257,135 matches
-
De vină e presiunea traducerilor, chiar dacă indirectă, pentru că este vorba mai ales de transpunerea structurii englezești easy to... (în Internet, la o căutare cu motorul Google, aceasta apare cu peste 6 milioane de atestări!). în textele publicitare care recomandă diverse mijloace tehnice, ideea ușurinței de mînuire - easy to use, easy to learn etc. - revine cu o frecvență extremă. în acest caz, substituția sinonimică ușor / facil nu are însă nici o funcție de dezambiguizare: construcția sintactică privește doar sensul abstract al lui ușor, folosirea
Facil de zis... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14700_a_16025]
-
ți-ar mai fi trebuit venind în contact cu Zeii... Scări aeriene străbat în toate sensurile interiorul piramidei luminată mereu ca ziua și în care nu există întuneric nici înserare, ci doar Emisia veșnică a lui RA adaptat proporțiilor și mijloacelor tehnicii de astăzi. Privesc pereții transparenți în care se repercutează fântânile arteziene din preajmă, patrulaterul greu de istorie al Luvrului. Tonul realității lui de afară, oglindită, - coloane, statui, linii - capătă idealitatea, abstracția eternă oferită de orice suprafață reflectantă; în acest
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14699_a_16024]
-
la începutul carierei unor regizori sau actori și pe parcursul ei. Știința cu care sînt scrise le transformă în tipuri de inițiere, pe înțelesul și gustul tuturor, dar și în acele modalități care îi pot ajuta pe creatori să-și cearnă mijloacele de ceea ce este balast, făcătură, manierism. De ce? Pentru că există în construcția pieselor și meserie, și rigoare, și piste pentru decolările imaginației, și teren accidentat, incitant pentru spectacole cu tensiune și suspans, și dialoguri savuroase care ironizează prezentul și trecutul, șabloanele
Cine a mai văzut tribunale la Polul Nord? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14701_a_16026]
-
au avut de spus mai mult decît le permitea cenzura." Mai subtil, aceeași idee era exprimată de dl Patapievici (în Politice), citat de dl Lászlo Alexandru: dictatura s-a impus din clipa în care intelectualii au acceptat ca valabile doar mijloacele și tonurile permise de oficialitatea comunistă și de cînd ei n-au mai simțit nevoia unui samizdat. Diferența de perspectivă este importantă, nu doar o răsucire a unghiului de vedere și ea ar putea fi formulată ca o alternativă: sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
să iasă din amorțeală? Deoarece membrii audiovizualului au simțit dintr-odată că așa nu mai merge? Câte puțin din toate la un loc, deopotrivă cu ceasul nefast astrologic - planetele în scrâșnetul lor astral, decizând? Strâmb stând, dar drept judecând, la mijloc s-ar afla simpla aplicație a hipercunoscutei teorii a saltului - când se strânge prea multă cantitate. Caz în care cel vizat a urmat soarta seculară a săltăreților - după ce a adunat între tălpi un gard mai înalt. Numai că problema se
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
Dan Diaconescu, aduce la universală cunoștință obiectul vizitei d-lui Adrian Năstase în Italia - cea mai puțin mediatizată -, respectiv construirea unui palat proprietate personală, pe o insulă mediteraneană, grațios oferită de dl. Berlusconi, și el premier și, de asemenea, cu mijloace. Cu această dezvăluire, vorbitorul și-a imaginat, zicem, a răscoli furia românului de trei dolari ziua; situație, însă, în care a tras în gol. Românul de astăzi nu se mai miră de nimic și dacă i s-ar comunica, pe
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
a omenirii. Un om de cultură al primului deceniu al mileniului al treilea trebuie să fie cu un ochi la biblioteca tradițională și cu celălalt la calculator. Lecția de deschidere a începutului de mileniu trei poate desigur beneficia de articularea mijloacelor verbale și a celor vizuale, dar nu pentru a intimida auditoriul cu planșe supraaglomerate, păstrate în atenția privitorilor nu mai mult de trei sau patru secunde, ci pentru o reală împletire a cuvântului cu imaginea. Dialogul socratic poate și el
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
durerii în bucurie, prin muzică și iubire. Acum, în sfîrșit, mă simt și eu în stare să mă întorc în trecut; în trecutul Vinei. Povestea devenirii unei fete viciate: născută cu numele Nissa Shetty, a crescut într-o baracă din mijlocul unui cîmp de porumb din afara orașului Chester, Virginia, lîngă o șosea care șerpuia spre est, și ducea nicăieri. Porumb de o parte și de alta, și capre în spate. Mama ei, Hellen, o greco-americană, trupeșă, vioaie, cititoare de romane, romantică
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
Marius Chivu Ideea cărții Ciprianei Petre - teza ei de licență - apare formulată clar încă din Preambul : "Dezolarea neconștientizată a unei voci auctoriale eminamente narative, care, deși încearcă prin toate mijloacele să-și facă simțită prezența dramatică, rămâne condamnată la un statut marginal, parantetic, căci i se impun limitele unui gen prea puțin epic pentru gustul ei, în locul largilor desfășurări narative de care ar avea nevoie." (p. 17) Exegeza literară a
Cât teatru, atâta proză by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14713_a_16038]
-
în floare. Masculinul și femininul nu mai alcătuiesc reperele unei relații sentimentale, ci ale uneia meditate "la rece". Postura cogitabundă înlocuiește fiorul idilic, banalul suspin obștesc, în favoarea unei intenții de afirmare personală, pe "un drum scris cu majuscule". E la mijloc aspirația de emanciapre a eului feminin care abandonează alcovul convențiilor, gineceul clișeelor, dorindu-se conectat la perspectiva unei înțelegeri speculative a Erosului, a unei intelectualizări a acestuia. Sau, în termeni mai pretențioși, am putea vorbi de năzuința Evei de-a
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
declarații penibile. Agresive și prostești. Antrenori, lideri de club, jucători, toți se angrenează în această bătălie fără sens, lipsită de fair-play și, în definitiv, ridicolă, căci meciul care urmează dezminte de regulă toate declarațiile. Psihologic vorbind, dacă tot e la mijloc un soi de preparare psihologică, e complet greșit să-ți batjocorești adversarul înainte de meci. Dacă îl bați, rezultă că l-ai bătut pe unul slab și n-ai nici un merit; dacă te bate, rezultă că ai apreciat anapoda valoarea sau
Ratingul are sex by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14736_a_16061]
-
prihană care e, în extravagantă armură, poetul avangardist, mereu pîndit de poncif, de convenționalizare. Un astfel de funciar scepticism față de tot ce e convenit, uzual, veștejit, a găsit în Gellu Naum "un temperament prin excelență apt să-l exprime cu mijloacele unui comediograf de superioară înzestrare, cu un subtil gust al înscenării discursului, manevrat în registre diversificate, cu alternanțe "cabotine" și acide ironii aduse în pragul sarcasmului, cu lentori studiate ale "povestirii" evenimentelor insolite (un ritm remarcat de poetul Cezar Baltag
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
operă radiofonică a anului 1946, care se desfășoară în timp real (cca 40 de minute). Am regretat, o dată în plus, faptul că lucrări (mai ales scenice) de Boris Blacher sunt necunoscute în România. Densă, expresivă, modernă în neoclasicismul său (de mijloc de secol 20), muzica însoțește o acțiune bazată pe psihologia a patru personaje: trei orășeni și un pescar aflați să viziteze o epavă, sunt surprinși acolo de flux, iar frica de moarte distruge orice barieră socială, scoțând la iveală ură
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
C. Rogozanu Una dintre cele mai neașteptate mișcări artistice a fost, după '89, trecerea lui Mircea Daneliuc de la film la literatură. Nu a fost o schimbare gîndită, ci mai mult forțată. Literatura este totuși un mijloc de exprimare artistică mai ieftin decît filmul. Mircea Daneliuc a insistat în acest domeniu și a reușit să scrie în timp record un număr impresionant de volume de beletristică. Am ales trei, spre prezentare. Nu sînt neapărat cărți aburinde, sînt
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
multă vreme, Universitatea din Udine, prin Departamentul de limbi germanice și romanice (director: prof. Maria Amelia d'Aronco) și prin Catedra de limba și literatura română, a organizat întâlniri (convegni) științifice cu profesori și cercetători din Universitățile din România. Cu mijloace modeste, dar cu participarea entuziastă a autorităților locale (Provincia Udine, Consorțiul Universitar condus de prof. G. Frau), au avut loc până acum nu mai puțin de trei asemenea congrese de românistică. Un merit deosebit îl are și Asociația Italiană a
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
e o prelungire a preocupărilor din Banalitatea răului, cel al lui Nicolae Videnie (De la autobiografie la ficțiune. Material suplimentar la dosarele de cadre) e pur și simplu o descriere a documentelor din această arhiva, cel al Ioanei Cirstocea (Eșalonul de mijloc al partidului unic - norme și practici de promovare) face parte dintr-o cercetare mai amplă privind în special rolul femeilor în societatea socialistă, studiul lui Stejărel Olaru (Un dosar că multe altele) se ocupă cu analiza generală a celui mai
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
caracterizarea din tuse cît mai fine a personajelor absolut încîntătoare, asistăm la o poveste care s-a petrecut într-o Chină a mandarinilor din anul 1946, la un an de la terminarea războiului și retragerea trupelor japoneze. Cu o economie de mijloace remarcabilă, dar cu o emoție bine susținută, sîntem martorii dramei unor personaje constrînse la o existență din care speranța pentru mai bine pare să fi dispărut, iar și atunci cînd se pare că se conturează o soluție benefică măcar pentru
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
micul ecran și sufletul înnegrit de supărare al lui Telefil. În fine, după ce m-a pus pe jar, Telefil mi-a mărturisit totul. Totul, e un fel de a zice. N-am scos de la el decît că a fost la mijloc o emisiune a lui Dan Diaconescu de la o.t.v. Care, cînd, n-a vrut să spună. Nici pe D.D. nu era supărat. Asta chiar m-a mirat. Știam că-l iubește ca sarea în ochi. Că-l enervează. Nu
Ghici cine vine la OTV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14808_a_16133]
-
ce-ar căuta soldații americani în România? Are de gând Washingtonul să ne ocupe? Și dacă ne ocupă, ne mai întreabă dacă suntem de acord? A pus Bush ochii pe inocentele fetițe din Carpați, binișor perfecționate la Stambul? Sau la mijloc e vorba de binecunoscuta perplexitate ontologică a trogloditului cu pix, care trebuie, musai, să-și dea cu părerea, că doar de aia are rubrică la ziar? Atâta logică (sau măcar memorie) ar trebui să aibă acești strategi de ziua a
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
cum stă aproape lungită pe podea. În centru, Arta, singură înfruntând anii, a pus-o în lojă pe Letizia, mama lui Napoleon, al cărei chip șters aproape prin efectul distanței are aspectul unei hârci... Ea privește prin lorgnon scena din mijlocul tabloului, unde Josefina, slăbiciunea pe viață a lui Napoleon, stă prăbușită, în timp ce pe buzele bătrâne viclene de corsicancă pare că se înfiripă cuvintele istorice îngânate cu un fel de silă caracteristică oricărei soacre, mai ales când își vede fiul la
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
celor patru Simfonii de Cornel Țăranu. Ne este revelată o experiență de aproape trei decenii în domeniul genului de simfonie. Este, în adevăr, vorba despre o adevărată retrospectivă a simfonismului acestui temeinic creator, acestui temeinic gânditor în domeniul formelor, a mijloacelor; este un gânditor ce evaluează eficiența acestor mijloace în scopul definirii unei comunicări ce se așează în buna tradiție a simfonismului european de secol XX, simfonism ce păstrează în egală măsură datele unei inconfundabile spiritualități ce aparține locului. Compozitor și
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
revelată o experiență de aproape trei decenii în domeniul genului de simfonie. Este, în adevăr, vorba despre o adevărată retrospectivă a simfonismului acestui temeinic creator, acestui temeinic gânditor în domeniul formelor, a mijloacelor; este un gânditor ce evaluează eficiența acestor mijloace în scopul definirii unei comunicări ce se așează în buna tradiție a simfonismului european de secol XX, simfonism ce păstrează în egală măsură datele unei inconfundabile spiritualități ce aparține locului. Compozitor și conducător artistic, excelent pedagog, constructor de evenimente în
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
decenii - etalează preocupări comune în epocă, preocupări legate de material și de construcție, de utilizarea procedeelor variaționale; în epocă, a fost criticată punându-se în discuție anume "nocive influențe occidentale"; ...căci tânărul creator avid de cunoaștere, de experiment, propunea valorificarea mijloacelor atât în domeniul serialismului muzical cât și a modalismului. După un deceniu și jumătate, pe aceași direcție a exemplului enescian, Simfonia a II-a "Aulodica" reia cu consecventă orientare conceptul de heterofonie într-un cadru de exemplară economie a mijloacelor
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
mijloacelor atât în domeniul serialismului muzical cât și a modalismului. După un deceniu și jumătate, pe aceași direcție a exemplului enescian, Simfonia a II-a "Aulodica" reia cu consecventă orientare conceptul de heterofonie într-un cadru de exemplară economie a mijloacelor; lirismul - de filiație populară - emana din zona cântecului lung, a doinei, și cunoaște accente tragice; tema-semnal, de la începutul lucrării, are un rol important în economia acestui opus pe parcursul căruia relația dintre libertate și maxima economie a mijloacelor se manifestă drept
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
exemplară economie a mijloacelor; lirismul - de filiație populară - emana din zona cântecului lung, a doinei, și cunoaște accente tragice; tema-semnal, de la începutul lucrării, are un rol important în economia acestui opus pe parcursul căruia relația dintre libertate și maxima economie a mijloacelor se manifestă drept un principiu de consecventă gândire componistică. Scrisă în urmă cu mai puțin de două decenii, Simfonia a III-a "Semne" etalează tentația ludică a pendulării între rigoare și libertate, între sunet determinat și cel nedeterminat. Structura mare
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]