În jurul blocurilor nu există spații verzi amenajate iar locurile de joacă pentru copii lipsesc cu desăvârșire. Blocul de garsoniere din Colonia Mija se degradează în mod sistematic, fiind în prezent locuit în procent de sub 50%. Alte date statistice privind locuințele: Se știe că de cele mai multe ori, primul lucru care se observă când intri într-o localitate este curățenia acesteia. Trebuie să recunoaștem
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
Unii lingviști croați admit existența entității lingvistice discutate, dar resping termenii sârbocroată și croatosârbă ca fiind compromiși. Dalibor Brozović propune în locul lor termenul „diasistem slav de centru-sud”, preluat din dialectologie. Ideea și denumirea sunt adoptate de alți lingviști croați, precum Mijo Lončarić, Ranko Matasović, Josip Lisac. Sunt și lingviști bosniaci care împărtășesc acest punct de vedere, de exemplu Dževad Jahić și Senahid Halilović. Lingvistul muntenegrean Vojislav Nikčević, principalul promotor al ideii de limbă muntenegreană, preferă termenul „diasistem štokavian”, adică ignoră celelalte
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
care au dat satului dascăli, preoți și notări care au condus obștea pe drumul adevărului și al dreptății. Dar nu toate s-au potrivit a fi la fel de drepte. Satul avea în acele vremuri, două băcanii cu oameni destoinici precum Clement Mija și Traian Ionescu, ultimul venit în sat din regatul mic al Roamniei. Clement Mija avea și o bodega, unde bărbații se cinsteau după izbânzile zilnice. Valea canalizata prin sat punea în funcțiune două mori cu apă, prima fiind proprietatea lui
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
adevărului și al dreptății. Dar nu toate s-au potrivit a fi la fel de drepte. Satul avea în acele vremuri, două băcanii cu oameni destoinici precum Clement Mija și Traian Ionescu, ultimul venit în sat din regatul mic al Roamniei. Clement Mija avea și o bodega, unde bărbații se cinsteau după izbânzile zilnice. Valea canalizata prin sat punea în funcțiune două mori cu apă, prima fiind proprietatea lui Ioan Șerban iar a doua a lui Ioan Gabor. Un alt om de frunte
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
fabrică de armament din România care funcționează ca filială Romarm. Societatea produce proiectile și grenade de mână, dar și subansamble auto, din fontă și oțel. Fabrica a fost înființată în anul 1938, sub numele de "Întreprinderea Română Mecanică și Chimică Mija", ca societate pe acțiuni, cu scopul de a produce bombe de aviație și încărcătoare pentru mitraliere de avion. Unul din fondatori a fost cunoscutul savant Elie Carafoli. Până in 1989, la Mija se produceau grenade de mână ofensive și defensive
Uzina Mecanică Mija () [Corola-website/Science/321063_a_322392]
-
sub numele de "Întreprinderea Română Mecanică și Chimică Mija", ca societate pe acțiuni, cu scopul de a produce bombe de aviație și încărcătoare pentru mitraliere de avion. Unul din fondatori a fost cunoscutul savant Elie Carafoli. Până in 1989, la Mija se produceau grenade de mână ofensive și defensive, bombe de aviație, rachete antitanc, mitraliere cu două și patru țevi, proiectile reactive, cutii de viteze pentru transportoare blindate, dar și alte piese de mici sau mai mari dimensiuni. Uzina era utilată
Uzina Mecanică Mija () [Corola-website/Science/321063_a_322392]
-
sau sub licență. În cadrul Institutului 111 (Institutul de Cercetări și Proiectări Armament, Muniții și Aparatură Optică) erau concepute majoritatea echipamentelor terestre, iar la Institutul 222 erau dezvoltate produsele aerospațiale. Producția armamentului ușor era repartizată Uzinelor Mecanice din Cugir, Sadu și Mija (pistoale Carpați și TTC, pistoale-mitralieră PM md. 63/65, pușca automată PA md. 86, pușca-mitralieră PM md. 64, mitraliera model 1966, pușca semiautomată cu lunetă PSL, aruncătoare de grenade antitanc AG-7 și AG-9). La Întreprinderea Automecanică Mârșa și Uzinele „23
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean, pontic, balcanic și balcano-dacic. Hidrografia județului este reprezentată de râurile: Jiu, Gilort și afluenții lor, Râurile Olteț și Cerna. Există câteva importante lacuri glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija, Pasărea și Godeanu. Lacurile sunt puține și sunt realizate artficial pentru atenuarea viiturilor (Ceauru) sau pentru producerea de energie electrică (Motru, Cerna, Valea lui Ivan). Gorjul este delimitat la nord de paralela de 45°58' latitudine nordică, ce trece în
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
îl iau cu lopata!” semnalând faptul că pleacă în căutarea celorlalți. 5. Misiunea celui care a mijit este să se plimbe și să îi găsească pe ceilalti (este de ajuns să îi vadă) și să fugă înapoi la locul de mija să îi scuipe (a scuipa = a strigă pe nume pe cel văzut și locul unde era ascuns). Dacă cel care a mijit nu se îndepărtează de locul de mija, ceilalți strigă “Plimba ursul că ruginește lanțul!” pentru a-i atrage
De-a v-ați ascunselea () [Corola-website/Science/331570_a_332899]
-
ajuns să îi vadă) și să fugă înapoi la locul de mija să îi scuipe (a scuipa = a strigă pe nume pe cel văzut și locul unde era ascuns). Dacă cel care a mijit nu se îndepărtează de locul de mija, ceilalți strigă “Plimba ursul că ruginește lanțul!” pentru a-i atrage atenția că trebuie să îi caute, nu să stea pe loc. 6. Jucătorii care s-au ascuns au misiunea de a sta departe de ochii celui care îi caută
De-a v-ați ascunselea () [Corola-website/Science/331570_a_332899]
-
atrage atenția că trebuie să îi caute, nu să stea pe loc. 6. Jucătorii care s-au ascuns au misiunea de a sta departe de ochii celui care îi caută și să încerce să ajungă înaintea lui la locul de mija. Cine ajunge înaintea celui care a mijit la locul de mija, este salvat de la a miji tură următoare. 7. Tură se încheie atunci când toți cei care au stat ascunși fie au fost găsiți și scuipați, fie au ajuns la locul
De-a v-ați ascunselea () [Corola-website/Science/331570_a_332899]
-
loc. 6. Jucătorii care s-au ascuns au misiunea de a sta departe de ochii celui care îi caută și să încerce să ajungă înaintea lui la locul de mija. Cine ajunge înaintea celui care a mijit la locul de mija, este salvat de la a miji tură următoare. 7. Tură se încheie atunci când toți cei care au stat ascunși fie au fost găsiți și scuipați, fie au ajuns la locul de mija și au scuipat ei pe cel care a mijit
De-a v-ați ascunselea () [Corola-website/Science/331570_a_332899]
-
ajunge înaintea celui care a mijit la locul de mija, este salvat de la a miji tură următoare. 7. Tură se încheie atunci când toți cei care au stat ascunși fie au fost găsiți și scuipați, fie au ajuns la locul de mija și au scuipat ei pe cel care a mijit. 8. Cel care va miji tură următoare este cel care a fost scuipat primul de cel care a mijit. 9. “Ultimul scăpa turmă!” înseamnă că dacă ultimul jucător ascuns reușește să
De-a v-ați ascunselea () [Corola-website/Science/331570_a_332899]
-
impresar = deținut care nu se teme de cei periculoși Jurubiță = haz. Similar: caterincă, hai, mișto Loazbă = palmă. Similar: lopată, carabă, macaoază, scatoalcă Mameluc = bleg. Similar: molîu, baligă, mănăstire, muhaia, nătîntoc, popleacă, pulifrici, zdreanță Mansardă = gură. Similar: aftă, bușon, ciocomengă, fermoar, mijă, ocarină, zotcă, malaxor, muștiuc Marafeți = bani. Similar: lovele, biștari, mălai, pitaci, arginți, boabe, mardei, țechini, firfirici, copeici Marcă = deținutul cel mai temut în celulă Mascat = membru al forțelor de intervenție, care poartă masca pe față. Similar: haidamac Miserupist = indiferent. Similar
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
încarcerare întro celulă, trimiterea îndărăt la Aiud, procesul verbal și percheziție la Aiud și încarcerarea. 3. Punerea la dispoziție M.S.S. Însemna sau izolarea într-o celulă sau trimiterea cu duba la București. 4. Este trimis de la Aiud la București împreună cu Mija Theofil. 5, 6 Fiind la București, este solicitat la 25 Ianuarie 1954, să fie trimis la Brașov, iar pe 26 Ianuarie este trimis. Lipsesc procesul verbal de percheziție la Brașov și repartizare în cameră, procesul verbal de trimitere la București
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de pe Valea Prahovei în zilele de 28-30 mai. 1977 “Revederea Unirii” - Suceava 20-30 mai. Este evocat poetul Alexe Mateevici și se cere introducerea în manualele școlare a imnului “Limba Noastră”. Participă dintre profesorii de la Chișinău: Nina Gobjila, Eleonora Kranwald, Maria Mija, N. Niculita, D. Nichita, S. Vărzaru, Maria Ursulescu și 113 foști elevi. 1978 Revederea colegială “Unirea”, Poiana Brașov, 9-12 iulie. Prezenți profesorii: Al. Anghel, Nina Gobjila, Eleonora Kranwald, Vasile Harea, N. Niculita, E. Usatiuc, Raisa Galin - Topa, Vasile Țepordei, S.
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de pe Valea Prahovei În zilele de 28-30 mai. 1977 “Revederea Unirii” - Suceava 20-30 mai. Este evocat poetul Alexe Mateevici și se cere introducerea În manualele școlare a imnului “Limba Noastră”. Participă dintre profesorii de la Chișinău: Nina Gobjila, Eleonora Kranwald, Maria Mija, N. Niculita, D. Nichita, S. Vărzaru, Maria Ursulescu și 113 foști elevi. 1978 Revederea colegială “Unirea”, Poiana Brașov, 9-12 iulie. Prezenți profesorii: Al. Anghel, Nina Gobjila, Eleonora Kranwald, Vasile Harea, N. Niculita, E. Usatiuc, Raisa Galin - Topa, Vasile Țepordei, S.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
fost reținut de procurorii DNA după ce a fost audiat joi seară în dosarul în care este cercetat pentru abuz în serviciu și conflict de interese. Alături de șeful CJ Brăila, au mai fost reținuți de procurorii anticorupție în acest dosar Florin Mija și Nicolae Moisiu, funcționari publici, membri în comisiile de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, la data faptelor, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată, portrivit
Bunea Stancu, reținut de DNA by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/81796_a_83121]
-
ordonanțele de reținere întocmite de procurori a reieșit că, în cauză există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă potrivit căreia, în perioada 2009 - 2010, inculpații Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de președinte al Consiliului Județean Brăila (ordonator principal de credite), Mija Florin și Moisiu Nicolae și-au încălcat atribuțiile de serviciu, în contextul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziții publice, pentru realizarea unor obiective de interes local și județean, organizate de CJ Brăila. Infracțiunile puse în sarcina lui Bunea
Bunea Stancu, reținut de DNA by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/81796_a_83121]
-
privind nivelul plăților restante convenit cu FMI. Pe lista companiilor ale căror datorii vor fi anulate au fost incluse Tohan Zărnești, Carfil Brașov, Metrom Brașov, Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Plopeni, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Mija, Uzina Automecanică Moreni, Arsenal Reșița, Uzina Mecanică București, Electromecanica Ploiești, Uzina de Produse Speciale Dragomirești, Pirochim Victoria, Fabrica de Pulberi Făgăraș. Guvernul susține, în material, că sunt vizate doar companiile de stat din industria de apărare care sunt de interes
Decizie radicală pentru companiile de armament cu datorii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/50173_a_51498]