951 matches
-
lui Dante, cu capul afundat În glugă și cu mâinile Încrucișate În golul mânecilor. — Și eu te cunosc, messer Alighieri, și mă plec dinaintea funcției dumitale, a Învățăturii și a tăriei credinței dumitale. Faptul că Însăși căpetenia Inchiziției Împarte atâta milostenie e un izvor de speranță pentru noi toți. Aceasta Întărește credința umililor păcătoși cum sunt și eu. Dar inspectarea rămășițelor pământești face parte din riturile de rămas bun? Credeam că domniilor voastre vă e rezervată Îngrijirea spiritului și pioaselor femei aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
șoptească ceva la ureche. Poate că Îl recunoscuse, ori poate că observase escorta de polițai aliniați la intrare. Acum, omul era perplex, dar Încă nu părea să aibă intenția de a ceda. Apoi, cuprins parcă de un neașteptat sentiment de milostenie pentru postulantul care se agita În fața lui, ridică din umeri. — Dat fiind că pari să fii cineva, poate că e bine să faci o vizită cardinalului: va ști el să te lămurească. Intră. Dar ai grijă să nu Îl stingherești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
spuneai? Continuă, rogu-te. — Vorbeam despre urechi - zise Metodiu. Așezate, cum se cuvine, de o parte și de cealaltă a capului, ele ne ajută să auzim sfaturile duioase, povețele înțelepte, vorbele pline de duh ale celor pe care Cerul, în milostenia lui, i-a așezat peste noi, să ne glăsuiască în ele. Episodul 76 RITORICEȘTI — Ai limba ascuțită, cuvioșia ta, - glăsui vistiernicul Ximachi după ce Metodiu termină vorba. Am avut întotdeauna un sentiment de respect pentru oamenii care știu grăi: au viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și praf l-au făcut. Vistiernicul Ximachi își șterse o lacrimă. Dar uite că ne-am luat cu vorba și-am uitat de ospăț. Cuvioșiile voastre, deși știu că postiți, rogu-vă totuși a pofti la masa ce Domnul, în milostenia lui, o dă boierilor, căci am multe a vă spune înainte de a purcede în greaua domniilor-voastre misie. Episodul 82 LA OSPĂȚ Ospățul începu la ora 5. Pe vremea aceea mesele domnești nu aveau încă opulența pe care o vor atinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
duci în odaia ce ți-a fost hărăzită de Domnul, căci, din câte văz, numai Necuratul te-a-mpins încoace. Nu el, preabunule părinte - suspină femeia. Nu el. Căci de m-ar fi împins Dânsul, n-aș fi venit la milostenia voastră, ci m-aș fi dus să-mi caut piaptănul alături, la căpitanul Tresoro, o mândrețe de bărbat. — Mă rog - zise Metodiu. Da’ la noi cine te-mpinge? Domnul, cuvioase părinte - răspunse cu smerenie Laura. — Doamne - ridică privirea spre tavan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
În ebraică, greacă, coptă și latină. „Sufletul este alfa și omega“, zise Petru. „E bine tot ce Încuviințează Dumnezeu.“ „Fapta nu este bună sau rea În sine“, adăugă Simon. „Morala este statornicită de oameni, iar nu de Dumnezeu.“ „Fapta de milostenie este zălogul veșniciei“, zise Petru. „Minunea este o mărturie pentru cei Încă neîncrezători.“ „Dumnezeul vostru ar putea drege vătămarea unei fecioare?“ Îl Întrebă Simon, privindu-și Însoțitoarea. „El are puterea spiritului“, spuse Petru, vădit stînjenit de Întrebare. Sofia zîmbi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
care i-a lecuit pe leproși, cel care a...“ „...prefăcut apa În vin, și cîte altele“, Îl Întrerupse Simon. „Așa e“, Încuviință Petru. „Menirea Lui este să facă minuni și...“ „Și eu care credeam că e tîmplăria“, zise Simon. „Și milostenia“, adăugă Petru. PÎnă la urmă, zădărît de căpoșenia lui Petru, care-i tot pomenea de minunile Lui, Simon zise: „Și eu pot să fac o minune ca Nazarineanul vostru!“ „Ușor de zis“, i-o tăie Petru, cu glas tremurînd. „O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și izbutea ca acele cărți să-i fie ori dăruite, ori vîndute pe o nimica toată. Transformarea cerșetorului În cetățean exemplar părea miraculoasă, una din acele istorii cum le plăcea să povestească preoților din parohiile sărace, spre a ilustra nesfîrșita milostenie a Domnului, Însă care sunau Întotdeauna prea perfect ca să fie adevărate, aidoma reclamelor la soluții pentru crescut părul de pe tramvaie. La trei luni și jumătate după ce Fermín Începuse să lucreze În librărie, telefonul din apartamentul de pe strada Santa Ana ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Nu chemați poliția, vă rog. Venim chiar acum. Am ieșit În goană În strada Joaquín Costa. Era o noapte rece, cu un vînt tăios și cu un cer de smoală. Am trecut În fugă pe dinaintea Casei Mizericordiei și a Casei Milosteniei, nebăgînd În seamă privirile și murmurele ce șuierau dinspre portalurile Întunecate, mirosind a balegă și a cărbune. Am ajuns la colțul cu strada Fernandina. De aici, strada Joaquín Costa apărea ca o breșă de stupuri Înnegrite afundîndu-se În negurile Ravalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
culoarea, credința, limba, naționalitatea sau, ca În cazul lui don Federico, obișnuințele private. Ceea ce trebuie pe lume sînt mai mulți oameni răi cu adevărat și mai puțini țugurlani limitrofi. Nu mai vorbiți prostii. Ce trebuie e un pic mai multă milostenie creștină și mai puțină ticăloșie, că parcă sîntem Într-o țară de fiare sălbatice, i-o reteză Merceditas. Se tot duce lumea la slujbă, dar pe domnul nostru Iisus Hristos aici nici Dumnezeu nu-l bagă-n seamă. — Merceditas, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
abia se mai mișcau, copilașii Își primiseră numele nu din cauza vârstei, ci din cauza stării de debilitate mentală În care se aflau, docilii erau firi slabe, cu un psihic fragil, gata să facă orice pentru un ban sau un semn de milostenie, pe când durii Își aveau mândria lor, În numele căreia mergeau până-ntr-acolo Încât umblau În puterea iernii numai cu un tricou subțire pe ei și nu acceptau În ruptul capului să se așeze la coadă pentru farfuria de mâncare caldă oferită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
iubitor de fecioară ce dă naștere, de duh sfânt care copulează și de taumaturg ce transformă apa în vin îi aduce reproșuri unui deconstructor radical al lucrurilor în termeni atomiști - este exact ca și cum Azilul papistășesc și-ar bate joc de Milostenia rațională... în detaliul biografic, după maniera forte care eludează opera și conținutul ei, Lucrețiu face obiectul unei condamnări fără apel: aflat sub vraja unui filtru de dragoste care l-a dus la nebunie, filosoful n-a beneficiat decât de câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
seară lină, reci umbrele pe nori se-anină, iar vântu-n arii desuete, zdrobește frunzele-n concerte. Aleargă ură și iubirea, de sus ne cheamă nemurirea, prin zile rele, sau mai bune, -De ce așa, cine ne spune? Plâng nedreptăți, trec milostenii, ducând cu ele izul vremii, trec întristările, suspinul, se usca omul, precum crinul... -Unde-i cântarea, cum a trecut? numai durerea o mai ascult, adun la piept doar amintirea, roua din ochi scalda privirea. Trec generații, generații, alții că noi, iar
Trec anii by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83368_a_84693]
-
îi cerea: - Roaga-te pentru mine, părinte, ca să fiu izbăvit de chinul cel veșnic! CAPITOLUL 9 DESPRE MINUNATĂ DRAGOSTE A UNUI SFÂNT PĂRINTE Tot în lavra Turnurilor locuia un alt călugăr bătrân. Deși era foarte sărac, el avea totuși harul milosteniei. Într-o zi a venit un sărac la turnul lui, cerându-i pomană. Bătrânul nu avea decât o singură pâine, pe care a dat-o săracului. Săracul însă a zis: - Nu vreau pâine, ci o cămașă! Bătrânul voind să-l
LIVADA DUHOVNICEASCA (2) de ION UNTARU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364362_a_365691]
-
cozonaci scoși din cuptor, de ouă roșii sau de lumânări s-au simțit acolo? De câte ori a venit "popa cu Iordanu' "sau cum erau diminețile de duminică, când se găteau cu cele mai bune haine ca să meargă la biserică? Câtă dragoste, milostenie și bunătate, sau câtă ură, invidie și ranchiuna au avut cei care au trecut pe acolo? Pentru că omul este, a fost și va fi la fel de rău că acum 3500 de ani, ca acum 400 de ani, că azi și că
CE RAMANE DUPA NOI? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364576_a_365905]
-
este cu bucurie. Călătoriile acestea sunt pline de osteneală, dar sălașul este desfătat. Călătoriile acestea simt: pocăința, postul aspru, rugăciunea, umilința, privegherea, smerita cugetare, sărăcia cea duhovnicească, defăimarea trupului, îngrijirea sufletului, culcare pe jos, nespălarea, foamea, setea, mâncarea uscată, goliciunea, milostenia, lacrimile, plânsul, suspinările, plecarea genunchilor, răbdarea ocărilor și a prigonirilor, suferirea răpirilor, osteneala cu mâinile, primejdiile, a fi defăimați și a răbda, a fi urâți și a nu urî, a pătimi rele și cu bine a răsplăti, a ierta datoriile
EFREM SIRUL DESPRE MÂNTUIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361326_a_362655]
-
a-și revedea părinții care bănuiau că el nu se mai află printre cei vii ai acestei lumi. Își ostoiește dorul văzându-și părinții de la distanță dar nu li se arată și-și face obicei ca săracul Lazăr care aștepta milostenie de la bogatul cel nemilostiv. Doarme la poarta casei părinților săi în sărăcie totală, slab, sărăcăcios îmbrăcat dar nesupărând pe nimeni. Din contră, el era acela căruia slujitorii tatălui său îi vorbeau de sus sau îl batjocoreau. Vătaful casei părintești acceptă
CUVIOSUL IOAN COLIBAŞUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363781_a_365110]
-
cu o haină Pe care a tăiat-o-n două (pentr-un sărac), în mare taină... A fost tare uluit, pe MESIA când L-a visat Ce-i spunea : "Martiniene, pe Mine M-ai îmbrăcat ! Pentru că lucrezi talantul prin toată Milostenia, Îți dau un loc în A Mea Slavă, în Împărăția Mea !" Trezit din Sfânta Reverie, la Preot a alergat Și Mărturisindu-și Crezul, în DOMNUL s-a Botezat ! Ajuns Episcop la Tours, DOMNUL prin el, făcea Minuni ! De-aceea l-
SF.AP.MC.AQUILA ȘI PRISCILA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363025_a_364354]
-
un minim de respect și de dragoste între ei); - chiar și pentru cei care nu mai sunt printre noi, tot dragostea este cea care ne leagă de ei (îi pomenim la biserică și în povestirile noastre, depănându-ne amintirile, facem milostenie pentru ei și toate acestea le facem, cum spuneam, tot din dragoste, întărind ori demonstrând cele înscrise în Biblie: "dragostea nu cade niciodată") Dacă aducem în discuție parteneri, se impune o abordare precizată pe felul parteneriatului, subiecții putând fi iubiți
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
Ioan Gură de Aur - Dacă Dumnezeu nu e pe primul plan în viața ta, nu e pe locul care I Se cuvine. Părintele Teofil Părăian - Religia este singura putere înaintea căreia te poți pleca fără a te înjosi. Gheorghe Asachi. - Milostenia nu este numai să dai din traist. Părintele Arsenie Papacioc - Desăvârșirea e ascunsă în crucea lui Hristos. Sfântul Marcu Ascetul - Toate sunt rânduite să folosească pentru creșterea în virtute a omului și spre apropierea lui de Dumnezeu. Sf. Petru Damaschinul
CITATE MEMORABILE (62) de ION UNTARU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363461_a_364790]
-
de Aur - Unii oameni își aleg mâncarea cu multă luare aminte și nu îngăduie să intre în gură lor anumite alimente, dar ei nu sunt atenți și nu își aleg cuvintele care ies din gură lor. Fericitul Augustin - Nu există milostenie mai mare decât cea făcută orfanilor. Singuri pe lume, ei sunt adevărații copii ai lui Hristos. Ei vor vedea primii Împărăția lui Dumnezeu. Pr. Nil mănăstirea Marcus, jud. Covasna - Să locuim pe pământ și totuși să-l părăsim pentru a
CITATE MEMORABILE (59) de ION UNTARU în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363480_a_364809]
-
dragostea și bucuria sa cea dumnezeiască la toți și iată că ele nu se termină, ci mai mult se îmbogățesc. Cine este acest “nea” Gigi? Domnul Gheorghe Becali este singurul om bogat din România care a făcut cele mai multe acte de milostenie și binefacere: a construit biserici, școli, grădinițe și alte instituții publice; a susținut financiar cluburi sportive, teatre, muzee, spitale și alte instituții publice comunitare; a sprijinit financiar numeroase personae fizice cu diferite boli cornice grave, unele incurabile etc. Domnul Gheorghe
PIATRA DE TEMELIE A LUI GHEORGHE BECALI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362348_a_363677]
-
comparația cu recuperarea „oii pierdute”: omul rătăcit este mult mai mult greu de adus înapoi fără forță, ci numai prin sfaturi (2 Tim. II, 25; Tit. I, 9; Tim. IV, 20). Dacă vom pune față în față primele dintre faptele milosteniei trupești și sufletești, și anume: a sătura pe cel flămând, respectiv a îndrepta pe cel ce greșește, vedem de îndată superioritatea milosteniei sufletești (cap.10). Revenind la cele afirmate mai sus cu privire la dragostea față de păstoriți, se amintește că: „Prin aceasta
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
Tim. II, 25; Tit. I, 9; Tim. IV, 20). Dacă vom pune față în față primele dintre faptele milosteniei trupești și sufletești, și anume: a sătura pe cel flămând, respectiv a îndrepta pe cel ce greșește, vedem de îndată superioritatea milosteniei sufletești (cap.10). Revenind la cele afirmate mai sus cu privire la dragostea față de păstoriți, se amintește că: „Prin aceasta vor cunoaște oamenii că sunteți ucenicii Mei dacă vă veți iubi unul pe altul până la sacrificiul propriei vieți: căci cea mai mare
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
cele dumnezeiești, îndeletnicindu-se cu postul, rugăciunea și faptele bune. Părinții săi, Alexandru și Ana Ilie, i-au fost exemplu viu de trăire creștină, fiind iubitori de Dumnezeu, de biserică și de copii. Nu lipseau niciodată de la sfintele slujbe, făceau milostenie, se rugau mult împreună cu copiii și duceau o viață curată și bineplăcută lui Iisus Hristos. Casa lor era ca o biserică, așa cum avea să povestească mai târziu și Părintele Cleopa. În primele două luni după naștere, pruncul Constantin - viitorul Părinte
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]