2,307 matches
-
cuprinse: Acatist pentru Ana, Fata morgana, Adie timpul în tăcere, Ai fost steaua de argint, Ai plecat în zi cu soare, Ana mea din Coronini, Anotimpuri cu Ana, Multă vreme am să plâng, Nu mai revii... Ființa lumii mirifice a mineritului explodând în flori cu parfum amar și culori de o tulburătoare unicitate, stăruie mai toate în gândurile așternute pe hârtie - unde autorul lor Mihai LEONTE, știe să surprindă neliniștea pământului, boala tulbure ce apasă asupra unei ființe, taina păstrării intacte
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE ÎN LUNA MAI 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1401443629.html [Corola-blog/BlogPost/342392_a_343721]
-
niște care mari, special făcute la care erau înhămate multe perechi de cai si faceau un drum de douăzeci de kilometri până la gara din Voislova. Era o muncă foarte grea, îndrumată și supravegheată de niște coloniști germani cu experiență în minerit și cariere de piatră și marmură. Cu magyar Carrara s-a placat Palatul Băncilor din Viena și Parlamentul din Budapesta și a ajuns până în America Nord și Japonia apreciată pentru evantaiul cromatic, strălucire și rezistență. Cobor prin Poarta de Fier
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1489110674.html [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
un roman», dar, «la prima frază se încurcă», «nu știe unde să pună virgula» și «presimțind că romancier de vază n-are să ajungă cât o fi soarele soare [...], ține să-i încunoștințeze pe toți că meseria lui de bază e mineritul» (p. 69), petrileanul minerit care-ntr-o zi, îi scoate-n cale pe Silvia, «o tovarășă, o fetișcană de vreo douăzeci de ani» (p. 72), înrăzărindu-și-o-ntr-un dor copleșitor, descoperitor de edenic ciripit de păsări și în Petrila: «Silvia își rezemase
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
prima frază se încurcă», «nu știe unde să pună virgula» și «presimțind că romancier de vază n-are să ajungă cât o fi soarele soare [...], ține să-i încunoștințeze pe toți că meseria lui de bază e mineritul» (p. 69), petrileanul minerit care-ntr-o zi, îi scoate-n cale pe Silvia, «o tovarășă, o fetișcană de vreo douăzeci de ani» (p. 72), înrăzărindu-și-o-ntr-un dor copleșitor, descoperitor de edenic ciripit de păsări și în Petrila: «Silvia își rezemase capul de umărul lui
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
urma să o iau pe loc. Dacă citeam scrisoarea îmi încălcam principiul de care dădusem dovadă până atunci, adică acela de a nu intra în secretele intime ale Minicăi. Dacă nu o citeam mi se părea că o neglijez. În minerit decizia trebuie să o iei repede, altfel muntele se surpa pe tine și pe ortaci. Am luat plicul în mână și l-am tot învârtit până când Minica l-a deschis și a început să-mi citească scrisoarea colonelului. O scrisoare
VEŞTI SUMBRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Vesti_sumbre_mihai_leonte_1347170594.html [Corola-blog/BlogPost/343728_a_345057]
-
existat în realitatea de atunci și readuse în filele cărții cu defecte și calități. Volumul scris sub formă de jurnal, adică fără întreruperi și capitole are o anumită cursivitate în povestire, cu o cronologie a evenimentelor nu întotdeauna respectată. Despre minerit autorul scrie destul de larg, aducând în prim plan propria activitate, cititorul deducând că romanul este mai mult o autobiografie rezumată pe o perioadă de timp, cât a funcționat aici într-un oraș care nu dorește să-l nominalizeze! Cititorul va
VIZITĂ ÎN VIZUINA ŞACALILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1460322113.html [Corola-blog/BlogPost/370948_a_372277]
-
a Transilvaniei și președintele Fundației Culturale „Roșia Montană” scrie: „se vede cu ochiul liber că toate autoritățile statului - de la ultimul milițian de acolo și până la Traian Băsescu - toți se transformă în activiști de propagandă și în agenți de sprijin ai mineritului după proiectul RMGC. Iar domnul Băsescu este cel mai activ în acest sens”. Profesorul universitar Ioan Piso este recunoscut pentru două lucruri: întâi, este o somitate profesională și didactică, al doilea fiind foarte inteligent și analitic devine neiertător, caustic cu
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1375020358.html [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
În articolul din ziarul „Cotidianul” îi amintește prim-ticălosului cum, în 2009, înainte de-a fi reales, a semnat „Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Conservarea Patrimoniului Național” în care este consemnată și conservarea patrimoniului de la Roșia Montană și se cere interzicerea mineritului intensiv și cu cianuri. Timpul a trecut de la acea semnătură și profesorul adaugă: „Domnul Băsescu se poartă de parcă ar avea puternice interese materiale (personale, desigur) în proiectul minier de la Roșia Montană”. Paranteza cu personale, desigur îi aparține semnatarului și răzbunarea
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1375020358.html [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
fi fost la cină. Sau poate s-a plictisit de sâcâielile mele. „Da de unde, nu te mai ia în seamă'' Tac și-mi văd de drumul cu gropi și câini comunitari costelivi și cu capul aplecat, dar care, odată cu deschiderea mineritului sub victoriosul steag a lui „Gabriel Resources” vor umbla mândri cu covrigi în coadă. Unii dintre noi, românii semănăm leit cu acești câini. După Zlatna, spre Abrud, drumul devine absolut pitoresc în apus de soare și urcând într-un pas
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1375020358.html [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
transformat în monumentalitate neglijată. Piața veche din centrul istoric, deprimantă și bandajată de gabrieleni era aproape pustie, cu cutia Poștei Romane, roșie și prăfuită, căzută pe o rână de pe suportul ei metalic, așteptând și ea să se dea drumul la minerit în speranța ca atunci vin „investitori canadieni” și o așează și pe ea, înapoi pe suportul ei. Să aștepte sănătoasă. Am revăzut cu interes muzeul aurului și apoi am traversat piața la centrul „Gabriel Resourses” unde am fost invitați politicos
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1375020358.html [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
dar să minerim așa puțin și pe îndelete ca înainte. Cred însă că trebuie să mai facem și altceva aici în Munții Apuseni pentru bunăstarea îndelungată a moților! Și din nou, ca inginer miner care m-am ocupat de istoria mineritului, spun că Roșia Montană, înainte de toate, trebuie să devină în ochii lumii ceea este de fapt... cel mai mare muzeu autentic al mineritului aurului și argintului din lume, pentru că însumează 150 de kilometri de galerii, în toate formele de la începuturile
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1375020358.html [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
pentru bunăstarea îndelungată a moților! Și din nou, ca inginer miner care m-am ocupat de istoria mineritului, spun că Roșia Montană, înainte de toate, trebuie să devină în ochii lumii ceea este de fapt... cel mai mare muzeu autentic al mineritului aurului și argintului din lume, pentru că însumează 150 de kilometri de galerii, în toate formele de la începuturile făcute de daci și romani trecând continuu prin toate epocile societăți până astăzi...” Muzeu al douăzeci de secole prin el însuși este o
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1375020358.html [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > 1961 O AVARIE MINIERĂ LA MINA ALMAȘUL MARE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012 Toate Articolele Autorului 1961 O AVARIE MINIERĂ LA MINA ALMAȘUL MARE Mineritul nu a dus niciodată lipsă de acele accidente neprevăzute numite avarii. Termenul de avarie poate fi unul tehnic, neprevăzut, sau din greșeli umane. Indiferent de natura avariei, aceasta poate avea consecințe mai mult sau mai puțin grave. După terminarea școlii
1961 O AVARIE MINIERĂ LA MINA ALMAŞUL MARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/1961_o_avarie_miniera_la_mina_almasul_mihai_leonte_1339472107.html [Corola-blog/BlogPost/341944_a_343273]
-
depășesc cu mult limitele admise de normele europene sau chiar românești. Zona va trebui reconstruită ecologic, ceea ce implică cheltuieli imense, dar acestea sunt necesare pentru a salva și a reduce la normal un ecosistem distrus de zeci de ani. Nici mineritul nu mai este ce a fost, când se știe că zece mii de persoane lucrau până în 1990 în măruntaiele munților. Puse cap la cap, poluarea de la Roșia Poieni și amenințarea cianurilor care planează asupra Roșiei Montane îi fac pe turiștii români
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Milenara_aburnus_major.html [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
și împreună se opun cu argumente pertinente proiectului RMGC! Piața veche e cu adevărat istorică, a fost sute de ani târgul de sâmbătă al moților, al meseriașilor și comercianților de la poalele muntelui de aur, nesecat în peste optsprezece secole de minerit continuu. Piața este înconjurată de clădiri vechi, de secole, marcate adânc de ruinare ce au fost lăsate așa de noii proprietari. Dintre clădiri, din cea mai reprezentativă a mai rămas doar fațada și aceasta în stare de pre-prăbușire, pe care
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1372612111.html [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
000 tone vor fi sărurile de cianură puternic otrăvitoare Mamei Pământ! M-am întreținut plăcut cu ghida ce mi-a explicat multe exponate și mi-a arătat și cele două replici după tăblițele cerate, ce ne transmit date importante despre mineritul din timpul romanilor, aici la Alburnus Maior. La sfârșit mi-a recomandat să vizitez mina romană. Bine înțeles este mai mult decât o curiozitate pe care am să mi-o satisfac din multe puncte de vedere. Pe latura cealaltă a
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1372612111.html [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
trecut, acum doar a roșienilor e floare la ureche, dar am plecat că mi se făcuse greață corticală. Adică, cei interesați de ce se întâmplă cu adevărat la Roșia Montană, cei ce au citit tot felul de surse despre aur și mineritul lui, cei ce au comparat situațiile și mineritului intensiv, modern și vin la fața locului să cunoască mai bine situația nu au dreptul să-și exprime nedumeririle sau părerile contradictorii proiectului RMGC. E foarte adevărat că paragina localității și-a
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1372612111.html [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
ureche, dar am plecat că mi se făcuse greață corticală. Adică, cei interesați de ce se întâmplă cu adevărat la Roșia Montană, cei ce au citit tot felul de surse despre aur și mineritul lui, cei ce au comparat situațiile și mineritului intensiv, modern și vin la fața locului să cunoască mai bine situația nu au dreptul să-și exprime nedumeririle sau părerile contradictorii proiectului RMGC. E foarte adevărat că paragina localității și-a mediului se datorează în parte mineritului de întrecere
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1372612111.html [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
situațiile și mineritului intensiv, modern și vin la fața locului să cunoască mai bine situația nu au dreptul să-și exprime nedumeririle sau părerile contradictorii proiectului RMGC. E foarte adevărat că paragina localității și-a mediului se datorează în parte mineritului de întrecere socialistă, dar și dezorientării localnicilor după 1989, dar sunt și argumente ce susțin că paragina și sărăcia este și rezultatul manipulărilor companiei de explorare și dezvoltare din Toronto pentru falimentare companiei românești de minerit, ca să-i ia locul
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1372612111.html [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
se datorează în parte mineritului de întrecere socialistă, dar și dezorientării localnicilor după 1989, dar sunt și argumente ce susțin că paragina și sărăcia este și rezultatul manipulărilor companiei de explorare și dezvoltare din Toronto pentru falimentare companiei românești de minerit, ca să-i ia locul și să facă mare profit rapid prin minerit ultramodern, ultrarapid și mega-poluant. Mă întreb cât mai durează până ce gabrielenii ăștia, aici, pe noile lor proprietăți din Munți Apuseni nu fac și un lagăr de reabilitare cu
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1372612111.html [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
după 1989, dar sunt și argumente ce susțin că paragina și sărăcia este și rezultatul manipulărilor companiei de explorare și dezvoltare din Toronto pentru falimentare companiei românești de minerit, ca să-i ia locul și să facă mare profit rapid prin minerit ultramodern, ultrarapid și mega-poluant. Mă întreb cât mai durează până ce gabrielenii ăștia, aici, pe noile lor proprietăți din Munți Apuseni nu fac și un lagăr de reabilitare cu românii ce se opun proiectului RMGC iar pe doamna propagandistă de la centrul
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1372612111.html [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
străin cu accent, dar cu același suflet românesc ca foarte mulți din România. În schimb lefegii mass-mediei guvernamentale primesc forță economică să trâmbițeze, pe toate căile, cât de bine le va fi roșienilor de îndată ce gabrielenii din Toronto vor demara proiectul mineritului intensiv cu cianură, dar nu vorbesc despre modul și dramele strămutării a 973 de familii de pe proprietățile lor pentru că proiectul gabrielenilor are nevoie de 42 kilometri pătrați, adică 42.000 de hectare! Mare discordanță între propagandă locurilor de muncă pentru
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1372612111.html [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
trebuie să vă spun câteva cuvinte despre buciumani. Aceștia sunt locuitori ai bimilenarei comune Bucium, o așezare care cuprinde, pe o lungime de aproximativ 15 kilometri între orașele Abrud și Zlatna, șase sate în care principala îndeletnicire a fost dintotdeauna mineritul și nu orice minerit, căci în Comitatul Alba, cel mai vechi comitat al Transilvaniei, de care aparțineau buciumanii, și mai precis în Munții Apuseni, zăcămintele aurifere nu au lipsit niciodată. Aurari destoinici, buciumanii nu s-au lăsat călcați în picioare
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495470540.html [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
câteva cuvinte despre buciumani. Aceștia sunt locuitori ai bimilenarei comune Bucium, o așezare care cuprinde, pe o lungime de aproximativ 15 kilometri între orașele Abrud și Zlatna, șase sate în care principala îndeletnicire a fost dintotdeauna mineritul și nu orice minerit, căci în Comitatul Alba, cel mai vechi comitat al Transilvaniei, de care aparțineau buciumanii, și mai precis în Munții Apuseni, zăcămintele aurifere nu au lipsit niciodată. Aurari destoinici, buciumanii nu s-au lăsat călcați în picioare și jefuiți, ținând cu
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495470540.html [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
președinte pe Nicolae Țandrău. Odată stabilite coordonatele de bază în care să funcționeze Muzeul Buciumanilor, drumul spre inaugurare a devenit și el mai clar. În apropierea clădirii principale au fost amenajate trei guri de galerie cu utilaje specifice activității de minerit, vagoneți și garnituri, o expoziție de obiecte cu specific minier, iar atracția principală o reprezintă șteampul în mărime naturală care va asigura vizitatorilor o viziune inedită asupra modului în care era spălat minereul de aur, căci instalația este pusă în
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495470540.html [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]