177 matches
-
au fost puse în aplicare. Pentru românii transilvăneni, ea a rămas doar un temei legal pentru revendicările de egalitate în drepturi cu națiunile privilegiate de-a lungul întregului secol XVIII-lea. Evaluarea consecințelor unirii cu Roma a unei părți - rămase minoritare - a românilor transilvăneni trebuie să ia în considerare atât aspectele pozitive cât și pe cele negative. Unirea a restabilit canalul de comunicație cu Roma, a cărei prezență în conștiința colectivă a românilor nu dispăruse niciodată. «Am rămas, pentru că nu ne
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
supun unei asupriri naționale nemaipomenite și unei exploatdri semicoloniale pe cei 8 milioane de moldoveni, unguri, ruși, ucraineni, bulgari, nemți, turci și alții." (Bibliotecă Academiei Romine, Arhiva Istorică, Cota Ab XIII-3). Conform însă recensământului din 1930, România prezenta următoarea structura minoritara, raportată la un număr total de 18.057.074 locuitori: 7,9% maghiari; 4,1% germani; 2,3% ruși; 2% bulgari; 3,2% ruteni și ucraineni; 4% evrei; 0,9% turci; 0,3% cehi și slovaci; 0,3% sârbi, croați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
asemănarea lor. Câțiva dintre cei mai ofensivi sunt prea puțin interesați că nu s-au întors niciunde, ci în instituții create, menținute sau dezvoltate, mai bine sau mai prost de cei „rămași”. Lor li se opune tacit, dar sigur, categoria (minoritară, dar puternică) a celor care își arogă „dreptul primului ocupant”, în forma blocării ascensiunii altora la decizie, într-o rețea de șefi care funcționează adesea imbatabil ca instrument anticompetițional, adesea de contraselecție, contrareformă și de menținere a statu-quo-ului. Există, desigur
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în limba maghiară deținând autonomie deplină sunt susținute prin apelul la drepturi de natură multiplă. Întâlnim discursuri care folosesc argumente de tipul celor umane generale (amintind exemple de umilire a cadrelor didactice și a studenților maghiari - ***, 2006, Somai 2007), tipic minoritare (pericolul de asimilare; lipsa șansei de a urma unele specializări în limba maghiară; limba oficială a administrației în universități este cea română ceea ce constituie o barieră pentru studenții nevorbitori de limba română; tinerii maghiari sunt sub-reprezentați la nivelul învățământului universitar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
află presa romano-catolică românească, însă pentru a reuși să realizăm o analiză științifico-comparativă, vom face mai întâi o prezentare și o evaluare de ansamblu (generală) a presei catolice din România (care include și presa unită și cea a etniilor catolice minoritare: maghiară, germană) și o sondare a mass-mediei catolice din trei state cu o puternică tradiție religioasă și de presă și cu un grad ridicat de cultură și civilizație; ne referim la țări precum Spania, Italia și Franța. Vizăm analiza platformelor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice din România, identificarea precisă a obstacolelor care au stat în calea realizării unității de exprimare unitară a presei catolice românești, compararea stadiului de dezvoltare al tipăriturilor catolice din țară cu cele din țări în care confesiunea catolică era tot minoritară etc. Capitolul I Biserica Catolică și mijloacele moderne de comunicare socială Mijloacele care au făcut ca în zilele ei de glorie, comunitatea religioasă să reprezinte un sistem de referință de la sine înțeles, s-au deteriorat și au devenit perimate. Biserica
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de 170.000 de exemplare 241 (dacă ar fi să comparăm tipăriturile catolice din Franța cu cele din România fie și numai din perspectiva tirajului, am observa o diferență notabilă, explicabilă prin faptul că în țara noastră confesiunea catolică este minoritară) asta spre deosebire de periodicile din România, care aveau un tiraj de cel mult cateva zeci de mii242. Diferențele dintre publicațiile religioase din Occident și cele din România au fost majore însă nu numai din perspectiva difuzării lor. În această perioadă, presa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost una din mizele principale ale Bisericii, cu atât mai mult cu cât realitățile politico-sociale existente (ne referim și la dezvoltarea naționalismului) făceau practic nerealistă manifestarea universală a confesiunii catolice, mai ales în state în care această era una minoritară. La această situație s-a mai adăugat și existența mai multor minorități etnice catolice, într-un stat național unitar creat la sfârșitul Primului Război Mondial așa cum a fost cazul României. Mass-media în general și presa în special au fost "însușite" de către Biserică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost una dintre mizele principale ale Bisericii, cu atât mai mult cu cât realitățile politico-sociale existente (ne referim și la dezvoltarea naționalismului) făceau practic nerealistă manifestarea universală a confesiunii catolice, mai ales în state în care această confesiune era una minoritară; la situația prezentată s-a mai adăugat uneori și existența mai multor minorități etnice catolice, în unele state naționale unitare create la sfârșitul Primului Război Mondial (așa cum a fost de exemplu, cazul României). Vaticanul a considerat mass-media o nouă formă de evanghelizare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
motiv să reprezinte o acțiune de massă, doar câțiva indivizi de ultima speță, care au instigat populația în contra evreilor, îndemnând-o la jafuri și care bănuim că aceste elemente sunt dintre cei care au simpatizat cu mișcarea legionară. [...] V. POPULAȚIA MINORITARĂ. Numărul minoritarilor în raza acestui Inspectorat nu contează în afară de evrei care în urma îngrădirilor impuse prin noile legiuiri și statutul juridic au numai resentimente față de statul român și mai ales în urma incidentelor petrecute la Iași după cum urmează: În noaptea de 28-29
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cele din urmă, a decidenților, în general, față de prezența unor forme de discriminare. Există peste tot în Europa formule discriminatorii. Unele sunt identificate sociologic și politic. Discriminarea pe criterii de gen, de exemplu. Altele sunt specifice statelor care au componente minoritare importante. Avem o mare comunitate de rromi și trebuie să facem infinit mai mult pentru ei decât ceea ce am făcut până în momentul acesta. Este unul dintre motivele pentru care, în 2007, Ministerul de Externe va organiza în România prima mare
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
care, datorită unor prevederi particulare din actul constitutiv al societății (de exemplu: algoritme de calcul al drepturilor de vot), deținerea majorității capitalului nu conferă majoritatea drepturilor de vot. 50. Controlul unic, exercitat de un acționar (asociat) care deține o poziție minoritara de control, poate fi legal sau de facto. a) Controlul unic legal poate fi exercitat de către un acționar (asociat) minoritar căruia îi sunt acordate drepturi speciale, cum ar fi: ... - acțiuni preferențiale care conferă majoritatea drepturilor de vot; - puterea de a
REGULAMENT din 24 mai 2002 privind autorizarea concentrarilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143924_a_145253]
-
de restituire și, ca atare, exercitarea controlului de legalitate din partea prefectului trebuie să vizeze numai acele cazuri în care se apreciază că restituirea dispusă este ilegală. 20.7. Obligația de restituire în natură intervine și în cazul în care cota minoritara de capital deținută de stat sau de altă instituție publică acoperă valoarea imobilului notificat. În acest caz elementul de referință este valoarea de înregistrare în activul patrimonial al unității deținătoare de la data intrării în vigoare a legii. Obligația legală de
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2003 (*actualizate*) de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 **) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149654_a_150983]
-
generării de venituri, reabilitării de (mică) infrastructură, dezvoltării unor centre comunitare etc. Obiectivele generale ale proiectului: ● îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunității minoritare dezavantajate din România prin extinderea și reabilitarea infrastructurii publice din zonele-țintă cu o mare concentrare a populației minoritare etnice dezavantajate; ● integrarea socială și economică a comunităților minoritare dezavantajate prin implementarea de politici active pe piața muncii în zonele-țintă; ● îmbunătățirea bunelor relații interetnice prin conservarea identității etnice a comunităților minoritare și prin construirea unei infrastructuri sociale în zonele-țintă; ● sprijinirea
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE din 2 septembrie 2004 referitor la cofinanţarea şi administrarea Programului "Activităţi de implementare şi monitorizare a strategiei pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor - 2004" dintre Secretariatul General al Guvernului (S.G.G.) - Departamentul pentru Relaţii Interetnice (D.R.I.) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D), semnat la Bucureşti la 2 septembrie 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161620_a_162949]
-
care, deși folosite în mod tradițional pe teritoriul statului, nu pot fi asociate cu o anumită arie geografică a acestuia. ... Articolul 2 Angajamente 1. Fiecare parte se angajează să aplice prevederile părții a II-a la ansamblul limbilor regionale sau minoritare folosite pe teritoriul său, care corespund definițiilor din art. 1. 2. În ceea ce privește orice limbă indicată în momentul ratificării, al acceptării sau al aprobării, în conformitate cu art. 3, fiecare parte se angajează să aplice un minimum de 35 de paragrafe sau alineate
CARTA EUROPEANĂ din 5 noiembrie 1992 a limbilor regionale sau minoritare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192264_a_193593]
-
notifice secretarului general că acceptă obligațiile decurgând din prevederile oricărui alt paragraf al Cartei care nu fusese specificat în instrumentul de ratificare, de acceptare sau de aprobare ori că va aplica paragraful 1 al prezentului articol altor limbi regionale sau minoritare ori altor limbi oficiale mai puțin răspândite pe ansamblul sau pe o parte a teritoriului său. 3. Angajamentele prevăzute în paragraful precedent vor fi considerate parte integrantă a ratificării, a acceptării sau a aprobării și vor avea aceleași efecte cu
CARTA EUROPEANĂ din 5 noiembrie 1992 a limbilor regionale sau minoritare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192264_a_193593]
-
învețe, dacă doresc acest lucru; ... h) promovarea studiilor și a cercetărilor în domeniul limbilor regionale sau minoritare în universități ori instituții echivalente; ... i) promovarea unor forme corespunzătoare de schimburi transnaționale, în domeniile prevăzute de prezenta Cartă, pentru limbile regionale sau minoritare folosite într-o formă identică ori apropiată în două sau mai multe state. ... 2. Părțile se angajează să elimine, dacă nu au făcut-o deja, orice distincție, excludere, restricție sau preferință nejustificată referitoare la folosirea unei limbi regionale sau minoritare
CARTA EUROPEANĂ din 5 noiembrie 1992 a limbilor regionale sau minoritare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192264_a_193593]
-
angajează, în ceea ce privește zonele în care sunt folosite astfel de limbi, ��n funcție de situația fiecăreia dintre aceste limbi și fără a aduce atingere limbii (limbilor) oficiale a (ale) statului: a) (i) să prevadă desfășurarea unei educații preșcolare în limbile regionale sau minoritare respective; sau ... (îi) să prevadă desfășurarea unei părți substanțiale a educației preșcolare în limbile regionale sau minoritare respective; sau (iii) să aplice una dintre măsurile vizate la pct. (i) și (îi) de mai sus cel puțin elevilor ale căror familii
CARTA EUROPEANĂ din 5 noiembrie 1992 a limbilor regionale sau minoritare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192264_a_193593]
-
și fără a aduce atingere limbii (limbilor) oficiale a (ale) statului: a) (i) să prevadă desfășurarea unei educații preșcolare în limbile regionale sau minoritare respective; sau ... (îi) să prevadă desfășurarea unei părți substanțiale a educației preșcolare în limbile regionale sau minoritare respective; sau (iii) să aplice una dintre măsurile vizate la pct. (i) și (îi) de mai sus cel puțin elevilor ale căror familii o solicită și al căror număr este considerat suficient; sau (iv) dacă autoritățile publice nu au competențe
CARTA EUROPEANĂ din 5 noiembrie 1992 a limbilor regionale sau minoritare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192264_a_193593]
-
iv) dacă autoritățile publice nu au competențe directe în domeniul educației preșcolare, să favorizeze și/sau să încurajeze aplicarea măsurilor vizate la pct. (i)-(iii) de mai sus; b) (i) să prevadă desfășurarea unui învățământ primar în limbile regionale sau minoritare respective; sau ... (îi) să prevadă desfășurarea unei părți substanțiale a învățământului primar în limbile regionale sau minoritare respective; sau (iii) să prevadă, în cadrul învățământului primar, ca predarea limbilor regionale sau minoritare respective să facă parte integrantă din programa de învățământ
CARTA EUROPEANĂ din 5 noiembrie 1992 a limbilor regionale sau minoritare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192264_a_193593]
-
încurajeze aplicarea măsurilor vizate la pct. (i)-(iii) de mai sus; b) (i) să prevadă desfășurarea unui învățământ primar în limbile regionale sau minoritare respective; sau ... (îi) să prevadă desfășurarea unei părți substanțiale a învățământului primar în limbile regionale sau minoritare respective; sau (iii) să prevadă, în cadrul învățământului primar, ca predarea limbilor regionale sau minoritare respective să facă parte integrantă din programa de învățământ; sau (iv) să aplice una dintre măsurile vizate la pct. (i)-(iii) de mai sus cel puțin
CARTA EUROPEANĂ din 5 noiembrie 1992 a limbilor regionale sau minoritare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192264_a_193593]
-
prevadă desfășurarea unui învățământ primar în limbile regionale sau minoritare respective; sau ... (îi) să prevadă desfășurarea unei părți substanțiale a învățământului primar în limbile regionale sau minoritare respective; sau (iii) să prevadă, în cadrul învățământului primar, ca predarea limbilor regionale sau minoritare respective să facă parte integrantă din programa de învățământ; sau (iv) să aplice una dintre măsurile vizate la pct. (i)-(iii) de mai sus cel puțin elevilor ale căror familii o solicită și al căror număr este considerat suficient; c
CARTA EUROPEANĂ din 5 noiembrie 1992 a limbilor regionale sau minoritare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192264_a_193593]
-
să aplice una dintre măsurile vizate la pct. (i)-(iii) de mai sus cel puțin elevilor ale căror familii o solicită și al căror număr este considerat suficient; c) (i) să prevadă desfășurarea unui învățământ secundar în limbile regionale sau minoritare respective; sau ... (îi) să prevadă desfășurarea unei părți substanțiale a învățământului secundar în limbile regionale sau minoritare respective; sau (iii) să prevadă, în cadrul învățământului secundar, predarea limbilor regionale sau minoritare ca parte integrantă a programei de învățământ; sau (iv) să
CARTA EUROPEANĂ din 5 noiembrie 1992 a limbilor regionale sau minoritare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192264_a_193593]
-
căror familii o solicită și al căror număr este considerat suficient; c) (i) să prevadă desfășurarea unui învățământ secundar în limbile regionale sau minoritare respective; sau ... (îi) să prevadă desfășurarea unei părți substanțiale a învățământului secundar în limbile regionale sau minoritare respective; sau (iii) să prevadă, în cadrul învățământului secundar, predarea limbilor regionale sau minoritare ca parte integrantă a programei de învățământ; sau (iv) să aplice una dintre măsurile vizate la pct. (i)-(iii) de mai sus cel puțin elevilor care o
CARTA EUROPEANĂ din 5 noiembrie 1992 a limbilor regionale sau minoritare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192264_a_193593]
-
la pct. (i)-(iii) de mai sus cel puțin elevilor care o solicită sau, dacă este cazul, ale căror familii o solicită - în număr considerat suficient; d) (i) să prevadă desfășurarea unui învățământ tehnic și vocațional în limbile regionale sau minoritare respective; sau ... (îi) să prevadă desfășurarea unei părți substanțiale a învățământului tehnic și vocațional în limbile regionale sau minoritare respective; sau (iii) să prevadă, în cadrul educației tehnice și vocaționale, predarea limbilor regionale sau minoritare respective, ca parte integrantă a programei
CARTA EUROPEANĂ din 5 noiembrie 1992 a limbilor regionale sau minoritare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192264_a_193593]