1,735 matches
-
dată când am avut ocazia am afirmat că “o personalitate n-ajunge să se definească decât prin adversitățile pe care le trezește”¹, așa cum afirma cândva Tudor Vianu. Ceea ce s-a spus despre Panait Istrati, din dorința evidentă de a-i minimaliza personalitatea și opera, mergând până la executarea morală a existenței lui, nu a făcut decât să-l urce pe scriitorul brăilean pe podiumul învingătorilor. Reabilitările venite ulterior nu au avut decât să confirme aceasta. M-am întrebat adeseori, în naivitatea mea
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_datorie_morala_si_sur_gabriel_dragnea_1359978892.html [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
Cruce a Domnului, totuși pentru aplicarea ori însușirea ei individuală este neaparată nevoie de contribuția personală a fiecăruia dintre noi, adică de credință și de rugăciunea de dezlegare a păcatelor, rostită de către preotul duhovnic. Nu trebuie să ignorăm ori să minimalizăm valoarea rugăciunii și rolul ei în cult. Însuși noțiunea de rugăciune presupune că noi suntem conștinenți de neputonța noastră și de atotputernicia lui Dumnezeu, Căruia ne rugăm. Apoi trebuie să credem în eficacitatea și eficiența rugăciunii preoțești, pentru că în preot
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
află în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier(C 584, C587, C.640, C.680, C.685, C691), două dintre vase prezintând și marca de atelier, ceea ce a înlesnit identificarea lor ca fiind din atelierul de la Mălureni. Chiar dacă uneori se minimalizează importantă aceastei laturi a creației artistice a pictorului Ion Marinescu Vălsan olăria să stă mărturie a începutului producerii ceramicii românești cu un pronunțat caracter decorativ. ( vezi : fig. 1,2,3,4,5) La începutul secolului XX, olarilor de la satele din
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
ascetică prealabilă prin Spovedanie și post, rigorismul ascetic ducânt la o asceză fără Liturghie și o supralicitare a valorii substitutive a anaforei. Cea de-a doua - tipic occidentală și adoptată de teologii ortodocși din diasporă - insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului duce la banalizare și formalism, la magism euharistic, al căror exces se manifestă în laxism ascetic și insolență față de sacralitatea Euharistiei. Cele două excese simetrice ale Împărtășirii rare și dese, individuale și
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
la bază concepția neoplatonică despre divinitatea naturală a ntelectului (nous) uman (cf. J. Meyendorff, op. cit., p.29-30). Pentru mesalieni unicul mijloc de luptă împotriva diavolului este rugăciunea, adică un efort specific uman, care atrage după el iertarea. Pelagianismul, de asemenea minimaliza rolul harului și exalta eficacitatea decisivă a efortului uman în practicarea virtuților (condamnați la Efes în 431). Mesalianismul și neoplatonismul formează cele două ispite extreme și opuse ale tradiției spirituale a Răsăritului creștin potrivit lui Meyendorff (ibid., p.32). Diadoh al
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
politic, considerată o paradigmă a luptei împotriva xenocrației, constituie un catehism specific unei autorități pontificale infailibile. În acest sistem referențial regăsim dimensiunile gnoseologice ale discursului pro sau antieminescian. Din nefericire, caracterul vernacular al conflictului dintre adepții și detractorii lui Eminescu, minimalizează și trimite în derizoriu orice dialog critic pe marginea subiectului Eminescu, sau, mai rău de atât, oferă unor emfatici autori prilejul lansării unor truculente tirade împotriva adversarilor de idei. De pe margine, ciracii unora sau altora, profită de norocul peste așteptări
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! by http://uzp.org.ro/o-noua-ipoteza-privind-cauzele-mortii-lui-eminescu-tratamentul-cu-morfina/ [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
gândim pozitiv, punând în practică învățăturile creștine, care sunt valori creatoare. Trebuie să fim convinși că pacea sufletească trebuie să ne-o cultivăm. Nu trebuie niciodată să ne considerăm învinși, să nu ne lăsăm copleșiți de problemele cotidiene. Fără a minimaliza necazurile existente în viața de zi cu zi, concluzia este că ar fi bine să le ținem departe de mintea noastră, refuzând să fim intru-totul aserviți lor. Astăzi mai mult decât oricând noi, ne lăsăm prinși în iureșul amețitor al
PUTEREA FIECĂRUI OM de IONEL CADAR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Pacea_sufleteasca_puterea_fiecarui_om.html [Corola-blog/BlogPost/361661_a_362990]
-
obrajii scăldați în lacrimi. „Cel mai iubit dintre pământeni” este o mărturisire completă, un raport către Dumnezeu, dar și o lamentație. Dar stăm și ne întrebăm dacă astăzi romanul mai prezintă același interes ca atunci la apariție. Unii critici îi minimalizează importanța estetică și eseistică. Eugen Simion îi laudă substanța epică. El spunea despre scriitor: ,,În secolul nostru s-a văzut că biruitor nu iese un astfel de om liber, mândru și așteptat, ci bruta lașă, care, eliberată de orice morală
CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI (LA 34 DE ANI DE LA APARIŢIE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1401603350.html [Corola-blog/BlogPost/365377_a_366706]
-
existența în ansamblu și conceptele ei diferite. Dintr-o mare eroare de a interpreta rolul limitat al acestei personalități în istorie, se vehiculează azi cu sârg ideea contribuției sale, practic, nule la dezvoltarea concretă a patriei române. E ca și cum ai minimaliza sau anula complet, dacă e să forțăm puțin nota comparativă, aportul scriitorilor din exil la creșterea limbii și literaturii naționale, smulgându-le, pur și simplu, cu brutalitate aripile și interzicându-le, încă o dată, dreptul de apartenență la matricea fundamentală a
ANA DE BOURBON-PARMA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1471343087.html [Corola-blog/BlogPost/366293_a_367622]
-
în infernul de aici nu mai e loc pentru tinerețe și idealism. Neamul Românesc a sucombat, nespovedit, neîmpărtășit și fără lumânare, și nici nu încape, vai, hoitul lui în tinda săracului, pe când, vedem bine astăzi, alde Eminescu e atât de minimalizat de mic încât încape, da, încape cu tot cu căruciorul pentru persoane cu dizabilități, și mai e loc și de-o biclă și-un „motor“, în debaraua de debara a megaintelectualului îmburghezit, care i-a radiat dupe lista de Friends, cu chițimiile
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
Marea Recuperare, vinderea fie și prin abjecție, aici și dincolo, a mărfii lor spirituale! De aceea, accepția curentă pentru termenul nechezol tinde să devină una grețoasă de intelectual egoist, căruia nu-i mai pasă ascensional de popor, fie că îl minimalizează abject la minte cu propria erudiție monstruoasă ca măsurariu, fie că îl compară dușmănos la patrimoniu cu alte popoare, mai ferite geografic de apăsarea unor imperii deznaționalizante, care să le fi ținut în întuneric și fără mobilier spiritual, să facă
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
patrioți ca Iancu Jianu și Tudor Vladimirescu să-i izgonească din țară. Din nou, România este dominată de interese străine, nu prin iatagane ci prin politologii și ideologii aberante, printr-o mass-media ce prezintă continuu măreț tot ce este străin, minimalizând și denigrând personalitățile autohtone ce s-au dăruit și jertfit pentru unitatea și propășirea acestei țări. E vremea altor pazvangii jefuitori nu doar de averi materiale ca acum trei secole, de data asta vor să ne distrugă, cu tot cu temelia, istoria
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
Locul unde a fost amplasată reprezentanța așa-zisului ținut secuiesc arată că acest teritoriu aparține Ungariei. Acțiunea a fost organizată cu participarea europarlamentarilor unguri Ladislau Tőkes, Sogor Csaba și Iuliu Winkler. Cu excepția europarlamentarului Corneliu Vadim Tudor, europarlamentarii din România au minimalizat consecințele acestei noi acțiuni provocatoare a Ungariei și extremiștilor naționaliști maghiari. Parlamentul, Președintele și Guvernul României au fost, ca întotdeauna, surprinși de acțiunea Ungariei și, din nou, nu au reacționat cu fermitate. Pe tema așa-zisului steag secuiesc, acțiunile Ungariei
STEAGUL UNGURESC AL ARDEALULUI ! de GHEORGHE FUNAR în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Steagul_unguresc_al_ardealului_gheorghe_funar_1361918610.html [Corola-blog/BlogPost/352061_a_353390]
-
în slujba dictatorului. Marele succes la public al lui Marin Preda nu putea să nu trezească sentimente de invidie și în rândul unora dintre confrații săi, atât înainte cât și după evenimentele din decembrie ‘89. Detractorii lui au încercat să minimalizeze valoarea literara a operelor sale declarând că a fost un produs al regimului comunist și faptul că a colaborat cu acest regim este impardonabil. Să vedem insa cum s-a desfășurat "colaborarea" lui cu regimul comunist și care au fost
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalo_ion_ionescu_bucovu_1385047517.html [Corola-blog/BlogPost/347271_a_348600]
-
am atins pragul insuportabilului și am și strigat la ei, doar că am făcut-o în mod civilizat, așa cu ei nu meritau! El și numai Geniul său a știut cum să facă, pentru ca să devină o voce puternică, imposibil de minimalizat, ajungând la Universitatea din Iowa (SUA)... care selectează în fiecare an pe cele mai geniale 100 de minți umane ale lumii. Poetul Adrian Păunescu, a fost unicul − până azi!!! −, căruia Universitatea americană i-a oferit invitația de a mai sta
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Elogiu_unui_mare_roman_poetul_adrian_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1352234716.html [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
Americii, de unele fenomene naturale unice în lume, cum este Grand Canyon, de cele peste 100 de teste atomice efectuate aici în anii ´50, însoțite de o propagandă aș spune eu nerușinată, care ridica în slăvi valențele fuziunii nucleare și minimaliza scandalos efectele secundare negative, sau pur și simplu despre ceva necunoscut nouă, care e la el acasă în deșertul acesta plin de surprize. Cea mai controversată pată de pe harta împrejurimilor este AREA 51, zonă în care se spune că s-
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1476687735.html [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
poziții solide, ca și secularizarea care arată că în societatea occidentală religia își pierde din importanța pe care o avea în trecut în funcționarea sistemului social , însă pe de altă parte nici legiferarea și generalizarea dreptului la credință nu sunt minimalizate. La fel, în spațiile fostelor state comuniste, unde se edifică societății democratice, libertatea credinței este garantată prin lege și în mare parte respectată în viața societății. Se poate afirma că procesul de extindere în Răsărit a democrației și economiei libere
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
recunoscută, religia trebuie să se bucure de locul corespunzător. Pe cât de puțin se poate lipsi de religie în transmiterea rădăcinilor ei culturale - dacă se dorește neapărat a fi cu adevărat europeană - pe tot atât de puțin îi este îngăduit Uniunii Europene să minimalizeze rolul religiei la cel de simplu furnizor de valori . Religia nu este o ancilla in ethicis pentru stat. Ea nu este nici un paravan folositor doar pentru diferite interese economice și religioase și nici un „muzeu” cultural - istoric pentru Uniunea Europeană. Religia trebuie
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
Morală supremă care este peste această creație total contingentă , nu poate să funcționeze. Oamenii sunt prea slabi, vorba lui Dostoievski, „prea bicisnici” ca în ei să funcționeze o morală autonomă, o morală de sine stătătoare. Tocmai prin faptul acesta se minimalizează și păcatul și se ajunge la o stare de lânceazeală și neputință spirituală, atât de prezente astăzi. Omul modern se confruntă cu această teribilă maladie și anume a indiferentismului religios. Acesta este mai rău decât ateismul, fiindcă el este foarte
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_din_biserica_intre_iisus_hristos_post_modernism_existentialism_si_secularizare.html [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
noi nu suntem buni de muncă ci doar dacă vrem să păzim gâștele. Nu știam că Bârcă ăsta era un glumeț. Noi încercam să-i explicăm de ce suntem noi în stare, dar omul parcă era pus pe șotii, încercând să minimalizeze forțele noastre fizice. Spre norocul nostru apare un bărbat tânăr și înalt pus la patru ace, destul de elegant, și îl întreabă pe Bârcă al nostru ce vrem, dar îl ia mai deoparte. Discută ce discută amândoi, și se întorc la
ARMĂSARUL CEZAR...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Armasarul_cezar_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/370865_a_372194]
-
structurile altinice ale inconștientului. A spăla rufele înseamnă a-ți rezolva mizeriile sufletești. Rufele se spală și se întind în pod căci acolo se produce judecata noastră pe care trebuie să o întâmpinăm în haine albe. Tendința tribunalui e să minimalizeze posibilitățile inculpatului de a se apăra. Sunt mult mai preferate răspunsurile acuzatului. Oricum nu există în mod real avocați care să pledeze pentru o astfel de culpă: nu există propriu-zis avocați recunoscuți de tribunalul în cauză; toți cei care se
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/franz-kafka-procesul-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
ați comenta această rușinoasă și odioasă întâmplare din istoria noastră? - Vă felicit pentru sublinierea ,,bine că la 1711 turcii au învins la Stănilești” și nu rușii. În ce privește nebunia lui Mihai Eminescu este o carență generală a poporului român, gata să minimalizeze prin mijloace criminale pe acela ce e cu un pas înaintea sa, întunecându-i cariera, prin așa ziși reprezentanții săi - Care ar fi, domnule Bratu secretul, taina poporului român ? Credeți că există o taină a poporului român ? - Cred că există
FLORIN VASILE BRATU ȘI LACOMELE POVERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1495877688.html [Corola-blog/BlogPost/383023_a_384352]
-
sfârșit / luminat de minuscule / ferestre peste tot ferecate...” (Fortărețe, 2008:24), sugerând opreliștea pătrunderii în cunoaștere, ferestre special construite pentru a nu lăsa lumina să descopere adevărul hidos al măștilor de oameni care, în dorința zădărnicirii puterii de a cunoaște, minimalizează sensul vieții. În lucrarea sa despre artă și estetică, Theodor W. Adorno sublinia tocmai acest aspect: Căci libertatea absolută în artă, ca și în orice domeniu particular, intră în contradicție cu perenitatea non-libertății întregului. Aici locul artei a devenit unul
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1407407584.html [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
decadente ale muzicii românești lovite de managementul profitabil cu orice preț, arar, câte un crâmpei de creații și voci muzicale ajunge la cote reale de valoare artistică. Între acestea, cântecele interpretate de Fuego și Mirabela Dauer luptă împotriva preferințelor care minimalizează, care exacerbează comerțul muzical, ducând muzica pe direcția fundăturii; în glasul celor doi artiști, muzica este o ființă cu viață sufletească. De sărbătoarea Paștelui anului acestuia (2013), cei doi au cântat împreună, mirabil. Minunate au fost sărbătorile cu Fuego și
FUEGO ŞI MIRABELA, CONTRA CE PARE, FĂRĂ SĂ FIE, MUZICĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_fuego_si_m_aurel_v_zgheran_1368362880.html [Corola-blog/BlogPost/354858_a_356187]
-
să gândim pozitiv, punând înpractică învășăturile creștine care sunt valori creatoare. Trebuie să fim convinși că pacea sufletească trebuie să ne-o cultivam. Nu trebuie niciodată să ne considerăm învinși, să nu ne lăsăm copleșiți de problemele cotidiene. Fără a minimaliza necazurile existente în viața de zi cu zi, concluzia este că ar fi bine să le ținem departe de mintea noastră, refuzând să fim întru-totul aserviți lor. Astăzi mai mult decât oricând, noi ne lăsăm prinși în iureșul amețitor al
PUTEREA FIECĂRUI OM de IONEL CADAR în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1478332799.html [Corola-blog/BlogPost/372727_a_374056]