191 matches
-
se poate de potrivit în cazul destinului avut de cele câteva zeci de pagini semnate de grefierul-scriitor Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, alias Urmuz. Descoperit de Arghezi, exaltat ca precursor de avangarda anilor '30 în frunte cu Geo Bogza, uitat, contestat sau minimalizat, autorul sinucigaș (1883 - 1923) în perioada de aur a marelui roman românesc, a rămas un caz autohton de insurgență literară timpurie, anticipatoare și sincronă în același timp. Monografia lui Nicolae Balotă reface itinerariul unei opere deschise, disociindu-se de Al.
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
New Age românesc, fenomen pe care Andru îl radiografiază cu cărțile pe masă, amendându-l din punctul de vedere al ecumenismului creștin și al lucrării filocalice, athonite, sub care autorul volumului "Viață și veac" se declară. Nu trebuie ignorat sau minimalizat faptul că unele teorii sau doctrine (teoria câmpurilor morfogenetice a lui R. Sheldrake sau doctrina glossolaliei), cu bune efecte pastorale, sunt valorizate, de pildă, de neoorficul Paulo Coelho, romancier ce bate monedă pe percepția sacrului. Singura monografie românească despre New
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vorbește despre Paul Neagu, este invocat aproape mecanic sculptorul. Dar în egală măsură s-ar putea aminti pictorul, desenatorul, teoreticianul, profesorul, actantul în happeninguri și în performance, poetul ș.a.m.d. Personalitatea lui și întregul său profil cultural sînt abuziv minimalizate, însă, dacă ne referim doar la una sau la alta dintre aceste activități. Pentru că Paul Neagu reprezintă acea categorie de artiști sau, mai curînd, acel caz de artist, pentru care fragmentarea și ofensiva pe orizontală nu sînt decît o materie
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
Preda. Prima este evident mult mai bogată în idei și reprezentări, a avut succes la public și, în ciuda controverselor critice, și-a cîștigat ecou și respectabilitate literară. Cealaltă pare un tipic text minor, care a fost în genere ignorat sau minimalizat. Or, dincolo de inventarul faptelor și al aluziilor fragmentare, de interesantele dezbateri de morală și istorie, de relatările de abuzuri și de abuzul de referințe culturale, Cel mai iubit... ilustrează o ambiguă asimilare a schemelor cenzurii - scuzare, restrîngere, contextualizare - , fără a
Enunțare și asumare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15590_a_16915]
-
Petre Pandrea pe care am comentat-o în prezentele rînduri, ca și numeroase altele, apărute sau aflate în curs de editare, grație grijii devotate și acribioase a fiicei sale, doamna Nadia Marcu-Pandrea, aparține așa-numitei literaturi de sertar. O categorie minimalizată, șicanată ori direct contestată de către unii confrați în pofida evidentei sale existențe, a evidentei sale însemnătăți, din pricini nu tocmai oculte. Pe lîngă concurența pe care o instituie din partea unor "ratați", a unor "revenanți" ce reapar cu strălucire în viața literară
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
că această carte aducea un punct de vedere interesant și în legătură cu atât de disputata (la noi), „rezistență prin cultură", invocată de cei ce au citit, au scris, au creat pentru a supraviețui spiritual atunci când nu se întrevedea nici un liman și minimalizată sau de-a dreptul blamată de cei ce contestă îndreptățirea, onestitatea și valoarea eforturilor lor. „Rezistența" dobândea aici un nou înțeles: lecturile și dezbaterile literare inițiate de Azar Nasif reprezentau pentru participanți nu atât „rezistență" împotriva regimului, cât o modalitate
După moartea părinților by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6536_a_7861]
-
alt punct de vedere legat de orice, nu doar de opțiuni politice. Dacă cineva îndrăznește să guste sau chiar să se înfrupte din această formă esențială a libertății, atunci i se pune pumnul în gură, este luat golănește peste picior, minimalizat, etichetat în fel și chip, azvîrlit de-a dreptul în derizoriu, în penitenta socială, în marginalizare. Sau cel puțin aceasta este iluzia dulce a unei izbînzi facile, care face să fiarbă sosul vanității multora. Peste măsură. Tipul de umilință la
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
o manifestare „altfel“, prin diversitatea secțiunilor și abordarea holistică a paletei spirituale Un eveniment deosebit prin amploare și diversitate, un festival al domeniilor gândirii și vieții care nu existau în România până în 1989, sau erau prezente în forme foarte firave, minimalizate și chiar persecutate, domenii ale spiritualității în forme diverse care, la „Expozodiac”, au prilejul să se reunească într-un cadru expozițional de excepție, dând naștere la adevărate conexiuni spirituale. Ceea ce anul trecut nu era decât un început mai mult sau
Agenda2005-22-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283754_a_285083]
-
mai puțin clasici. Este evident faptul că aberanta politică a regimului comunist în domeniul culturii a făcut ca mulți scriitori de primă mînă să fie puși la index (în primul rînd cei emigrați, dar și unii rămași în țară) sau minimalizați, în vreme ce alții au beneficiat de umflarea artificială a cotei lor valorice. Categoric, canonul literar moștenit de la regimul comunist trebuie repus în discuție. Asupra necesității revizuirii cred că sîntem toți de acord. Partea delicată apare (și Gheorghe Grigurcu nu ne oferă
Gheorghe Grigurcu par lui même by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14105_a_15430]
-
acest tip, dar prezența acestor strategii explică cel mai bine menținerea speciei ca ritual de comunicare între maturi. Nu se poate spune că această latură a fost total ignorată de folcloristica românească din ultimele decenii; ea a fost însă constant minimalizată. Argumentația tipică subordonează asemenea „devieri” unor scopuri neapărat serioase: „ghicitoarea, pentru a-și spori atractivitatea, uzează uneori de forme ușor licențioase, și aceasta nu cu un scop în sine, ci pentru a pune în situații dificile pe cei care trebuie
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
le înlesnește, a reuniunilor de felul aceleia la care am participat recent. Avem la Sighet, pentru că există Memorialul, cele mai grăitoare mărturii despre crimele regimului comunist în România și despre împotrivirea românilor la comunism. O împotrivire prea adesea negată sau minimalizată, invocându-se, ca argument, pasivitatea românilor, resemnarea lor mioritică. Pasivitatea, pretinsa resemnare a românilor, nu ar fi atras însă asupra lor, potrivit unei elementare logici, represiuni de amploarea acelora despre care mărturisesc Sighetul, Aiudul, Piteștiul ș.c.l. Nu doar
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
vorbește despre Paul Neagu, este invocat aproape mecanic sculptorul. Dar în egală măsură s-ar putea aminti pictorul, desenatorul, teoreticianul, profesorul, actantul în happeninguri și în performance, poetul ș.a.m.d. Personalitatea lui și întregul său profil cultural sînt abuziv minimalizate, însă, dacă ne referim doar la una sau la alta dintre aceste activități. Pentru că Paul Neagu reprezintă acea categorie de artiști sau, mai curînd, acel caz de artist, pentru care fragmentarea și ofensiva pe orizontală nu sînt decît o materie
Paul Neagu și visul totalității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7209_a_8534]
-
vorba despre Paul Neagu este invocat, aproape mecanic, sculptorul. Dar în egală măsură s-ar putea aminti pictorul, desenatorul, teoreticianul, profesorul, actantul în happening și în performance, poetul ș.a.m.d. Personalitatea lui și întregul său profil cultural sînt abuziv minimalizate, însă, dacă ne referim doar la aspecte particulare și nu luăm în calcul orizontul larg al proiectului său. Dar pentru că în afara faptului curent de a visa și realiza imagini, Cuvîntul exercita asupra-i o fascinație fără margini, el a scris
Paul Neagu, între imagine și cuvânt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12611_a_13936]
-
muzicii un subcapitol în care citează, în schimb, printre muzicienii considerați „reprezentativi” pentru istoria românească pe Marcel Breslașu, Ioana Radu, Maria Lătărețu și Hilda Jerea<footnote Istoria Românilor, vol. IX, București, Editura enciclopedică, 2005, pp. 1019 - 1022. footnote>. Confundate și minimalizate, cele două forme instituționalizate de tezaurizare a folclorului muzical românesc - Arhivele Fonogramice - cedează locul, în precedentul volum al lucrării, altor figuri, multe prea îndepărtate valoric de ctitorii etnomuzicologiei românești și universale și anume: Titi Botez, Jean Moscopol, Cristian Vasile etc
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
realitatea reală" a României lui Nicolae Ceaușescu. Considerate de critica de specialitate cînd "ciudate" (Ulici, op. cit., 1995, p. 364), cînd "bizare" (Mircea Cărtărescu - Postmodernismul românesc, București, Humanitas, 1998, p. 339), cele 21 de proze scurte din Rebarbor au fost evitate, minimalizate sau expediate în comentarii evazive și lacunare; din această cauză, retragerii volumului de pe piață i-a urmat "retragerea" într-o tăcere a criticii menită să mascheze lipsa de apetență și de instrumentar pentru o asemenea literatură. De fapt, ele au
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
va fi în nici un fel vizat. Despre Duiliu Zamfirescu va scrie însă singura revizuire pozitivă, toate celelalte fiind negative (despre Maiorescu, Gherea, Vlahuță, Brătescu-Voinești etc.). Era clar că, în contrapondere cu Duiliu Zamfirescu, Slavici nu putea fi decât ignorat, chiar minimalizat, în fond dezavuat, chiar dacă indirect. Între Slavici și Zamfirescu, aflați într-un antagonism accentuat, într-o competiție exclusivistă pentru întâietate, Lovinescu îl prefera categoric pe cel de-al doilea. În 1913, E. Lovinescu scrie articolul Cincuantenarul romanului român, dedicat, cum
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
este văzută îndeobște ca una care detronează, care dislocă prestigii discutabile, reformând ierarhia de valori în vigoare prin impunerea unor criterii neconjuncturale de apreciere. Mai rar se pune accentul pe celălalt rol al revizuirilor, complementar, acela de a recupera opere minimalizate sau chiar uitate, necunoscute sau rău cunoscute, îndreptățite să se bucure de alt regim. Este, aceasta din urmă, și situația romanului Revoluția de Dinu Nicodin, retipărit de Editura Albatros după 57 de ani de la prima publicare. Actul recuperator l-a
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
urmă reprezentare nu apare într-o pictură ci pe o cană din ceramică colorată. Este prima dintr-o serie de lucrări tridimensionale în lut sau lemn propuse de expoziția de la Washington a căror importanță pentru creația artistului este de obicei minimalizată. Statueta reprezentând-o pe Oviri (1894), o sălbatică zeitate tahitiană cu care artistul s-a identificat sau basorelieful decorând fațada de la „Maison du Juir”, ultima reședință a sa din insulele Marchize, sunt creații evident legate de mituri întâlnite sau imaginate
Expoziții la Galeria Națională din Washington by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5407_a_6732]
-
se vorbește despre el este invocat, aproape mecanic, sculptorul. Dar în egală măsură s-ar putea aminti pictorul, desenatorul, teoreticianul, profesorul, actantul în happening și în performance, poetul ș.a.m.d. Personalitatea lui și întregul său profil cultural sînt abuziv minimalizate, însă, dacă ne referim doar la aspecte particulare și nu luăm în calcul orizontul larg al proiectului său. Pentru că Paul Neagu reprezintă acea categorie de artiști sau, mai curînd, acel caz de artist, pentru care fragmentarea și ofensiva pe orizontală
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
indiferența, amneziile, ignoranța, învălmășirea criteriilor, tot atâtea metehne împotriva cărora memoria “bună” a poetei are de luptat și o și face. Sunt scriitori importanți, într-un fel sau altul, sunt mari scriitori ai ultimei jumătăți de veac, fie uitați fie minimalizați, din motive diverse, pe care Ileana Mălăncioiu îi aduce acum în atenție, act recuperator legitim și nobil. “Scrisul reprezintă o modalitate de a lupta cu moartea, nu cu morții”, scrie Ileana Mălăncioiu, referindu-se, printre altele, la șirul de atacuri
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
drum... / acății, lemnul casei stăpîni și nu altcum" (Acății). Transcendența unei atari umanități o reprezintă un creștinism sătesc care pune în acord mitul evanghelic cu ambianța imemorială a țăranului. O concluzie: grație liricii lui Ion Horea, satul, de atîtea ori minimalizat, bruftuit, evacuat în numele unei grăbit însușite concepții „globaliste", își reafirmă îndărătnic prezența, în circumstanțe vizionare pe care n-avem dreptul de-a le desconsidera, drept un „centru al lumii". Ion Horea: Bătaia cu aur, Editura Ardealul, 2009, 730 pag.
Un „centru al lumii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6125_a_7450]
-
fiind eufemizată prin omisiune, prin substitute, prin recursul la sugestie, prin combinarea cu formule de scuză - pardon! - etc. Se poate ușor constata că, în schițele și comediile caragialiene, violența există (ceea ce poate produce imaginea unei lumi agresive), dar e întotdeauna minimalizată, anihilată discursiv (ceea ce întărește ideea contrară, a unei lumi bonome). O situație prototipică, fundamental comică, e aceea în care personajul agresat - pălmuit, de exemplu - răspunde printr-o perplexitate cognitivă; nervozitatea în crescendo se rezolvă comic, la Crăcănel, prin transformare în
„ragăm nu...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4569_a_5894]
-
în normalitate. "Novicele" este supus unui scenariu de inițiere negativ, maestrul sau nefiind un erou exemplar. Acesta refuză cu ostentație orice asumare a eroismului, lucru justificat de condiția să: orb, condamnat la trăirea aproape epidermica a realului. Totul este negat, minimalizat și deconstruit. Valorile umanului își pierd astfel orice eficientă și viața devine o scenă absurdă. Nu mai există granița între bine și rău, a iubi, a uri, a nega, a afirma. Singură revenire pare a fi aceasta calatorie, singura temporalitate
Călătorie în realitatea imediată by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16448_a_17773]
-
nuanță stilistica în uzul actual al acestei categorii de adverbe: ca elemente culte, livrești, ele se asociază adesea tonului ironic; eminamente, dar parcă și fatalmente, trimit la lumea lui Caragiale (ultimul, poate, prin toposul fatalității, pe jumătate serios, pe jumătate minimalizat parodic: "Fatalitate! Madam Georgescu lipsește de pe banca"). O statistică improvizată, pe versiunea din Internet a unui număr din revista "Dilemă" (nr. 269, 1998) oferă următoarele date (evident, prea puține pentru a ne permite concluzii, dar totuși semnificative): sufixul apare de
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
către povestirile lui Mircea Eliade, precum Șarpele sau către povestirile lui Groșan, mai ales, Trenul de noapte, deși Eliade mi se pare termenul cel mai apropiat. Aceasta pentru că intervenția bizară a acestui personaj feminin, Ana/Violeta, în mod voit vulnerabil, minimalizat, lasă loc unui plan de adâncime, depășind psihologismul mediat ludic al dialogurilor. Ioana Flora își construiește excelent personajul, vulnerabil, chiar jucând eficient cartea labilității alternând indecizia și descărcarea nervos-lacrimală cu cinismul, acțiunea cu sânge rece și virulența, un personaj inteligent
Cârligul și peștele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7579_a_8904]