472 matches
-
precum și setul de valori existent într-o societate. Ele urmăresc să răspundă unor nevoi fie individuale, fie de grup, resimțite ca păreri impuse de o societate sau de către sistemul religios dominant. Dincolo de fațada cultică, sectele desfășoară activități ce țin de militantismul politico social, având contingențe cu acumularea sistematică de informații prin structuri specializate ilegale și chiar cu terorismul internațional. Secta, numită în limbaj teologic erezie, denumește și învățătura greșită care stă la baza ruperii de Biserică. Deci, sectele sunt grupări religioase
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
celebră „preoteasă“ a culturii pariziene, o femeie cu profil masculin, cu glas metalic, al cărei corp foarte slab, expresie a ochilor și mișcare a bărbiei militau parcă pentru o cauză, în timp ce gâtul, sub părul tuns foarte scurt, dezmințea parcă acel militantism prin fragilitatea aproape copilărească, ultim refugiu al feminității, de a cărei frumusețe poate că nici n-avea habar. O alta, o blondă zâmbitoare, tipul clasic, pe care aveai impresia că ai întâlnit-o de mii de ori, înainte de a percepe
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
dimensiunea militantă s-a estompat pentru că valorile despre care a vorbit Locke au intrat în peisajul normalității noastre cotidiene, în Weltanshauung-ul nostru, al celor ce ne socotim aparținători ai spațiului occidental. Însă observăm că, periodic, este necesară o redescoperire a militantismului pentru a păstra eficiente aceste valori. O idee pe care o susține în mod justificat Gabriela Rățulea, împotriva unei întregi tradiții, este aceea că se poate vorbi cu mult înainte de Revoluția franceză de manifestări ideologice: Se cuvine totuși să observăm
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
care au înntâmpinat cu interes și deschidere numeroasele mele încercări de a găsi o cale de comunicare pe temele eticii mediului. Constantin STOENESCU Partea I Etica mediului ca proiect teoretic 1. Clarificări conceptuale 1.1. Introducere 1.1.1. De la militantismul ecologiștilor la filosofii de meserie Protejarea mediului încojurător este o temă relativ recentă în conștiința publică, la nivelul mass-media și al discursului public, chiar dacă natura ca atare nu a lipsit niciodată, de la începurile culturii europene, din preocuările intelectuale, atât în privința
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
reducerii lor, utilizarea de capcane naturale și a ultrasunetelor. Nu insist aici asupra valabilității acestor soluții, ci atrag atenția doar asupra chestiunii de principiu a folosirii unor proceduri naturiste, proprii naturii, în asigurarea echilibrelor naturale. În fine, ca pionier al militantismului ecologist, pornind de la o idee a lui Jean Rostand, Carson vorbește despre obligația guvernelor și a instituțiilor statului de a ni se asigura dreptul de a cunoaște cum stau lucrurile. Obligația de a suporta ne dă dreptul de a ști
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
conștiință ecologistă presupune și regândirea relațiilor dintre oameni în funcție de noua lor situare teoretică și sensibilă față de natură. 1.1.3. Constituirea eticii mediului Etica mediului definește un câmp de cercetare filosofică autonom și coerent care s-a despărțit progresiv de militantismul ecologist pentru a deveni treptat un domeniu rezervat filosofilor de meserie. A devenit un domeniu fundamental al culturii filosofice anglo-saxone, acolo unde putem remarca existența simpomelor culturale specifice constituirii unui nou domeniu de cercetare academică (există reviste proprii, așa cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Destinul excepțional al eticii mediului în Statele Unite ale Americii poate fi explicat prin tradiția ecologică americană, inițiată încă din secolul al XIX-lea, manifestă în diverse domenii culturale, ale cercetării academice sau ale vieții publice, precum geografia, literatura, filosofia transcendentală, militantismul politic, ori ecologia științifică. Câteva nume de la sfărșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, reprezentative pentru astfel de preocupări ar putea fi Henry David Thoreau, cel ce anticipează atitudinea ecologistă și militantismul civic prin argumentele sale
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
geografia, literatura, filosofia transcendentală, militantismul politic, ori ecologia științifică. Câteva nume de la sfărșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, reprezentative pentru astfel de preocupări ar putea fi Henry David Thoreau, cel ce anticipează atitudinea ecologistă și militantismul civic prin argumentele sale pentru o viață în mijocul naturii și nesupunere civică în numele unor principii morale împotriva cazurilor de injustiție ale instituțiilor guvernamentale, John Burroughs, un naturalist care popularizează în revistele vremii sensibilitatea și devoțiunea față de natură, John Muir
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dezbatere democratică, și cea mai mică manifestare de opoziție face obiectul unei reperări imediate. Astfel, conspirația este înscrisă în spațiul cotidian a numeroși militanți așa cum arată, de exemplu, Paul Nizan în romanul său Conspirația, publicat în 1938, care sugerează că militantismul comunist este un anumit fel de a trăi. Partidul funcționează, potrivit Annei Kriegel, ca o contrasocietatea în care se regrupează militanți care trăiesc după tipicul contestației ura lor față de societatea existentă și separată de a o construi pe societate comunistă
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
psihanaliza, ca psihiatrul francez Bernard Muldworf a cărui lucrare din 1986 Le Divan et le Prolîtaire recuză biologismul, „care anulează dimensiunea relațională a sexualității”, și sociologismul, „care îi escamotează aspectul subiectiv”. Totuși, această reflecție nu duce la o chestionare a militantismului comunist, abandonat mai cu seamă stângiștilor* libertari. Dimpotrivă, sub regimurile comuniste, psihanaliza rămâne interzisă, neurolepticele și antidepresivele nu sunt folosite decât încetul cu încetul și, mai ales în URSS, spitalele psihiatrice sunt locuri de represiune și de tortură chimică împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
acasă au avut nevoie de secole pentru a deveni funcționale. Astfel, "imperiul fricii produce un imperiu marcat de frică, ostil atît libertății, cît și securității". Zelul misionar al fostului președinte Bush, moralitatea sa de "cow-boy dogmatic" exacerbează în mod încăpățînat militantismul american prin cultivarea intensă a unor "mituri utile", cum sunt autonomia americană, virtutea americană, democrația americană, inocența americană, dar care reflectă, de fapt, anxietățile poporului american. Propria putere slăbește America lipsind-o de respectul celor pe care îi "salvează". Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
teoreticianului literar ca amplificare și modulare în chei retorice diverse a aceleiași esențe poematice. Publicistica lui V., întinsă pe trei decenii, din 1913 până în 1945, acoperă ariile tematice fundamentale ale jurnalisticii românești din epocă, de la cronica literară și culturală la militantismul politic și de la manifestul artistic incendiar la reportajul monden. Scriitorul a început prin a face cronică literară la „Rampa”, creionând, într-un stil viguros și percutant, fundalul literelor române ale începutului de secol ca spațiu de receptare și gestație a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
a da naștere unui antagonism violent în interiorul societății civile. Tezele marxiste privind societatea civilă conțin, totuși, cîteva probleme prezentate mai sus -, printre acestea fiind și afirmațiile eronate ale lui Marx că atacurile și crimele lumpenproletariatului și proletariatului vor ceda în fața militantismului organizat al clasei muncitoare, precum și proasta sa înțelegere atît a potențialului de producere a violenței, cît și a celui de absorbție a șocului de către instituțiile nemercantile din cadrul societății civile. În societățile civile bine întemeiate există, cu siguranță, relativ puține temeiuri
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
transforma banchete jupuite din mașini în scaune stradale, precum și de hotelurile luxoase păzite de oameni cu mănuși albe și costume gri, elegante. Pe ziduri sînt postere cu imagini ale unor martiri necunoscuți și cu învățături binecunoscute ale șeicilor care predică militantismul. Nelipsite sînt panourile de reclamă la Coca-Cola, ruginite și împușcate, presărate cu desene și inscripții graffiti din timpul războiului: MR GO TO HELL GH + ST NASTY NIKE BOYS HAKIM BOOMBASTIC FUCK YOU BEVERLY HILLS DISIRE LAW = LIES. Acesta este un
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
1974), axată pe intervalul 1840-1860. Arhitectura din Originile... e suplinită de studiile primei secțiuni, despre structura, programele, profilul generației pașoptiste, psihologia pionieratului, diversitatea teoretică, dar și despre unitatea acțiunii practice, dialectica visare-faptă („romantici ai energiei, nu ai nostalgiei”), congruența între militantism civic și specific artistic, între originalitate și influențe. Secțiunea secundă a cărții clarifică aspecte obscure sau controversate, propune pregnante profiluri ce beneficiază de darul formulărilor memorabile (despre Heliade, Bălcescu și Hasdeu), sinteze tematice (titanismul pașoptist), abordări sociologice (traducerile de la mijlocul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
astăzi. Trăind prea mult în obișnuința unui nume, ajungem câteodată să-i uităm semnificația. Auzim «Flacăra» și uităm ce înseamnă Flacăra.” Proclamând intenția de a face ca F. să devină o revistă ardentă, „o adevărată flacără”, Adrian Păunescu înregistra necesitatea militantismului, dar preciza: „Vom fi militanți, dar nu vom îmbrăca în nici un caz cămașa sordidă a formalismului așa-zis militant. Vom milita pentru nou, pentru progres.” În sprijinul legitimității noilor obiective ale revistei era invocată, nu fără abilitate, autoritatea liderului partidului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
invocată, nu fără abilitate, autoritatea liderului partidului și statului comunist, Nicolae Ceaușescu, ale cărui benedicțiune și îndemn erau citate în final. Editorialul definea atât în literă, cât și în subtext linia pe care avea să evolueze revista în anii următori: militantism ardent, cu aspecte de „răzvrătire”, fără contestarea frontală și radicală a orânduielii politice, dar cu o combatere punctuală viguroasă a unor racile sau nedreptăți semnalate ca fiind contrare marilor principii afirmate de discursul oficial, „mustrarea potentaților” de diferite niveluri, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
La fel ca la majoritatea avangardiștilor (la noi, un Stephan Roll, un Geo Bogza), are loc În scrisul poetului o schimbare sau, mai exact, o nuanțare a atitudinilor față de limbaj, determinată de o aceeași, În fond, sensibilitate față de „ritmul epocii”: militantismul social cîștigă teren În defavoarea celui estetic. Descins În „arena timpului”, poetul se simte altfel angajat. Păstrîndu-și neliniștea interogativă, el Își reorientează totuși interesul, dinspre „alchimia cuvintelor” către o mai directă și răspicată implicare În istorie. Proces adeseori observat, de „clasicizare
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
universal. Știindu-se profund vulnerabil Într-o lume ostilă, ale cărei Înfățișări amintesc În scrisul său de coșmarul expresionist, poetul Își transformă fragilitatea Într-un paradoxal mijloc de apărare, investind totul În puterile transfiguratoare ale poeziei, de unde și accentele unui militantism care a putut surprinde la un autor calificat de la Început ca o „sensibilitate răvășită”: Îmbracă-te În odăjdii dintr-un poem În metale Tu, omule cu fața ca un talger căzut la pămînt Desfă-ți În locul somnului un steag de
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
1925-1932, oferă exemple tipice pentru o asemenea interferență. Se poate spune chiar că În aceste pagini, Îndeosebi din A doua lumină, Încadrabile În categoria greu de individualizat a „publicisticii”, poemul În proză apare cu intermitențe și fragmentar, fiind subordonat exigențelor militantismului avangardist, unei ideologii literare, unui program, chiar dacă acestea sînt canalizate În tipare destul de libere. Eseurile-manifest din A doua lumină, de exemplu, sînt de fapt numai accidental „poematice”, - Însă „accidentul” e semnificativ, În măsura În care ieșirea din program Înspre poem angajează o atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
față de literatura ce se făurea sub ochii lor, respingând hotărât nonvalorile. Ei tind necontenit spre obiectivare, reliefându-și permanent marea încredere în valorile spiritului. Notele deosebitoare nu fac decât să ilustreze diversitatea în unitate, sub semnul inconfundabil al maiorescianismului și militantismului estetic. Însuși Vladimir Streinu, în binecunoscutul său eseu Critica literară românească dintre 1920-1945, publicat în 1968 în câteva numere ale revistei „România literară”, face o serie de necesare apropieri și disocieri între confrații de generație: „...ei practică o critică aplicativă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
referință. Versificația modernă se adresează specialistului și cititorului obișnuit, informând și instruind deopotrivă. Eseistul tratează cu eleganță și subtilitate chestiuni dintre cele mai interesante din sfera disciplinelor umaniste. Scara axiologică a lui Vladimir Streinu este suplă și funcțională. Din perspectiva militantismului estetic, exegetul disociază ferm valoarea de non-valoare, construind în materia 1 loc. cit. 2 idem, p.279 15 efemeră a cuvântului edificii durabile, construindu-se simultan pe sine ca personalitate armonioasă. Locul lui Vladimir Streinu se află între valorile perene
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
E.P.L., 1968, p. 40 2 idem, p. 409 3 ibidem, p. 409-410 21 Recitind oricare din analizele critice aplicate, oricare din articolele și eseurile sale descoperim imediat trăsăturile caracterizante amintite, întemeiate pe criteriul axiologic al judecății, străbătute de sensul unui militantism estetic asumat și consecvent, întro inspirată sinteză a tradiției și modernității și într-un stil elegant, elevat, imediat recognoscibil. 22 III CRITICUL LITERAR La o privire sintetică asupra operei lui Vladimir Streinu vom înțelege mai bine legătura indestructibilă dintre istoria
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
literaturii române de la origini până în prezent - Poezia română contemporană, București, Editura Eminescu,1975,p. 209 2 Ov. S. Crohmălniceanu - Literatura română între cele două războaie mondiale, București, Edit. Minerva, 1975 3 op. cit., p. 203 4 op. cit., p. 210-211 105 esteticului: „Militantismul lui estetic constă mai ales în grija de a nu lăsa să treacă necombătută vreuna din numeroasele confuzii pe care le iscă mereu neglijarea specificului artistic.” 1 Perseverența criticului interbelic a fost perfect îndreptățită: „El apasă cu atâta insistență pe
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ori emancipată de rețetele rigide ale vremii, deși, se înțelege, nu fără anumite limite inevitabile și nu fără a fi plătit și el un anumit tribut exagerărilor dogmatice și sociologiste [...]. Dincolo de un oarecare festivism care-și împarte ponderea cu un militantism adesea cam frazeologic, sunt de notat în scrisul criticului calități care-l înalță mult peste nivelul general al publicisticii acelor ani. Lucidității analitice, acuității și inteligenței lui Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu îi răspunde printr-o eseistică subtilă, sugestivă, colorată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]