376 matches
-
lupte până la ora 21, când căpitanul Emeriau grav rănit, capitulează. Chiar dacă "Spartiate" a luptat cu trei adversari, el a fost susținut și de vecinul său, HMS "Aquilon", care, fapt unic de partea franceză, trebuia să înfrunte un singur adversar, HMS "Minotaur". Căpitanul Antoine René Thevenard, își folosește arcul de pe lanțul ancorei pentru a pivota și realizează o lovitură asupra prorei navei amiralului Nelson, ce face mai mult de 100 de victime. Aproximativ la ora 20.30 Nelson este lovit peste ochiul
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
păcate s-a pierdut. Este acceptat la "Salon" și în 1853, cu lucrările "Darius în timpul bătăliei din Gaugamela" (Musée Gustave-Moreau Cat. 223) și "Cântarea cântărilor" (Dijon, Musée de Beaux-Arts). La Expoziția Mondială din 1855 participă cu tabloul "Atenienii sunt sacrificați Minotaurului în labirintul din Creta". Aceste prime apariții oficiale sunt înregistrate doar succint de critici; tânărul pictor este enumerat printre emulii lui Delacroix și Chassériau. Tatăl său îi cumpără o casă într-un cartier din stânga Senei (""rive gauche""), pe strada Rochefoucauld
Gustave Moreau () [Corola-website/Science/298366_a_299695]
-
Of Chris Colorado 16. Thanatos Against Thanatos 17. The Lost Library 18. The Phantom Of Chichen-Itza 19. Enemy Brothers 20. The Legacy Of Annouchka Krantz 21. The Secret Of Palenque 22. Women Of The Deșert 23. Mân Hunt 24. Project Minotaur 25. Son Of The Clone 26. The Destiny Of Krantz
Chris Colorado () [Corola-website/Science/315538_a_316867]
-
labirint cu legendă "TRUIA", posibil cu trimitere către Troia Vergil explicitly compares the patterns of the drill to the Cretan Labyrinth, which was associated with the "geranos" ("crane dance") taught by Theseus to the Athenian youth he rescued from the Minotaur there. În myth and ritual, the labyrinth, and hence the "lusus", hâș been interpreted aș "a return from danger, a triumph of life over death," or more specifically aș an initiation ritual. The "geranos" of Theseus serves aș a "mythic
Lusus Troiae () [Corola-website/Science/320623_a_321952]
-
Pudgy Pig tot un monstru trimis de Zed stăpânul creaturilor să atace pe rangeri la fel ca si Terror Toad înghite rangerii. Rito Revolto Scorpina Finster Squatt Baboo Master Vile Lokar Hydro Hog Putty Patrollers Tenga Warriors King Sphinx Mighty Minotaur Bones Giant Gnarly Gnome Eyeguy Madam Woe Snizard Chunky Chicken Ticklesneezer Trumpet Top Pipebrain Turbanshell Guitardo Stag Beetle Ocotphantom Robogoat Bloom of Doom Saliguana Pirantishead Vampirus Artistmole
Mighty Morphin: Power Rangers () [Corola-website/Science/326757_a_328086]
-
Campania începe în Atlantida, o colonie grecească de pe o insulă din Oceanul Atlantic, și ni-l prezinta pe Arkantos, amiralul Atlantidei, care încearcă să recâștige favorurile zeului Poseidon, protectorul Atlantidei. La început, Arkantos respinge cu succes atacurile piraților, conduși de un minotaur pe nume Kamos, apoi după ce află de la Krios, teocratul Atlantidei, că pirații au furat tridentul de aur al lui Poseidon, trebuie să meargă în insulele din Marea Mediterană pentru al recupera. Întors în Atlantida, Krios îi spune lui Arkantos că Poseidon
Age of Mythology () [Corola-website/Science/314065_a_315394]
-
fotografiile făcute din avion i-au pus în evidență toate însușirile. De fapt, ceea ce îi frapează cel mai mult pe cercetătorii istoriei amerindienilor este incredibila coincidență dintre opera mitică a lui Dedal ("inginerul" care a construit Labirintul de încarcerare al Minotaurului, sau, în altă variantă, palatul-labirint al regelui cretan Minos din Knossos). Labirintul Machu Pichu reflectă la rându-i simbolul vieții pline de meandre și în care drumul nu duce niciodată înapoi, ci mereu înainte, spre moarte. Inspirat din spiralele scoicilor
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
faptul că opera sa nu reflectă o realitate vizibilă, ci redă o reprezentare interioară ("Pictorița" 1933, "Nud în mijlocul unui peisaj" 1933). În acest timp Picasso pictează un ciclu dedicat luptelor cu tauri ("Moartea toreadorului", 1933) și reia mitul antic al Minotaurului, care simbolizează virilitatea. În 1935 se desparte de Olga Koklova. O cunoaște pe Dora Maar, pictoriță și fotografă, care avea mulți prieteni în cercul suprarealiștilor. În noua lui dragoste pictorul găsește o corespondență intelectuală care până atunci îi lipsise. Nu
Pablo Picasso () [Corola-website/Science/297881_a_299210]
-
Teatrul din Haifa, de asemenea a jucat în mai multe piese pe scena Teatrelor din Haifa și Beer Sheva. În 1983 a jucat rolul frizerului militar în coproducția comică cinematografică israelo-germană „Sapihes” (Caisă) și rolul lui Kesler din coproducția israelo-americană „Minotaur” (după cartea lui Binyamin Tamuz) După Revoluția din România din 1989, Anatol a efectuat în 1997 ca actor și regizor, un turneu care s-a bucurat de mare succes în România, a Teatrul Național din Târgu Mures, în română și
Constantin Anatol () [Corola-website/Science/334510_a_335839]
-
se apucase să citească o carte despre miturile Greciei, dar nu trecuse nici de primele cîteva pagini și ațipise. În noaptea aceea deschide cartea și dă peste povestea Labirintului lui Minos, care Îl electrizează. Labirintul fusese construit ca Închisoare pentru Minotaur, o creatură tristă, Încopitată, al cărei singur defect era că era ciudată. Wakefield Își dă seama pe loc că povestea se referă la el. Labirintul era infinit, construit fiind de părintele arhitecturii, Dedal, la porunca regelui. Pentru Dedal, sensul Închisorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
că era ciudată. Wakefield Își dă seama pe loc că povestea se referă la el. Labirintul era infinit, construit fiind de părintele arhitecturii, Dedal, la porunca regelui. Pentru Dedal, sensul Închisorii era În construcție; lui nu-i păsa de săracul Minotaur prins acolo ca În capcană, În Întuneric, fără nimic altceva decît propriile-i gînduri de răzbunare, forțat să supraviețuiască numai cu carnea asasinilor pe care regele Îi trimitea cu regularitate să-l ucidă. Nebunul de alături construiește un labirint, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și aria formală a volumelor și ideile consemnate, de orice natură ar fi. Labirintul mitic este nesfârșit, dar paradoxal, e un univers închis, altfel spus, un multivers limitat în nesfârșirea lui. Haosul din labirint nu poate fi ordonat nici de Minotaur ori Tezeu, nici de Icar ori Dedal. Doar Ariadna "pune ordine în Haos" (8176), prin firul ce "ține de la naștere la moarte" (713) și "luminează" conștiința. Glisând de la lumea mitică în cea reală, Theodor Codreanu constată nesfârșirea burților-labirint în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Magazia era ticsită de mărfuri până la rafturile cele mai Înalte, din stejar masiv, care se Întindeau prin toată Încăperea. Urmându-l pe paznic, Dante pătrunse În acel labirint, Începând să urce peste pachetele Înghesuite din ce În ce mai mult spre interiorul edificiului. Temnița Minotaurului nu trebuie să fi fost prea diferită de iadul acela sufocant, se gândi el la un moment dat, Încercând să Își șteargă sudoarea. În cele din urmă, omul Îi arătă o grămadă de baloturi cenușii, strâns legate cu benzi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
mare, o singură celulă circulară, adăugă maestrul Matteo. Nu pentru asta era, murmură el. O boltă Întunecată, o potecă infinită... - Dar dacă trebuia să rețină ceva nemăsurat? stărui Dante, urmându-și firul ipotezelor. Un cerc continuu, văgăuna secretă nu a Minotaurului, ci a unui Uroboros, marele șarpe al timpului care Își mușcă propria coadă pentru eternitate? Manoello clătină din cap cu Îngâmfare. - Frederic nu a fost, cu siguranță, un maestru al virtuții. Iar noi toți, ca niște odrasle cuminți ale Bisericii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
că el a fost o Întruchipare a Anticristului, trimis de Satan ca să ne chinuiască. Însă domnia ta faci din el un nou Minos! Ce ar fi trebuit să Închidă acest inel din piatră? Crezi că ereticul l-a adus pe cumplitul Minotaur din expediția sa de la Răsărit? - Nu. Dar există altceva care e mai bine să fie Închis Înapoia zidurilor și ferit de priviri. Ceva ce poate cu adevărat depăși măsura omenească, așa cum membrele omului-taur o depășeau și pe aceea animalică. - Anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pierde ghearele și capătă mâini. Fața pe care o întoarce spre cer e o față omenească. De câtă vreme privește oare jaguarul acesta stelele? El este, cu siguranță, mult mai tânăr decât Sfinxul care păzește piramidele egiptene și chiar decât Minotaurul din Creta. Cu toate acestea, pare ieșit dintr-o junglă în prima seară a istoriei. Adulmecând vântul, s-a întors spre stele, iar uimirea l-a transformat. Cu trupul, aparține, încă, mitului, dar pare pregătit să dea târcoale istoriei, ca
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
sălbăticiuni or fi destule hoituri cu rămășițe de carne putrezită pe schelete. Dar viața, cu sevele gâlgâind, se dovedește mai puternică. Pan ar renunța, probabil, aici, să cânte din nai. Ar simți nevoia unei fanfare. Undeva trebuie să existe și Minotaurul în acest labirint vegetal. Sau e un "tic" tentația mea de a socoti "labirint" tot ce imaginația umple de pericole? Dacă-i așa, îmi place să cred că zeii mayașilor au suflat și peste mine un abur, cum au făcut
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
aș fi îndrăznit să pătrund în junglă, m-aș fi lămurit, probabil, că greșeam comparînd-o cu un labirint. Eroare pe care au făcut-o și alții, am impresia, asemuind încîlceala lianelor cu coridoarele labirintului și fiarele sălbatece din junglă cu Minotaurul. Or, într-un labirint, altceva e important. El are un centru. Acolo vrea să ajungă cel care pătrunde într-un labirint. Dacă nu se rătăcește, dacă reușește să găsească un drum și dacă are curajul să-l urmeze, el se
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
stupefiantă: că ar fi trebuit să fiu călugăriță și să trăiesc într-o mănăstire ca să am dreptul să scriu așa ceva! Când am publicat Tricephalos, întrebările au fost puhoi, care mai de care mai smintite: 1. dacă am întâlnit într-adevăr minotaurul în Creta (romanul era scris la persoana I, dar, pentru Dumnezeu, cum de se face cu atâta nonșalanță suprapunerea între viață și literatură, habar nu am!); 2. dacă peep-showurile pariziene din prima parte a cărții sunt reale sau nu? (erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
-ți fie frică!”, frică de Menade, de dislocarea discursului, de delir, și totuși să te duci mai departe, căutând firul Ariadnei. Există Însă pericolul (al măștilor suprapuse) ca autorul, Horea, să joace toate personajele, pe Ariadna, Tezeu și chiar pe minotaur. În pofida „jocului”, am detectat, fără nici un contor, un fel de plăsmuire romantică, de mare efect, cea a unei profeții critico-poetice, facerea textului de către Hermeneut, un fel de Înger al reprezentării trimis la judecata textelor, zburând peste tomurile mucegăite de critică
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dup-acela faurmaur,/ deschizându-l la Tețcani/ și văzând prin nori balaur,/ lup flămând de mii de ani,// și visând cel fir de aur,/ legând viețile-i colan,/ toată karma-i aduna-or/ în cel galeș plai nirvan,/ cum acelui Minotaur/ vergine și băietani;// mâinile cu-ale lor zece/ degete îmi sunt precept,/ toate-n mânuri le-oi petrece/ spre Eonul înțelept,/ care-o ști de altă Lege,/ de Frumos, de Bun și Drept.” Muzicalitatea versului eminescian, imposibil de recunoscut aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
era un unic soare”. Vocația poetică învederată intermitent în notele de drum se manifestă în mai multe culegeri de poeme: Pentru cel ales (1968), Un om în agora (1972), Gustul sâmburelui (1974), Raza de cobalt (1979), Insomnia dragonului (1989), Ieslea Minotaurului (1993). De regulă libere și nerimate, versurile comunică vibrații ale unei conștiințe active, angajată în construcția unei așa-zise „lumi noi”, nota lirică individualizantă fiind un patos al afirmării edifiante, al situării declarative în conformitate cu exigențele rațiunii, îmbinate însă cu cerințe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
O dimineață înșelătoare, București, 1980, vol. II: Ochiul ciclopului, București, 1981, vol. III: Marșul cariatidelor, București, 1982; Muzeul de ceară, București, 1984; Vitralii incolore, București, 1985; Cenușa din ornic, București, 1988; Insomnia dragonului, București, 1989; Timpul lepros, București, 1992; Ieslea Minotaurului, București, 1993; Am fost și cioplitor de himere. Convorbire realizată de Ioan Tecșa, București, 1994; Eclipsă în Cetatea Soarelui, București, 1996; Elefanții de porțelan, București, 1997; Focul de paie, București, 1999; Pasajul, București, 2002; Omul zăpezilor, București, 2003. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
Barbă-Albastră. Când învățătorul nu vrea să fie numit cu numele tabu al contelui Westwest, el spune în franceză, pentru a nu fi auzit de elevii săi, "songez à ces enfants innocents" (gândiți-vă la acei copii nevinovați". Astfel este numit Minotaurul în inima labirintului. Zeii sunt obosiți. - Să revenim la această oboseală care pare să invadeze ființele din roman ca în vreun castel de Frumoasă din Pădure adormită.580 Asistenții sunt cuprinși de oboseală. Arthur ca și Ieremia care "își freacă
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fulgi, asistă la un mic dejun), ceea ce îi prilejuiește anamneza unor scene din adolescență, acelea reale: reacția unei sărmane profesoare de franceză când o anunță că deocamdată nu îi poate plăti lecțiile. Personajul rătăcește printr-un labirint („Sunt propriul meu Minotaur”), unde se va lovi de o sârmă electrică și va muri, probabil, scufundat în pământ. Ultima oază este numai un purgatoriu. Motivele fundamentale ale literaturii științifico-fantastice fiind identice cu ale textelor mitic-arhetipale, prozatorul scrie despre ieșirea din spațiul perceptibil și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]