110 matches
-
și Poetul Aron Cotruș. Întregiri pentru viață și operă (1999). Primul reprezintă singura cercetare consacrată dramaturgului care a trăit o vreme în Banat, la Lugoj. I. este cunoscut și ca cercetător al folclorului, numărându-se printre primii culegători de folclor mineresc (Cântece populare minerești, 1969, Legende minerești, 1974). SCRIERI: Eminescu în Banat, Timișoara, 1964; Vasile Alecsandri. Pagini bănățene la a 75-a aniversare, Timișoara, 1965; Începuturile gândirii estetice în gândirea românească, București, 1968; Cornul de la Orăștie, Hunedoara, 1968; Geneza ideilor estetice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
Cotruș. Întregiri pentru viață și operă (1999). Primul reprezintă singura cercetare consacrată dramaturgului care a trăit o vreme în Banat, la Lugoj. I. este cunoscut și ca cercetător al folclorului, numărându-se printre primii culegători de folclor mineresc (Cântece populare minerești, 1969, Legende minerești, 1974). SCRIERI: Eminescu în Banat, Timișoara, 1964; Vasile Alecsandri. Pagini bănățene la a 75-a aniversare, Timișoara, 1965; Începuturile gândirii estetice în gândirea românească, București, 1968; Cornul de la Orăștie, Hunedoara, 1968; Geneza ideilor estetice în cultura românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
viață și operă (1999). Primul reprezintă singura cercetare consacrată dramaturgului care a trăit o vreme în Banat, la Lugoj. I. este cunoscut și ca cercetător al folclorului, numărându-se printre primii culegători de folclor mineresc (Cântece populare minerești, 1969, Legende minerești, 1974). SCRIERI: Eminescu în Banat, Timișoara, 1964; Vasile Alecsandri. Pagini bănățene la a 75-a aniversare, Timișoara, 1965; Începuturile gândirii estetice în gândirea românească, București, 1968; Cornul de la Orăștie, Hunedoara, 1968; Geneza ideilor estetice în cultura românească (secolele XVI-XIX), Timișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
colaborare cu Doina Iliescu), Timișoara, 1998; Pagini din istoria esteticii românești, Timișoara, 1998; Poetul Aron Cotruș. Întregiri pentru viață și operă, Timișoara, 1999; Portrete Mihai Eminescu, Timișoara, 1999; O istorie deschisă a presei românești. 1575-1925, Timișoara, 1999. Culegeri: Cântece populare minerești, București, 1969 (în colaborare cu Ana Șoit); Ce-am în inimă și-n gând, introd. edit., Timișoara, 1968 (în colaborare cu Ilie Birău); Legende minerești, Timișoara, 1974. Ediții: Simion Bărnuțiu, Estetica, pref. edit., București, 1972; Constantin Dimitrescu-Iași, Studii de estetică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
Eminescu, Timișoara, 1999; O istorie deschisă a presei românești. 1575-1925, Timișoara, 1999. Culegeri: Cântece populare minerești, București, 1969 (în colaborare cu Ana Șoit); Ce-am în inimă și-n gând, introd. edit., Timișoara, 1968 (în colaborare cu Ilie Birău); Legende minerești, Timișoara, 1974. Ediții: Simion Bărnuțiu, Estetica, pref. edit., București, 1972; Constantin Dimitrescu-Iași, Studii de estetică, tr. Traian Drăgoi, introd. edit., București, 1974; Matila C. Ghyka, Estetica și teoria artei, tr. Traian Drăgoi, postfața edit., București, 1981; Mihai Eminescu, Luceafărul - Der
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
controlul temperaturii și obținerea produsului finit (metalul)-o aflăm la cuptoarele de la Fizeș și Șoșdea (Banat), Ciurel (București) și Târgoviște. Era extras și prelucrat mai ales fierul, dar și cuprul (arama). În multe așezări s-au descoperit vestigii ale activității minerești cuptoare, zgură de fier, bucăți de metal: Șirna (jud. Prahova), Dăbâca (jud. Cluj), Biharea (jud. Bihor), Ghelari și Teliuc (jud. Hunedoara), Dulceanca (jud. Teleorman), Dodești (jud. Vaslui). Datele istorice-arheologice indică faptul că erau valorificate exploatările de fier, aramă, plumb, metale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
tipare pentru turnat obiecte de metal în așezări și cimitire, dovadă a existenței unor ateliere, a unor meșteri ambulanți, care lucrau în obști pentru folosul lor și pentru tributul destinat migratorilor.6 Este important de subliniat că toate aceste activități minerești erau specifice autohtonilor, latini și creștini-românii, nici una din populațiile migratoare (alogene) sau nomade nu s-au ocupat cu mineritul. Numai populația locală, autohtonă, care cunoștea de secole locurile de exploatare a minereurilor și tehnica de prelucrare a metalelor, putea să
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din "zona liberă de comunism", nu e un tânăr oarecare, cum l-au prezentat cei interesați să îngâne puterea, ci președintele Ligii Studenților, omul care nu s-a abătut o clipă de la regula nonviolenței. Răpit și maltratat de o ceată "minerească", amenințat cu moartea, el a fost aruncat în închisoare și supus la un regim ce dezonorează societatea însăși. Cunosc Jilava din proprie experiență. Știu la ce se poate aștepta oricine intră acolo și îmi dau seama cât riscă Marian Munteanu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
numărul 45/1921. Din literatura universală sunt comentați Dante, La Fontaine, Tagore. Între autorii traduși figurează Alphonse Daudet, L.Tolstoi, Maxim Gorki, Turgheniev. Enea Hodoș publică, din culegerea sa, poezii populare (în special ostășești). Apar, de asemenea, mostre din „folclorul mineresc”. E.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
adevărat, extrem de elegantă, de șic, dar... Uite-așa devii nostalgic. Ce șoc producea, după '90, papionul lui Rațiu, într-o societate (dacă o putem numi așa), în care exuberantul accesoriu reprezenta pur și simplu... România burgheză. Țară despre care comandourile minerești cunoșteau tot atît cît despre Patagonia. Confruntările verbale ale desantului țărănist cu adversarii săi comuniști, stînd, ele, sub semnul papionului, asezonate cu zîmbetul firesc-jovial, ne făceau să zîmbim. Chiar și pe noi, încă puțini pe-atunci, care ne dădeam seama
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]