242 matches
-
formulare și instituire a legilor și a formelor de suveranitate (Președenția, Guvernul, Parlamentul, instituțiile din subordinea acestora). De aceea, Foucault își îndemna contemporanii: "Să gândim deopotrivă sexul fără lege și puterea fără rege"77. Însă oamenii cu o gândire de minorat, integrați unui dogmatism intelectual pe post de "umanism", asimilați de un simbolism al autorităților, nu vor putea să-și gândească puterea și existența lor fără rege, pentru că aceștia simt în regimul lor cotidian, mental și social deopotrivă, necesitatea regelui și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
strivit de presiunea totalitară și în creștere a unui sistem social-politic nereformat și care-l supraveghează continuu, într-un mod insidios și nelegal, pentru a-i controla forțele, puterile sale singulare și relațiile lui cu mediile social-politice. Problema ieșirii din minorat, formulată de Kant și readusă în discuție de Foucault, nu este doar problema unei emancipări individuale în gândire, ci ea vizează într-un mod profund întreaga structură social-politică modernă. Această structură este formată în jurul așa-numitelor autorități (doctorul, preotul, cărturarul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lume incapabilă de trăire autentică și de susținere a unor cauze și, bineînțeles, cunoașteri dezinteresate în acord cu o societate civilă, matură în gândire. Omul-obiect al zilelor noastre "a îngropat", prin consumerismul isteric al capitalismului global, mesajul kantian (ieșirea din minoratul gândirii minorat întreținut de către politicieni împreună cu intelectualii lor), precum și valorile cardinale ale civilizației creștine și europene (1. iubirea, 2. dreptatea, 3. munca, 4. toleranța, 5. bunătatea, 6. generozitatea, 7. adevărul, 8. imparțialitatea, 9. solidaritatea, 10. corectitudinea). Prin metafora capul regelui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de trăire autentică și de susținere a unor cauze și, bineînțeles, cunoașteri dezinteresate în acord cu o societate civilă, matură în gândire. Omul-obiect al zilelor noastre "a îngropat", prin consumerismul isteric al capitalismului global, mesajul kantian (ieșirea din minoratul gândirii minorat întreținut de către politicieni împreună cu intelectualii lor), precum și valorile cardinale ale civilizației creștine și europene (1. iubirea, 2. dreptatea, 3. munca, 4. toleranța, 5. bunătatea, 6. generozitatea, 7. adevărul, 8. imparțialitatea, 9. solidaritatea, 10. corectitudinea). Prin metafora capul regelui, Foucault înțelegea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
bine să o înțelegem nu de sus în jos sau invers, ci drept un raport al schimburilor de relații dintre societate și puterea politică, o invazie a Politikului în viața socială și cotidiană având ca efect major perpetuarea stării de minorat în contradicție cu mesajul kantian al unei societăți mature în gândire; societatea bazată pe cunoaștere și democrație. Nu întâmplător un regim politic modern onoare excepțiilor! reprimă educația, disprețuiește cultura, ignoră tot ceea ce îl critică. Politizarea umanului s-a făcut prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a Stării a treia cu Jacqueria 199. După semnarea Tratatului de pace de la Calais, în 1368, regele Carol al V-lea (1364-1380) a declanșat o politică de refacere și întărire a puterii centrale, pentru subordonarea stărilor privilegiate. Ulterior, în perioada minoratului regelui Carol al VI-lea, grupările nobiliare au reînceput lupta pentru putere, ceea ce a generat violențe, abuzuri și mișcări populare îndreptate împotriva fiscalității excesive. O nouă întrunire a Statelor Generale din Nord a avut loc în 1413, când Parisul s-
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Roma și, în urma acestor intervenții, papa Inocențiu al III-lea a anulat actul, prin Bula din 24 august. Pus în fața unei noi răzvrătiri a stărilor privilegiate, noul rege, Henric al III-lea (1216-1272) a reconfirmat Magna Charta. Perioada lui de minorat va fi marcată de lupte interne. Trei mari serii de fapte explică noua insurecție a baronilor: abuzurile consilierilor regali; încercările Sfântului Scaun de a aservi, cu complicitatea regelui, Biserica; politica externă eșuată. Scopurile comune vor solidariza baronii și clerul contra
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
parte din el la suprafață. Absența unor albume de artă nu numai la finele secolului XIX, dar și la începutul secolului XX, dispersarea unei colecții importante care urmărea ecuația de gust a simbolismului, colecția lui Alexandru Bogdan-Pitești, dar și prejudecata minoratului care a însoțit simbolismul în artele plastice au făcut dificilă recuperarea unui patrimoniu cultural considerabil. Însă lucrări simboliste ies necontenit la suprafață din colecții particulare, la diversele case de licitație și astfel se configurează un muzeu virtual, un muzeu cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca pe un alt context pentru simbolism. Interesul pentru simbolism în artele plastice a apărut târziu, după cel de-al Doilea Război Mondial, cu o serie de expoziții internaționale care l-au adus în atenție și au relevat inconsistența prejudecății minoratului său estetic. În Franța, Anglia, Germania, Polonia, Cehia termenul a fost recuperat estetic, în Austria el a fost înglobat în Sezession. În cultura română, simbolismul în artele plastice a fost considerat un epifenomen care nu a trezit decât accidental interesul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu i-a permis realizarea proiectelor de artă monumentală. Cartea de față reprezintă atât o reconstrucție a unui fenomen de amploare în artele plastice, expresie și secvență a unei vârste a modernității românești, cât și deconstrucție a unei prejudecăți privind minoratul artei simboliste sau a inexistenței ei ca atare. Inevitabil, ea reprezintă un decupaj personal, și oricând poate fi imaginat altul mai bun, mai documentat și cu criterii mai clar precizate. Am ezitat între a impune un model, un calapod estetic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictori, în special Artur Verona, privilegiază o ipostază sensibilizată simbolist, cum se întâmplă într-un tablou ca Speranța. În concluzie, am încercat să demonstrez că se poate vorbi despre simbolism nu ca despre un epifenomen, zonă marginală, un interstițiu, un minorat artistic, ci ca despre un fenomen de sine stătător, prezent difuz în cele mai diverse orientări artistice, caracteristic pentru o anumită etapă a formării unor pictori, însă bine configurat și în acord cu spiritul timpului. Decisivă pentru definiția simbolismului și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Astfel, eclectismul bine temperat al asociației, deschis oricărui gust sau sensibilități artistice autentice, nu se bazează pe o selecție drastică și face posibilă detașarea ulterioară a celor remarcabili, precum Ștefan Luchian. Fără a o spune direct, se acceptă și un minorat onest, însă nu lipsit de necesare virtuți, corespunzător viziunii secesioniste klimtiene a unui democratism estetic. În articolul "Pictori streini", Ion Duican (Alexandru Bogdan-Pitești) adâncește perspectiva lui Ion C. Bacalbașa, relevând un alt proiect de anvergură pe care revista și-l
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din expozițiile mari care reuneau lucrări de factură simbolistă, de absența unei reviste dedicate exclusiv artei plastice, cu excepția efemerei, dar nu mai puțin interesantei reviste Ileana, de interesul tardiv arătat artei plastice simboliste, așezată de către istoricii de artă sub semnul minoratului. Majoritatea monografilor unor pictori precum Nicolae Vermont, Arthur Garguromin Verona, Ion Theodorescu-Sion, Theodor Pallady, plasează sub semnul secundarului partea de operă marcată de sensibilitatea simbolistă. Îi revine meritul lui Theodor Enescu de a fi întreprins un prim studiu despre simbolismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
socială. Capitolul 6 Autoritatea pe care am uitat-o Luminile erau obsedate de cunoaștere și de forța eliberatoare a acesteia; calea regală de acces la cunoaștere considerau luminiștii este rațiunea, iar utilizarea rațiunii în acest scop este un imperativ categoric: "Minoratul (Unmündigkeit) este neputința de a te servi de inteligența proprie fără a fi condus de un altul. Acest minorat constituie o vină ca atare, atunci când cauza lui nu se află într-o lipsă a inteligenței, ci în lipsa hotărârii și a
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
acesteia; calea regală de acces la cunoaștere considerau luminiștii este rațiunea, iar utilizarea rațiunii în acest scop este un imperativ categoric: "Minoratul (Unmündigkeit) este neputința de a te servi de inteligența proprie fără a fi condus de un altul. Acest minorat constituie o vină ca atare, atunci când cauza lui nu se află într-o lipsă a inteligenței, ci în lipsa hotărârii și a curajului de a se servi de ea fără a se lăsa condus de un altul". (Kant, 2000, p. 29
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și ritos că poezia este superlativul eticii, el tinde să redea artei o mai nobilă menire, să o reintegreze vieții umane cu o pondere mult mai substanțială În economia acesteia. Și să recupereze astfel terenul pierdut, scoțând-o din orizontul minoratului perpetuu și asigurându-ne că ea este responsabilă de asigurarea plenitudinii vieții, că numai datorită ei viața Își poate regăsi vibrația tonică originară, autentică. Situarea esteticului În prelungirea eticului Îi redă celui dintâi seriozitatea și forța pierdută, dar, totodată, salvează
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
trenă lungă De culoarea vântului, S-a ivit pe culme Toamna, Zâna melopeelor, Spaima florilor și Doamna Cucurbitaceelor... Lung Își flutură spre vale, Ca-ntr-un nimb de glorie, Peste șolduri triumfale Haina iluzorie. căderea ghindelor pare o culme a minoratului prozaic. Și totuși, pentru anumite timpane dedate frugalității, anunțul ei discret este cu mult mai frisonant. Chiar dacă nu-și face intrarea cu atîta pompă și emfază, toamna poate fi simțită ca o teribilă amenințare. E greu de spus ce poți
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Grigore Cugler, un prozator urmuzian, și integrat în zona avangardei. Gherasim Luca, activând la Paris, este de asemenea important în contextul postavangardist al exilului. Alte nume și opere au rămas aproape necunoscute, abandonate într-o aproximație de exotism sau de minorat estetic, ca de pildă Teodor Scorțescu, ale cărui urme s-au pierdut undeva în Argentina (scriitorul lipsește din dicționarul lui Florin Manolescu). Nu sunt de neglijat nici nume ca N. I. Herescu, Lucian Boz, Nicu Caranica, L. M. Arcade, Th. Cazaban
Cronologia exilului literar postbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8379_a_9704]
-
acolo tatăl scotea ochii fiilor sau îi ucidea ca să se folosească singur de avere, numai acolo fiii scoteau ochii părinților pentru acelaș motiv; la alte popoare nu se întîmplau acestea. La români bunăoară exista până mai alaltăieri nu maioratul, ci minoratul, după obiceiul pământului. Tatăl de familie își însura pe toți fiii și-i așeza cum putea, adecă-i regula cu ceea ce în dreptul vechi român se numește peculium; iar fiul cel mai mic moștenea așezarea și lanul părintesc. Cu toate acestea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
suedeze, a provocat o puternică reacție împotriva regelui, soldata cu detronarea acestuia, în luna martie 1809, de către o conspirație instrumentata de o grupare a nobililor și a cercurilor superioare ale armatei, și înlocuirea lui cu fostul său regent, din perioada minoratului, adică unchiul său Carol, sub numele de Carol al XIII-lea. Deși principalul obiectiv al noilor autorități instalate la Stockholm l-a constituit încheierea păcii cu Rusia, războiul a mai continuat și în primăvara și vara anului 1809. Pacea s-
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
declanșat o virulenta reacție, mai ales în rândul ofițerilor, slujbașilor civili și chiar în anturajul său apropiat, soldata cu lovitura de stat care l-a detronat în luna martie 1809. Tronul a fost încredințat unchiului și fostului regent, din perioada minoratului sau, ducele Carol, încoronat sub numele de Carol al XIII-lea. În pofida dorinței generale de încheiere a păcii, războiul a mai continuat, totuși, și în primăvara și vara anului 1809, pacea fiind încheiată abia la 17 septembrie același an, la
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
236). Alfabetizarea populației, "luminarea" maselor și culturalizarea ignoranților de către statul habsburgic nu avea nici pe departe scopul emancipativ la nivelul individului pe care l-a fixat Immanuel Kant [1784] prin celebra sa definiție a iluminismului: "ieșirea omului din starea de minorat" (selbstverschuldeten Unmündigkeit). Dimpotrivă, statul habsburgic urmărea introducerea omului în starea de tutelaj statal prin formarea lor ca cetățeni conștiincioși moral și supuși politic statului habsburgic. Școala, transformată în politicum de către Maria Tereza, cu asistența lui von Felbiger, propovăduia o pedagogie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
chemarea Patriei, la strigătul războinic de împlinire a României și la freamătul abisal al Rasei: "Ne cheamă și Patria și România și Latinitatea" (p. 21). Biologizând națiunea, patriotismul este redus la instinct. Adresându-se unui public aflat în stare de minorat juridic și intelectual deopotrivă 12 Delavrancea nu este omul subtilităților conceptuale și al complicațiilor ideative. Minoratul auditoriului său îl forțează la o formulare cât mai directă și lipsită de ambiguități hermeneutice. Ceea ce și face când afirmă că " Patria și patriotismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cheamă și Patria și România și Latinitatea" (p. 21). Biologizând națiunea, patriotismul este redus la instinct. Adresându-se unui public aflat în stare de minorat juridic și intelectual deopotrivă 12 Delavrancea nu este omul subtilităților conceptuale și al complicațiilor ideative. Minoratul auditoriului său îl forțează la o formulare cât mai directă și lipsită de ambiguități hermeneutice. Ceea ce și face când afirmă că " Patria și patriotismul sunt în primul rând de domeniul instinctului" (p. 10). Sau, reiterând această teorie a naționalismului ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
familie sunt săvârșite de ambii părinți. Unii părinți au tendința de a reedita mijloa cele și atmosfera de severitate exagerată și de austeritate în care ei înșiși au fost crescuți, fapt care duce la crearea unor copii cu stări de minorat, mereu dependenți. Dimpotrivă, al ții , caută să creeze copiilor un regim de mare blândețe, ferit de griji, cu motivarea de a nu suferi și copii lor de dificultățile materiale și morale pe care ei înșiși le-au înfruntat odinioară. Inegalitățile
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]