KorAP: Find »[drukola/base=mimică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...55 >

1,372 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673

uimire pe gândacul cu care mă întâlnisem. "Da. Nu sunt de pe aici, deși pot spune că din punctul tău de vedere mi-am cam făcut veacul și prin această cameră", am simțit eu nevoia să precizez. Atitudinea insectei, tradusă în mimică umană, ar fi arătat ca o holbare. După o scurtă revenire din uluială, nu putu să emită decât atât: "Da' p-aci toți e d-acia!" Profund, domnule! Reamintesc că era un gândac românesc. "Miroși altfel decât orice gândac", face el

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205

-mă că vă întrerup. De fiecare dată când mă întâlnesc cu prietena aceasta pe care, credeți-mă, doar o admir detașat, între noi apare ca o stafie mai mult decât apetisantă, Afrodita. Stă în spatele prietenei mele și mă încurajează prin mimică. Mă faci să râd. Dacă aveai o bună educație creștină, te credeai dirijat numai de Maica Domnului. Deși n-o putem compara pe Hera cu ea, chiar dacă unii istorici ai religiilor găsesc într-un fel, echivalentul, văzând în mama lui

Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu (2013) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
Valy ieșind după Gerard - stai, nu pleca. Măi castelane! Castelane! Plânge fata după tine. Hai și îmbrac-o. Îmbrac-o dumneata, că dacă nu, o îmbrac eu... Prins de braț, Gerard își întoarse lent capul și făcu mai mult cu mimica feței un de ce? anemic, fără a se referi la ceva exact. Ce legătură are, măi Gerard, cornul de vânătoare și caii tăi verzi pe pereți cu o femeie goală pe dedesubt și care te așteaptă s-o îmbrățișezi? Mai-nainte

Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu (2013) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189

mare! Cum să fie frumoasă? Este tragică, de un tragism fără margini. Nu ești atentă la fețele cerșetorilor? Nu le vezi disperarea din priviri? Cârduri de cerșetori cenușii. Toți, dar absolut toți, par personajele tragice ale unui piese. Fiecare cu mimica lui, cu Îmbrăcămintea lui rufoasă, cu Înfricoșarea lui, cu spaima de frig, de durere, de Întuneric, de violență, de-și-mai-rău. Plăcințica Îl privește insistent, și ochii ei se măresc, pe măsură ce Antoniu vorbește; se fac două ape adânci În care cuvintele, sunetele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312

mereu în afara ei ca s-o poți cunoaște, cum numai limbile grele dau oameni deștepți, cum fiecare cuvânt îți cioplește în creier o mică statuie, cum numai când refuzi să te închizi undeva, poți să începi să înțelegi mișcarea, gesturile, mimica... Dar mai are unul, despre întâlnirile lui cu Mesia, în locurile cele mai obișnuite, apărea dintr-odată lângă el, îl însoțea în preumblările lui sau îi vindea ponturi la loto, el chiar l-a văzut, au stat de vorbă cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795

începea o alta și o abandona. Ar fi vrut să scânteieze prin noutatea deducțiilor, să epateze, să atragă atenția și insuccesele sale îi produceau în interior descărcări nervoase paroxistice, adevărate biciuiri, suportate cu stoicism, dar și cu o oarecare plăcere. Mimica îi era controlată la maximum și doar cineva foarte atent ar fi putut să observe, dincolo de masca meditativ surâzătoare, atrofierea pupilelor, împietrirea articulațiilor, paliditatea epidermei. Dar în casa profesorilor Alexe era, de obicei, prea mult fum ca cineva să poată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
determine pe Viorica, de la registratură să-i culeagă textul. Venise, așa cum convenise cu funcționara, pe la prânz, îi dictase cu voce egală, solemnă, ce naiba măcar atâta prestanță poseda încât să se poată impune în fața unei amărâte de secretară-trei. Îi urmărise atentă mimica, era impenetrabilă, clipea egal, degetele-i fugeau pe claviatură, măi să fie, chiar nici o reacție, exact atunci când trebuia, se oprea să prindă următoarea frază, unele litere scoteau zgomote, ca de clopoței dar, de cele mai multe ori, nici nu se oprea, auzea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
resortul acelui mod de a gândi și era derutată, jignită, uneori iritată. Când pleca la culcare o lăsa pe femeie croșetând, îi făcea o bluză cu model perforat era foarte la modă, spunea, croșeta rapid în gheboșată în scaun, cu mimica țeapănă, impenetrabilă, cu ochelarii alunecați pe vârful nasului. Dimineața ochii îi erau roșii de nesomn și dacă fata o certa pentru faptul că nu se îngrijește de sănătatea ei și-și pierde nopțile aiurea ea se înduioșa, îi zâmbea încântată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
un semnal scurt, strident, care-l făcu să se strângă de teamă, se congestionă, simțea că-i ies pe urechi aburi. S-a întâmplat ceva? l-a întrebat îngrijorată Monica. Inima, îi spuse și duse brațul către piept, apoi văzând mimica alertată a musafirilor, făcu a lehamite din mână. Lasă, că nu mă sperii eu dintru-atâta. Dar rămase cu urechea la pândă către interioarele sale, cu degetele reci, amorțite, vineții, atent să sesizeze și alte schimbări. Au plecat târziu. Ovidiu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
fără nici un chef de bucătăreală, se întâmplă de atâtea ori să te prindă sfârșitul zilei obosit, cu gândul să-ți umpli cu ceva stomacul ca mai apoi să-ți depui scheletul sub plapumă. Sidonia vorbea aproape neîntrerupt, ca să umple golul, mimica îi era împietrită de oboseala acumulată, nu și-o mai controla, se apleca după cratiță, aducea cartofi, îi spăla cu pântecele sprijinit de chiuvetă, cu spatele la ei, sporovăind, se mișca plină de precizie, tinerește, uneori le arunca peste umăr un zâmbet

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
a clătinat viu, în timp ce fata îi cuprindea grumazul și-l întreba la ureche dacă-i adusese alune. Fana urmărea toată numai zâmbet efuziunile lor sentimentale. Atunci Carmina și-a adus aminte de vorbele Sidoniei care-i împărtășise frământările ei, cu mimica chinuită, cu ochii îngustați, strânși între razele ridurilor, mici, umezi, negri-cenușii, i-a spus că în casa aceea a existat o femeie, a trecut peste greutățile începutului unei căsătorii, a fost strâmtorată, cu salariul știrbit de împrumuturi, mereu cu gândul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
mai era pe atunci! Și fata asta cum de avusese fler să răzbată dincolo de aparențe, când nu părea să aibă o inteligență ieșită din comun, dar grație sensibilității reușise să discearnă o stare de spirit numai din câteva gesturi, o mimică, o vorbă neatent strecurată, un fleac de fapt! Poate Sidonia își mai amintea de o după amiază, puțin după căsătoria lui Ovidiu, avea încă părul vopsit în nuanțe movulii, se simțea ușoară ca o gâză...Închise de plăcere ochii și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
nu are nici o șansă, dar încearcă așa, de dragul nesăbuinței și cade deodată fulgerat la pământ. Avea cel puțin certitudinea că lupta va fi scurtă, nici nu avea timp să se îngrozească, puțină orbire și era suficient: Cel puțin ÎNCERCASE. După mimica Fanei, Carmina înțelese că femeia îi spunea ceva important. Am lăsat-o pe Ela la soacră-mea. Nu m-ar fi deranjat, Ela e un copil potolit, dar are o atenție involuntară este, mereu pe fază când simte că se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
cu mine, ei? Am ajuns o epavă, vă spun adevărat, o adevărată epavă și nici nu am avut vreme să mă uit bine în jur... Își ținea sprâncenele în sus, voia să împiedice, cu orice preț, să-și formeze acea mimică devenită la ea reflex, de a-și îngropa ochii sub ridurile dispuse ca niște raze, clipea des, aproape că-i dădeau lacrimile. Și totuși trebuia să reziste, tristețea se poate exprima și verbal, nu era nevoie să-și adecveze figura

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
măgulită: uite că uneori sunt suficiente și armele minții. În pragul ceainării întrebă: Oare mai am dreptul să-mi fac vreo iluzie? El o privi pentru o clipă, aproape că-l bufnea râsul, se chinuia să-și mențină pe chip mimica adecvată. Absolut toate drepturile. Mai aveți încă o viață înainte. Sfârșitul nu vine niciodată atunci când credem noi. Apoi, mai târziu, după ce și-au ales masa și s-au instalat, Dimitrie zise: ceainăria asta se numește așa mai mult de formă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
așeze în raft borcanele frumos legate. Revenea acasă ca să-și continue veghea, să se joace cu presimțirile sale, să-și închipuie că-i așteaptă în sânge venirea, să-și pregătească trupul, părul, să se evalueze în fața oglinzi, să-și compună mimici și gesturi ca o curtezană care știe că nu va da greș. Fusese o vreme când crezuse că este infailibilă, că poate să-l domine pe Ovidiu cu acel gen de tandrețe, că are în ea ceva care o face

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
Nemișcarea o scotea din minți, i se părea o tortură pentru cineva care voia să alunge imagini recente, cutremurătoare. Mult timp nu reuși să se mențină opacă. Îi văzu fața lui Ovidiu, foarte aproape, printr-o lupă puternică: porii dilatați, mimica alterată de furie. Se contractă în ea de teamă. Violența îi repugna, o paraliza. Când era elevă se pricepea să aplaneze vrajba dintre fete. Dacă vedea doi copii bătându-se, îi certa. Ei o priveau cu mirare și nu înțelegeau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
să încerce să aplaneze conflictul dintre ea și Ovidiu, să-i dea o altă coloratură. Poate el o aștepta în mașină bătând nervos cu degetele darabana pe ebonita neagră a volanului. Sidonia s-ar așeza în fotoliu oftând cu o mimică amară, chinuită, își va legăna capul a jale și va repeta: Cum de-a fost posibil, măi copii, cu de-a fost posibil? N-am să înțeleg și pace ce s-a petrecut cu voi de-a lungul anilor, uite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907

o lectură clară și convingătoare. Metodologia școlară acordă în ultimul timp o atenție tot mai mare formării deprinderii de a vorbi în public, iar lectura unei compoziții este o modalitate eficientă de utilizare a elementelor compensatorii, cum ar fi gesturile, mimica, intonația, debitul verbal. Pentru ca vorbitorul să fie urmărit cu atenție, el va trebui să știe să se facă ascultat, prin adoptarea unei anumite poziții, prin adaptarea vocii la conținutul discursului, printr-o dicțiune corectă, prin supravegherea debitului verbal și, mai

Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache (2012) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
urmând ca acuzarea sau apărarea să se bazeze pe acestea. Urmează întocmirea planului detaliat al intervenției ce trebuie să fie susținută în timpul procesului. Textul va fi mai întâi scris, apoi citit de mai multe ori cu voce tare, interpretat cu mimică și gesturi adecvate, pentru ca intervenția să fie cât mai ,,oficială”. Profesorul va insista asupra termenilor juridici pe care îi va explica elevilor în detaliu, pentru ca aceștia să-i poată utiliza cu degajare: inculpat sau pârât - persoană acuzată de o vină

Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache (2012) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
Considerăm că este absolut necesar ca aceste cuvinte și expresii să fie explicate în prealabil, iar elevii să fie puși să alcătuiască enunțuri cu ele. Pentru înțelegerea unor stări sufletești transmise de acestea, se recomandă chiar folosirea gesturilor și a mimicii. De o deosebită utilitate și cu eficiență sporită sunt seriile sinonimice care vor trebui să cuprindă cuvinte cunoscute de elevi. Alteori se poate recurge la omonime pentru a preciza sensurile diferite ale cuvintelor în context, acestea întărind înțelegerea corectă a

Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache (2012) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792

ușurată. Se uită mirată la așezarea asimetrică a cuielor și, desigur fără să se întrebe de ce, începu să dezbrace rând pe rând, încet, atentă la detalii, fiecare manechin, fără să întâmpine reacții de împotrivire, respingere, retragere, prin gesturi sau prin mimică. Umbrele erau și ele întrutotul de acord cu despuierea de veșminte, bucuroase că aveau cu cine concura întru goliciune. Suratele întunecate se adunară în grupuri răzlețe, începând să șușotească. După ce termină, spre seară, treaba, Mioara simți în aerul stătut miros

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
piramidele! În substanța invizibilă a pasiunii care nu poate fi imortalizată de nicio peliculă. Grimasele pe care le creează sunt însă hidoase. Și Magiștrii cu măști de lup pe cap mi-arătau fotogramele statice ale chipului, infinitatea hidoșeniei umane. Ce mimică urâtă are dragostea! Pasiunea n-are nimic frumos pentru că doare. O durere surdă, grea cât globul pământesc, apăsătoare cât un ocean. Te doare pieptul ca și cum ai fi o mumie apăsată de lespedea sarcofagului, sângele curge cu durere prin vene, te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
Stoian și Teodor înrobiți de copii și greutăți. I-am revăzut și pe Samaliot și pe Năsuc, care, deși muriseră, continuau să vină tot prin speluncile din spatele liceului. Că am văzut firele nevăzute prin care și acum eram dirijați: gest, mimică, stare, gând, că aveam cu toții aceste fire, iar cei care ne mânuiau aveau grijă de noi pe parcursul spectacolului în care îmi jucam rolul de elev sau de vagabond între gândurile vieții. Așa meditam când m-am urcat cu scrisoarea în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703

cel!) // Din ordinul nu-știu-cui, / Vă spun drept - minciună nu-i! Cursa n-a mai decolat / Și am stat și-am așteptat, / Șapte ore, de nu opt...“ Sau: „Luați aminte, dragi copii, / Cum e genial să fii: De la costumație, / Interpret, creație, / Mimică și muzică / Și mișcare scenică / (Să nu uit - fir-ar să fie! De scenariu și regie... / Ba, parol - ca să se știe! Până la scenografie!), / De la... cabluri, aparate... / Mă rog, pân’la... toate, toate...“ Chiar de risc - fie ce-o fi!, Sunt

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]