215 matches
-
lume și superioritatea în numărul armelor nucleare devin simbolurile predominante, dacă nu exclusive, ale puterii naționale. Națiunile a căror forță militară constă mai curând în flote decât în mari armate permanente sunt obișnuite să critice și să se distanțeze de militarismul Germaniei, Franței sau al Uniunii Sovietice, fără a recunoaște că și-au dezvoltat propria lor versiune militară. Influențați de scriitori ca Mahan, ele au exagerat importanța și calitatea flotelor lor pentru puterea națională. În Statele Unite există tendința de a supraestima
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
conștienți că uneori este mai înțelept să vorbești blând ținând o bâtă mare în mână, că uneori este și mai inteligent să lași bâta acasă, de unde o poți lua când ai nevoie de ea. În preocuparea exclusivă pentru forța armată, militarismul disprețuiește elementele impalpabile ale puterii. Fără ele, o națiune puternică poate obține supunerea celorlalte prin forță sau le poate cuceri; dar nu poate guverna ceea ce a cucerit, deoarece nu este în stare să obțină acceptarea voluntară a guvernării sale. În
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
puterii. Fără ele, o națiune puternică poate obține supunerea celorlalte prin forță sau le poate cuceri; dar nu poate guverna ceea ce a cucerit, deoarece nu este în stare să obțină acceptarea voluntară a guvernării sale. În cele din urmă, puterea militarismului trebuie să se încline în fața unei puteri temperate prin rețineri autoimpuse, care caută eficiența puterii politice în recursul cât mai rar la forță. Eșecurile tentativelor imperiale militariste ale Spartei, Germaniei și Japoniei, comparate cu triumful politicilor romane și britanice, demonstrează
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care caută eficiența puterii politice în recursul cât mai rar la forță. Eșecurile tentativelor imperiale militariste ale Spartei, Germaniei și Japoniei, comparate cu triumful politicilor romane și britanice, demonstrează consecințele dezastruoase practice ale acestei erori intelectuale pe care o numim militarism. În consecință, eroarea militarismului oferă noi perspective asupra structurii și contururilor puterii naționale. Militarismul - și aici constă esența erorii sale - este incapabil să înțeleagă paradoxul că o putere materială maximă nu înseamnă neapărat o putere națională generală corespunzătoare. O națiune
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
politice în recursul cât mai rar la forță. Eșecurile tentativelor imperiale militariste ale Spartei, Germaniei și Japoniei, comparate cu triumful politicilor romane și britanice, demonstrează consecințele dezastruoase practice ale acestei erori intelectuale pe care o numim militarism. În consecință, eroarea militarismului oferă noi perspective asupra structurii și contururilor puterii naționale. Militarismul - și aici constă esența erorii sale - este incapabil să înțeleagă paradoxul că o putere materială maximă nu înseamnă neapărat o putere națională generală corespunzătoare. O națiune care se aruncă în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
imperiale militariste ale Spartei, Germaniei și Japoniei, comparate cu triumful politicilor romane și britanice, demonstrează consecințele dezastruoase practice ale acestei erori intelectuale pe care o numim militarism. În consecință, eroarea militarismului oferă noi perspective asupra structurii și contururilor puterii naționale. Militarismul - și aici constă esența erorii sale - este incapabil să înțeleagă paradoxul că o putere materială maximă nu înseamnă neapărat o putere națională generală corespunzătoare. O națiune care se aruncă în politica internațională cu maximul puterii sale se va confrunta cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
are prieteni, ci vasali sau inamici. De la apariția sistemului modern de state în secolul al XV-lea, nici o națiune nu a reușit să-și impună voința în timp asupra celorlalte numai prin forța brută. Nici o națiune care a urmat căile militarismului nu a fost suficient de puternică pentru a rezista în fața opoziției combinate a celorlalte, rezultatul temerii față de puterea sa. Singura națiune care și-a putut menține în modernitate o poziție continuă de preponderență și-a datorat-o unei rare combinații
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
New York, 1952. Speier, Hans, Kahler, Alfred (eds.), War in Our Time, W.W. Norton, New York, 1939. Tucker, Robert W., Nation or Empire: The Debate over American Foreign Policy, Johns Hopkins University Press, Baltimore, MD, 1968. Vagts, Alfred, A History of Militarism, W.W. Norton, New York, 1937. Wohlstetter, Albert, „Technology, Prediction, and Disorder”, Vanderbilt Law Review, 17, nr. 1 (decembrie 1963), pp. 1-14. Woolsey, R. James, Nuclear Arms, Institute for Contemporary Studies, San Francisco, CA, 1984. Partea a VIII-atc "Partea a VIII
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
implică doar clasele cele mai prospere (Mann, 1993, pp. 216-218). „Națiunile transclasiste” nu se formează decât În cursul celei de-a treia etape, la sfârșitul secolului al XVIII-lea: izbucnește un război fiscal care determină conflicte Între state din ce În ce mai stabile; „militarismul de stat” și conscripția duc la politizarea conceptului de „Popor”. O „intelighenție radicală” Începe să glorifice poporul, invocând principii universale care trec peste barierele de clasă. Poporul și democrația liberală sunt percepute ca două fețe ale aceleiași medalii, alcătuind o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de neatârnare manifestat de către aceștia pe întreaga durată a ființării lor istorice. Odată cu mutarea accentului de pe principiul descendenței romane pe autohtonismul teritorial (i.e., pământul dacic), caracteristicile vechilor locuitori devin din ce în ce mai importante, ele fiind luate ca trădând un spirit al locului. Militarismul, spiritul sacrificial și mai ales lupta pentru neatârnare, manifestate de daci în luptele lor cu romanii, exprimă un genius loci care însuflețește pământul moștenit de români. În acest sens, dacii sunt descriși ca fiind "o nație foarte puternică, iubitoare de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru rĕsboiul istoric dintre națiunĭ și dintre rase" (Michailescu, 1888, p. 79), inculcându-i în același timp o conștiință mistică în privința destinului istoric al Germaniei și în "menirea providențială a raseĭ" (p. 80). Aceasta este formula germană a militantismului și militarismului patriotic după care trebuie modelată educația națională românească. Nu doar pedagogii români, ci întreg continentul european privea, terifiat și admirativ deopotrivă, la formidabilul succes al mecanismului de înregimentare a educației în slujba statului pus în mișcare de germani. După înfrângerea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
războielor purtate în numele națiunii (Hervé, 1910, pp. 46, 92). Singurul război demn de a fi purtat de masa de dezmoșteniți este războiul civil, războiul de clasă în care Hervé își proiectează speranțele politice pentru succesul revoluției socialiste. Refuzul total al militarismului decurge ca atitudine necesară din această denunțare a războiului între națiuni ca lezând interesele obiective ale proletarilor. De neînduplecat în purismul său doctrinar, Hervé îi înfierează pe socialiștii patrioți care, păstrând o loialitate primară față de națiunile lor de apartenență în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
asupra căreia a pogorât filozofia autodisciplinei, adusă din China de călugărul Dogen; poporul japonez a renunțat la izolarea de mai bine de două sute de ani și a decis să-și reconsidere atitudinea față de europeni, să depășească dramaticele consecințe ale unui militarism dur și să supraviețuiască dezastrului nuclear de la finalul celui de al Doilea Război Mondial 36. Samuraiul, modelul suprem al desăvârșirii japoneze, a răzbătut dincolo de trecutul plin de cruzime, sânge și sacrificiu, rămânând unul din miturile intangibile ale tradiției japoneze, suferind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Din cauza atitudinii marilor puteri, Societatea Națiunilor nu a reușit să impună respectarea Pactului, se limita doar să ia poziție împotriva agresiunii japoneze. Ca semn al nemulțumirii, Japonia s-a retras din Societatea Națiunilor și pășea, tot mai ferm, pe drumul militarismului. Evenimentele se succedau cu repeziciune atât în Asia, cât și în Europa. În mai 1936, Japonia a încheiat cu Germania pactul anticomintern, la care aderase și Italia fascistă. Peste câteva luni, Japonia extindea considerabil războiul agresiv împotriva Chinei. În Europa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a regelui asirian Salmanashr III. MEZII ȘI PERȘII Nu este cunoscut care dintre cele două popoare s-a instalat pe acest platou enorm. Herodot se referea la mezi numindu-i: buși, avezanți, magi. Pentru aceste popoare pericolul cel mare era militarismul asirienilor și apropierea lor. Asirienii au cotropit, în mai multe rânduri, teritoriul ocupat de mezo-perși. Atunci când puterea asiriană a decăzut, a început să se afirme forța acestor două popoare mezii și perșii care, în final, a depășit uriașul mesopotamian. Herodot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Părțile își exprimă hotărîrea lor fermă că, în conformitate cu Tratatul de la Varșovia de prietenie, colaborare și asistența mutuala din 14 mai 1955, să ia împreună cu celelalte state participante la tratat toate măsurile necesare pentru neadmiterea agresiunii din partea oricăror forțe ale imperialismului, militarismului și revanșismului, pentru asigurarea inviolabilității frontierelor statelor participante la Tratatul de la Varșovia și pentru respingerea agresorului. Articolul 8 În cazul în care una din înaltele părți contractante va fi supusă unui atac armat din partea unui stat sau a unui grup
TRATAT din 7 iulie 1970 de prietenie, colaborare şi asistenţa mutuala între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127570_a_128899]
-
prietenie, colaborare și asistența mutuala din 14 mai 1955, își exprimă hotărîrea lor fermă că împreună cu celelalte țări membre să asigure inviolabilitatea frontierelor statelor membre ale tratatului și să adopte toate măsurile necesare pentru preîntâmpinarea oricărei agresiuni din partea forțelor imperialismului, militarismului și revanșismului. Articolul 7 În cazul în care una dintre Înaltele părți contractante va fi supusă unui atac armat din partea unui stat sau unui grup de state, cealaltă parte, exercitandu-și dreptul inalienabil la autoapărare individuală sau colectivă, în conformitate cu articolul
TRATAT din 19 noiembrie 1970 de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129113_a_130442]
-
exprimă hotărîrea că, în conformitate cu prevederile Tratatului de la Varșovia de prietenie, colaborare și asistența mutuala din 14 mai 1955, să asigure inviolabilitatea frontierelor statelor părți la tratat și să întreprindă măsurile necesare în scopul zădărnicirii agresiunii din partea imperialismului și a forțelor militarismului și revanșismului, care, tinzând spre revizuirea rezultatelor celui de-al doilea război mondial, amenință pacea. Articolul 7 În cazul unui atac armat asupra uneia din înaltele părți contractante, din partea unui stat sau unui grup de state, cealaltă înaltă parte contractanta
TRATAT din 12 noiembrie 1970 de prietenie, colaborare şi asistenţa mutuala între Republica Socialistă România şi Republica Populara Polona. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130445_a_131774]
-
război, incluzând așa-numitele romane „frontul de acasă”, precum este cel al Rebecăi West, întoarcerea soldatului (despre dificultatea unui soldat de a se reintegra în societatea britanică); Clerambault al lui Romain Rolland, ce prezintă furia și durerea unui tată împotriva militarismului francez. Totodată, în perioada de după primul război, tema războiului începe să acapareze un număr tot mai mare de romane moderniste, multe dintre ele nefiind romane de război în adevăratul sens al cuvântului, dar ale căror personaje caracterizate de traume psihologice
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
socoteală sumele cheltuite pentru reconstrucția de după război. Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial sunt pe larg dezbătute încă, printre aceste cauze numărându-se, în grade diferite: Tratatul de la Versailles, Marea Criză Economică, precum și apariția și dezvoltarea naționalismului, rasismului și militarismului, a fascismului italian, nazismului german și imperialismului japonez. Deloc de neglijat printre cauzele principale se poate număra și amenințarea cu declanșarea „Revoluției Mondiale” pusă la cale de Internaționala Comunistă. Părțile aflate în conflict au fost Puterile Axei și Aliații. Axa
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
urmărind paralizarea forței ofensive rusești. Luptele din Dardanele au fost dublate de bătălii navale în Marea Neagră. În iulie 1914, Turcia se angajase în negocieri cu ambasadorul Germaniei, von Wangenheim. Alianța părea, pentru unii, un "accident al Istoriei", o aventură alături de militarismul prusac 491, dar alegerea făcută de sultanul Mehmed al V-lea era cât se poate de logică: într-o Europă transformată în câmp de luptă, dorința de revanșă, în special contra Rusiei, în fața căreia cedase chiar o parte din Anatolia
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Germania a refuzat ab initio propunerea, ceea ce l-a determinat pe francezul Louis Barthou să favorizeze intrarea URSS în Societatea Națiunilor (1934)621. Planurile expansioniste ale lui Hitler nu puteau fi oprite prin astfel de proiecte. Polonia, prima victimă a militarismului german, a refuzat la rându-i propunerea franceză, motivând că are securitatea garantată. Anglia a torpilat și ea proiectul francez, susținând că tratatele bilaterale sunt suficiente pentru asigurarea securității europene. Imaginea Europei interbelice nu poate decât să confirme o realitate
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
University Pess, 1992. 162 În 1798, în armata prusacă se mai aflau încă soldați străini în proporție de peste 50 %, iar în 1806, din aproximativ 8 000 de ofițeri, mai mult de 1 000 erau străini. (A. Vagt, A History of Militarism, New York, The Free Press, 1959, p.64-65.) 163 Citat în F. Furet, D. Richet, La Révolution française, Paris, Fayard, 1973, p.34. 164 În 1715, Deguesseau propusese într-o adresă către Parlamentul din Paris să se invoce "dragostea de patrie
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
securitate națională vorbesc în cea mai mare parte limbajul puterii, nu pe acela al principiilor, iar Statele Unite se comportă în sistemul internațional în conformitate cu imperativele logicii realiste 102. Unul dintre cei mai cunoscuți critici ai dublului standard din politica americană, ai militarismului agresiv al Washingtonului, factor care împinge cursa înarmărilor spre o apocalipsă timpurie, amenințare crescută cauzată de puterea de stat a SUA prin violarea legii internaționale, este Noam Chomsky, care se consideră un socialist libertarian (curent revendicat din liberalism, susținător al
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
date fiind cele de mai sus, între instinctul de conservare "benign" al arianului și cel "malign" al evreului? Iată cum. În cazul primului, instinctul de conservare are caracterul unui autentic "sacrificiu": este vorba despre "sacrificiul individual față de grup, de aceea militarismul, de aceea disciplina armatei, de aceea unirea sub semnul unei mari grupări"446. Pe de altă parte, instinctul de conservare evreiesc este fundamentat pe individualism, "care își atinge scopurile viclene prin exploatarea păcii"447. Cum e posibil ca un astfel
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]