202 matches
-
pentru viața religioasă și națională. Ca urmare, el a rezolvat aspectele legate de unificarea învățământului teologic, dezbătute în Senat odată cu promovarea în cadrul acestuia a legii catedrelor universitare la 7 aprilie 1927 54 . Tot în sfera religioasă, preluând lucrările efectuate de ministeriatul lui Vasile Goldiș, Alexandru Lapedatu a reușit cu tact și înțelegere să contribuie la ducerea la bun sfârșit a înțelegerilor cu Vaticanul, prin aprobarea demersurilor întreprinse cu amendamente 49 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 37. 50 Ibidem. 51 Ioan Opriș
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
nr. 54, 3 iulie 1928, p. 1323-1332. 66 Ibidem, p. 1334. 67 Constantin Schiferneț, op.cit., p. 423. 68 Ion Agrigoroaiei, op.cit., p. 143-144. 69 ,,Viitorul”, an 46, nr. 9792, București, 28 aprilie 1928. 61 În perioada celui de-al treilea ministeriat al lui Alexandru Lapedatu și ultimul de altfel ca ministru al Cultelor și Artelor, el s-a remarcat în viața publică ca un om politic onest și activ, continuând să impună idei și fapte pozitive. Încă de la scurt timp de la
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
supraaglomerarea demersului nostru cu o înșiruire de citate și fapte de o importanță secundară. Ne referim, îndeosebi, la multitudinea de aspecte legate atât de timpul în care a acționat ca deputat liberal, după realizarea Marii Uniri, cât și de perioada ministeriatului lui Alexandru Lapedatu la Arte și Culte; aspectele cu pricina se află atât în categoria izvoarelor, cât mai ales în cadrul unor lucrări generale. Semnalăm ca o direcție ulterioară de cercetare, faptul că respectivele informații ar merita, totuși, a fi plasate
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a materializat și prin contribuția sa la apariția decretului lege pentru conservarea și restaurarea monumentelor istorice, votat la 28 martie 1919 în Adunarea Deputaților și la 30 martie 1919 în Senat. Acesta a fost emis la 28 iulie 1919 sub ministeriatul Dr. C. Angelescu. Este vorba de documentul juridic de bază al sistemului românesc de ocrotire a patrimoniului cultural național 58. Deși medievist ca formație, Alexandru Lapedatu a orientat permanent cercetarea și spre arheologie, atât antică, cât și medievală, în așa
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Ibidem, p. LXIII. 49 simțământul răspunderii pentru tot ceea ce trebuie să înfăptuiesc din îndemn propriu ori din însărcinarea altora, mă voi sili să conduc acest departament cu aceeași grijă și respect pentru binele obștesc și pentru folosința Statului”6. În timpul ministeriatului său, omul politic a urmărit să pună în aplicare programul lansat de Partidul Național Liberal care viza, sub raport cultural, consolidarea țării, care trebuia să se realizeze printr-o amplă operă culturală, care să asigure trăinicia așezămintelor democratice. Prin intermediul omului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a contribuit la realizarea unei asemenea opere 7 . Se poate considera, într-un sens larg că în perioada interbelică, marile realizări din domeniul cultural, așezăminte, legislație, modernizare sunt legate și de demersurile și susținerea lui Alexandru Lapedatu. În sfera culturală, ministeriatul condus de omul politic transilvănean s-a dovedit a fi deosebit de bogat. Investigații, ajutoare bănești substanțiale, măsuri bugetare optime, încurajarea inițiativelor a oamenilor întreprinzi, sprijin moral acordat diferitelor compartimente, reprezintă bilanțul conducerii sale8. Legat din tinerețe de cercurile literare, atenția
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
trimisă ministrului Lapedatu la 10 februarie 1926, în legătură cu proiectul de lege pentru crearea Institutului Arheologic, care nu fusese aprobat. El a cerut ministrului mărirea salariilor funcționarilor bibliotecii Academiei Române, având în vedere salariile mici ale acestora 13 . În perioada primului său ministeriat, Lapedatu a inaugurat numeroase monumente publice și a organizat comemorarea unor înaintași iluștri, pornind de la ideea că: ,, România întregită e datoare să cultive în amintirea fiilor mari și aleși, care prin muncă și jertfă, prin simțirea și entuziasmul lor, au
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
o populațiune care a fost atâta timp lipsită de frumusețea graiului și a gândirii noastre”22. Numeroase instituții, societăți, organizații s au bucurat de sprijin bănesc și moral din partea ministrului. În cursul anului 1925, Muzeul Limbii Române primea subvenții din partea ministeriatului condus de omul politic transilvănean. Institutul de Istorie Națională primea în toamna aceluiași an suma de 500.000 lei23. Ministerul condus de Lapedatu a alocat și alte însemnate fonduri în scopuri culturale Academiei Române pentru tipărirea plachetei comemorative “Vasile Alecsandri”, Teatrului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
răspuns pozitiv, ministrul Lapedatu urând noului institut, într-o manieră metaforică: ,,Să se orienteze, totdeauna, cu fața spre soare, spre soarele culturii românești ce răsare și apune aici, în capitala țării, la București”42. Pentru activitatea sa din primul său ministeriat, contemporanii i-au evidențiat meritele: ,,Alexandru Lapedatu a dat un plus manifestărilor artistice de tot soiul, a organizat și supravegheat turneele teatrale în țară, a înălțat scaunul mitropolitan la rangul de Patriarh și a contribuit la înălțarea prestigiului clerului nostru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
pentru viața religioasă și națională. Ca urmare, el a rezolvat aspectele legate de unificarea învățământului teologic, dezbătute în Senat odată cu promovarea în cadrul acestuia a legii catedrelor universitare la 7 aprilie 1927 54 . Tot în sfera religioasă, preluând lucrările efectuate de ministeriatul lui Vasile Goldiș, Alexandru Lapedatu a reușit cu tact și înțelegere să contribuie la ducerea la bun sfârșit a înțelegerilor cu Vaticanul, prin aprobarea demersurilor întreprinse cu amendamente 49 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 37. 50 Ibidem. 51 Ioan Opriș
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
nr. 54, 3 iulie 1928, p. 1323-1332. 66 Ibidem, p. 1334. 67 Constantin Schiferneț, op.cit., p. 423. 68 Ion Agrigoroaiei, op.cit., p. 143-144. 69 ,,Viitorul”, an 46, nr. 9792, București, 28 aprilie 1928. 61 În perioada celui de-al treilea ministeriat al lui Alexandru Lapedatu și ultimul de altfel ca ministru al Cultelor și Artelor, el s-a remarcat în viața publică ca un om politic onest și activ, continuând să impună idei și fapte pozitive. Încă de la scurt timp de la
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
supraaglomerarea demersului nostru cu o înșiruire de citate și fapte de o importanță secundară. Ne referim, îndeosebi, la multitudinea de aspecte legate atât de timpul în care a acționat ca deputat liberal, după realizarea Marii Uniri, cât și de perioada ministeriatului lui Alexandru Lapedatu la Arte și Culte; aspectele cu pricina se află atât în categoria izvoarelor, cât mai ales în cadrul unor lucrări generale. Semnalăm ca o direcție ulterioară de cercetare, faptul că respectivele informații ar merita, totuși, a fi plasate
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
multă demagogie și minciună. Ordinul de verificare a textelor colindelor și urăturilor venise tocmai de la București unde fostul muncitor tipograf Teohari Georgescu încă era ministru al afacerilor interne, în pofida numeroaselor remanieri guvernamentale ce au fost executate pe perioada mandatelor prim ministeriatului deținut de dr. Petru Groza. Într-un material publicat anterior, arătam modul de aplicare a cenzurii. Persoana sau grupul de urători erau obligate a se prezenta cu textul în brațe la postul de jandarmi din comuna respectivă. Șeful de post
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
această problemă. a. Prizonieri sovietici și evrei la muncă Chiar dacă expresia din inter-titlu are un ușor iz sarcastic, credem că este forma cea mai potrivită ce s a putut da invitației rigide, oficiale, pe care ministrul lucrărilor publice Constantin Bușilă (ministeriat: 9 iulie 1951-5 august 1943) a adresat-o prefecturilor din țară, cu numărul 43.159/ 1 august 1941. Iată oferta înaltului funcționar antonescian, trimisă Serviciului județean de lucrări publice și comunicații Fălciu : „...vă rugăm să binevoiți a lua cunoștință și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
inamicii săi declarați, sau, devenit ministru al justiției, propune un proiect de lege prin care miniștrii nu mai au voie să practice avocatură, timp de cinci ani după terminarea mandatului, astfel încât să nu se poată folosi de chiar deciziile propriului ministeriat etc.8 Nu e deloc o exagerare în a percepe opțiunea lui Titu Maiorescu de a se stabili definitiv în țară ca pe un sacrificiu, mai ales că o afirmare la una din marile universități ale Europei era mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
III Despre universitate, studenți, jurnaliști și mass media "Fără Universitate, nu există nici potențial, nici bunăstare, nici grandoare." Dorin Popa: Într-o foarte instructivă carte, apărută la Polirom, în 1998, Învățământul românesc azi, în coordonarea profesorului Adrian Miroiu, pe vremea ministeriatului reformist al lui Andrei Marga, se aduc în discuție o mulțime de racile ale învățământului nostru universitar. Păcat că acea carte nu a fost suficient discutată în mass-media. Multe lucruri de acolo stau, din păcate, în picioare, vai, și după
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
fost provocat de încercarea englezilor de a ocupa Punjab-ul și Kashmir-ul††. // Arhitectul W. H. Playfair termină construcția Galeriei Naționale din Edinburgh. Arhitectul Lewis Cubitt construiește Osborne House (pe insula Wight) după indicațiile prințului Albert. 1846. Parlamentul respinge Legea cerealelor în timpul ministeriatului tory al lui Peel, dar opoziția unor politicieni tory va provoca sciziuni în cadrul partidului de guvernămînt și va duce la căderea guvernului (v. Viața economică și socială). // Prin Tratatul de la Oregon (15 iunie), granița de sud a Canadei (cu SUA
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
cauză. De exemplu, ca parlamentar s-a pronunțat împotriva reformei electorale din 1832, pentru ca să o susțină în 1867 cînd era ministru de Finanțe. În 1846, a fost adversarul politicii de liber schimb, iar în 1852 avocatul ei, pe vremea primului ministeriat al lui la Finanțe. Nu confundăm, desigur, oportunismul cu oportunitatea în politică, dar ipocrizia lui era binecunoscută. National Portrait Gallery are un fond cu 38 de portrete ale lui Disraeli, iar în Parliament Square se află o statuie a lui
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
cei 5 ani de guvernare laburistă neîntreruptă (două mandate: 1945-1950 și 1950-1951), Attlee a reușit performanțe socio-economice și politice cu totul remarcabile, și anume: A) în politica internă: 1. crearea sistemului național de asistență medicală gratuită (National Health Service) sub ministeriatul lui Aneurin Bevan la Sănătate. 2. naționalizarea unor ramuri industriale-cheie, de importanță strategică, precum industria carboniferă și industria siderurgică, ca și a căilor ferate (British Railways), unul din cele mai importante servicii publice. B) în politica externă: 1. începutul decolonizării
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
era “un adversar permanent al politicii externe poloneze“ și un obstacol în calea apropierii “și mai mare de Polonia“. Periodicul susținea că România se va îndepărta de sovietici , dar va încerca să îmbunătățească relațiile cu Italia, foarte reci în perioada ministeriatului lui Titulescu 225. “Dziennik Polski” considera demiterea diplomatului român ca un eveniment “de mare importanță“ și reamintea ideea titulesciană a unei apropieri româno - sovietice, că devenise “un aderent înfocat al Societății Națiunilor și al doctrinei securității colective“ care eșuase. Ziarul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
educațională rurală de la a fi dată pe mâna clericilor" (Drace-Francis, 2006, p. 149). Învățământul românesc începe să fie cu adevărat public și de masă doar în secolul al XX-lea, prin eforturile depuse de Spiru Haret pe durata triplului său ministeriat. Acesta este momentul "decolării" instituționale a învățământului public românesc. Primenit este în special învățămtul rural, care primește o nouă prima șansă reală de concretizare la nivelul dezideratelor educative pronunțate de legea instrucțiunii din 1864. Prin politicile sale axate înainte de toate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
frecventau școala, iar aproape 80 la sută dintre români erau analfabeți în 1889. În mediul rural, în care trăia majoritatea covârșitoare a românilor, lucrurile erau cu atât mai nesatisfăcătoare. Pe acest fundal au venit reformele educaționale realizate în timpul celor trei ministeriate ale lui Spiru Haret (1897-1899, 1901-1904, 1907-1910), orientate în special înspre învățământul rural. În pofida eforturilor acestuia, reformele educaționale, deși au avut un efect ameliorativ, nu au schimbat radical tabloul general. Situația cunoașterii de carte și a învățământului primar în cele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
facultativ, cursuri pentru adulți în care să fie predate materiile aferente claselor primare putând fi organizate de comunele urbane și rurale pe cheltuiala lor. Ca parte a cuprinzătorului său program de reformă educațională, școli de adulți au fost organizate în timpul ministeriatului lui Spiru Haret. În anul 1902-03 au funcționat 1.010 școli de adulți, dintre care 15 în orașe și 995 în sate (Haret, 1903, Anexe, p. 120). O schimbare substanțială se produce cu Legea învățământului primar din 1924, care stipulează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
programelor analitice de către Ministerul Învățământului. De asemenea, Legea stipulează că "în unitățile de învățământ se utilizează numai manuale școlare aprobate de Ministerul Învățământului" (art. 128, al. 2). Prefacerile cele mai semnificative ale sistemului național de învățământ au fost lansate în ministeriatul lui Andrei Marga (1997-2000) sub egida ideii de "reformă comprehensivă" a educației. Textele programatice, precum și evaluările post-festum scrise de (ex)ministrul Marga ilustrează din plin proeminența ideilor de "tranziție" și "reformă" care au ghidat restructurarea învățământului românesc. Două din textele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vara anului 1940 și a negocierilor internaționale din timpul guvernării sau mandatului său . Urmarea acestei solicitări, în cursul lunii august M. Manoilescu a prezentat lui Mihai Antonescu un dosar conținând 255 pagini intitulat: Memorii asupra politicii externe a României în timpul ministeriatului meu, material care trebuie să existe în arhiva Ministerului Afacerilor Externe. II.2. Problema granițelor României în întâlnirile Hitler - Antonescu (anii 1940 - 1944) Una din problemele care a afectat raporturile româno-germane a fost aceea a anulării dictatului fascist de la Viena
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]