356 matches
-
întâi, când la a doua, naratorul adresându-se formal sie însuși. Rezultă un document subiectiv al vieții de cazarmă, incluzând și reconstituiri autobiografice din memorie, incursiuni în existența familiei personajului și mai ales dezvăluiri ale experiențelor sale erotice. Cu o minuție vrednică de Noul Roman și care pe alocuri arată influențe din James Joyce, prozatorul descrie ambianța cazonă, dar mai cu seamă detaliază acte, impresii, stări sufletești proprii în exclusivitate personajului. Sensibilitatea soldatului cu dar de scriitor mai înregistrează priveliști bucureștene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
Ortodoxiei nu este suficientă nici măcar o entuziastă aderență - publică, prin definiție - la expresiile livrești ale binecinstitei „tradiții răsăritene”. A fi membru al tradiției apostolice nu reprezintă deloc un privilegiu al celor care îmbrățișează canonul literar al Scripturilor, putând reconstitui cu minuție tabloul istoric al primelor controverse dogmatice. Ortodoxia teologică nu are un singur stindard pentru că celebrează apofatic necuprinsul văzduhului. Revelația Cuvântului lui Dumnezeu este nu obiectul, ci evenimentul constitutiv al teologiei. Teologia fixată în matricea tradiției apostolice nu-și poate decât
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sale (care deține structura unei holograme), Michel Henry nu probează virtuțile doxografului hrănit din superstiția exhaustivității. El face economie de citate, blochează conturile polemice și, mai ales, ignoră referințele critice secundare. Acest boicot sistematic al formalităților trădează vocația esențialului. În locul minuției erudite a enciclopedistului, Michel Henry a ales să folosească muniția simplificată a gânditorului. Titlurile bibliografiei sale1 abreviază geniul totalității, împlinită din datorie și cu pasiune. Solstițial, ultimele eseuri au venit parcă să confirme rectitudinea și consistența unui traseu orientat religios
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în Lugdonie, în Petlagoniia, în Dalmațiia și în toate laturile de la Răsărit până la Apus și de la Amiază-zi până la Amiază-noapte”. Gavriil, atent și la alte locuri prin care trecuse în Țara Românească, adaugă o descriere a bisericii de la Argeș, în care minuția constatărilor justifică încheierea plasării zidirii românești (cu o târnosire imperială) între niște „minuni” arhitectonice consacrate: „Și așa vom putea spune cu adevărat că nu este mare și sobornică ca Sionul, carele îl făcu Solomon, nice ca Sfânta Sofia, care o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
mulțimilor moscovite și a fost însoțit la un moment dat de Nikos Kazantzakis, să devină un adevărat roman de aventuri, în spiritul operei istratiene. Tenacitatea documentaristică a lui O., dezvăluind straturile succesive ale biografiei și operei scriitorului cu aplicația și minuția unui orfevru, transformă monografia într-un adevărat dosar, o mină impresionantă de date și documente puse la dispoziția viitorilor cercetători, singurii chemați, spune O., să formuleze judecăți axiologice. De altfel, criticul își subintitulează studiul, reluat și îmbogățit în ediții succesive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
într-o bogată varietate de stiluri. Foarte bine reprezentată este nuvela realistă, a cărei tematică avea în centrul ei, de preferință, funcționarul mărunt sau dezmoșteniții vieții. Niciodată nuvelistica din C.l. nu a cunoscut excesele naturalismului, de la care a preluat totuși minuția și exactitatea descrierilor, interesul pentru periferia societății. În această categorie intră proza lui Duiliu Zamfirescu (Furfanțo, 1900), N. Volenti (O idee fixă, 1892) ș.a. Tonul general este însă moderat, exprimând un realism cuminte: I. Al. Brătescu-Voinești (care tipărește câteva din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Miron Costin (1975), debut editorial și totodată lucrare fundamentală într-un domeniu de strict profesionalism. Cartea impresionează prin seriozitate, competență și bogăție a informației, bine puse în lumină de un stil alert, cu certe calități literare. Aceeași rigoare filologică, aceeași minuție niciodată pedantă caracterizează și lucrarea Scriitori și reviste la Pontul Euxin (1997), scrisă cu o căldură bine temperată de obiectivitatea criticului, mereu blajin ca om, niciodată îngăduitor peste dreapta măsură când ține condeiul. Pe de altă parte, istoricul literar l-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289062_a_290391]
-
e cel mai complet de pe glob: aproape întregul schelet “. Neoliticul este și el puternic reprezentat. Numai numărul uneltelor de piatră cioplită pe care le-a adunat trece de 50 000, precizează interlocutorul. Majoritatea materialului este ambalat în colete ordonate cu minuție. Sînt prezente eșantioane de lemn fosil, căruia gazda îi atribuie o vechime de multe milioane de ani, dar și exponate de ceramică aparținînd culturii CRIȘ - lut frămîntat cu pleavă de grîu și ornamentat cu unghia - sau culturii CUCUTENI, obiecte de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
legendele, adevărul istoric îl captivează. Argumentând ideea de continuitate, sub asprimea unor vremuri potrivnice, el subliniază, fără a cădea în retorism, vitalitatea și forța de expansiune a elementului autohton. Unor boieri, unor ofițeri, unor cărturari basarabeni li se alcătuiește cu minuție biografia, ținta ultimă a documentaristului, tentat câteodată de romanțări, fiind aceea de a reconstitui „viața de basm” a altor timpuri. Înclinat spre portretistică, manifestând aptitudini de memorialist, B. lasă să pătrundă în contribuțiile lui episoade de aventură, mister, intrigi amoroase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
ca în scena dialogului Leontinei Vaideeni cu soțul îngropat sub camera unei locuințe administrate de Epitropie, la care locatarul Mincu asistă cu stupoare mucalită) sunt alterate uneori de excese ale procedeului coloristic, care la C. devine aproape manieră: gustul pentru minuția detaliului invadează ceea ce s-ar dori obiectivitate în urmărirea unor destine paralele, devenind privire caleidoscopică asupra unui conglomerat de ornamente. Romanul Își amintea de Casablanca (1984) apare ca o consecvență formală și de substanță față de Amurgul levantinilor. Într-o „lectură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
fracțiune a neamului românesc va fi aprofundată sub toate raporturile: teritorial, etnografic, dinastic, nobiliar, ostășesc, religios, juridic, economic, literar și artistic “, prevenea autorul, mărturisind că ,,și-a înțeles misiunea pe o scară colosală’’. Într-adevăr, fragmentul de istorie reconstituind cu minuție și grandoare de Hasdeu constituie o dovadă elocventă a puterii sale de creație și totodată un mod de a polemiza, tacit și convingător, cu adversarii. Dincolo de accentele polemice, modelul structural este de căutat în Antichitățile slave ale lui Paul
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
citit din existențialiștii francezi: J.P. Sartre, Simone de Beauvoir etc. Nu sunt major interesanți. Oameni mediocri, care se joacă printre lucruri mari..." O ființă atât de rațională a eșuat firește, am spune în dragoste. Și-a analizat amantul cu infinitezimală minuție microscopică ("Trebuie să caut cu răbdare, să-l cunosc până-n măduvă. Pentru asta, văd că e necesar să-l recitesc pe Kierkegaard și să citesc Heidegger"), i-a găsit sumedenie de cusururi impardonabile, dar... îl iubește. Inexplicabil iată că, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
împrejurări mai mult sau mai puțin eroice, cu rezonanță în istoria românilor a se vedea tristele și ciudatele întâmplări din Piața Libertății (Cluj) în decembrie 1989. Personajele implicate într-un fel sau altul în destinele "Tribunei" sunt "citite" caracterologic cu minuție și echilibru, lăsându-se pe seama lectorului concluzia definitivă. Lipsesc etichetările exaltate, condamnările răspicate, aplauzele, huiduiala. D.R. Popescu apare astfel ca un constructor necesar și benefic într-ale gazetăriei culturale, într-o vreme în care trebuia să-ți asumi tehnica semnalizării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
autor în faptul creației sau să găsească intonația cea mai potrivită pentru un pasaj sau altul, de proză (la Urmuz, de pildă, " Substratul textului impune lecturii tonul ironic ce conduce la sensul contrar") și (cazul lui Geo Dumitrescu) de poezie. Minuția examinării microscopice nu exclude perspectiva larg desfășurată. Evaluările nu se produc în afara contextului, ci, neapărat, în "cheia epocii" și, într-o extensie rareori forțată, în "flux european". De aici jocul spumos, dar riguros de asocieri și disocieri ("tipul și funcția
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în istoria culturală prin care se naște literatura română. Dincolo de condiția scriptică particulară, de finalitatea istoriografică, de existența "întâmplătoare" sau, dimpotrivă, cultivată și livrescă a efectelor estetice, Cronicile ne-au apărut, astfel, în relație cu personalitatea autorilor lor, descifrați cu minuție, într-o empatică perspectivă individualizatoare. Modelele umane, explicite, ale Cronicilor, rămase în mintea noastră cu acea apăsare cu care profesorul puncta prezența lucrului esențial, erau modele ale timpului, de "înțelepciune și forță". Ele își perpetuau, însă, sensul exemplar, în reflecția
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
acest context, o complexitate pe măsură. Exemplara monografie semnată de Ovidiu Ghitta XE "Ghitta" , consacrată Începuturilor Bisericii greco-catolice din Sătmar, ne oferă un excelent studiu de caz și În ceea ce privește raportul dintre sărbătoare și alteritate. Profesorul clujean analizează În detaliu, cu minuția și exactitatea care Îi sunt caracteristice, modul În care românii uniți din dieceza de Muncaci au fost confruntați, pe parcursul secolelor XVII-XVIII, cu tentativele autorităților politice și religioase de introducere a calendarului gregorian și a listei de sărbători specifice ritului latin
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istoriografie, carte juridică etc.” Elaborată în colaborare cu Doina Truță, lucrarea Lirica de dragoste. Index motivic și tipologic (I-IV, 1985-1989; Premiul special pentru studii etno-antropologice „Pitré-Salomone Marino”, decernat de Centro Internazionale di Etnostoria, Italia), impune prin rigoare metodologică, prin minuția cu care înfățișează, aproape micronic, categoria poetică avută în vedere. Este prima cercetare de acest tip din literatura română de specialitate, în care metoda clasică istorico-geografică este aplicată și adaptată la specificul categoriei examinate. În studiile incluse în volumul Sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955]
-
se realizase până atunci. Faptul a fost posibil numai prin cercetarea adâncită, timp de o viață, a Vrancei etnografice, folclorice și dialectale. Studiu complex, a cărui importanță nu constă doar în comunicarea acestui impresionant depozit de texte, ci și în minuția cu care au fost consemnate și editate, cele două tomuri impun, totodată, prin pregătirea științifică a anchetatorului, prin numărul mare de subiecți, prin metoda de anchetare, prin bogata adnotare a textelor. Se precizează, la fiecare text, dacă avem a face
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
acest roman. În întregime, partea a șasea e o rememorare a cauzei conflictului Inorog-Corb, după cum partea a șaptea e o interesantă și modernă inserție onirică, mijloc de analiză psihologică a unui mare intrigant politic, Hameleonul. Subconștientul personajului este sondat cu minuție, evident acuzatoare, și figurat în simboluri sugestive. În ultima parte sunt inserate numeroase epistole ce denunță întâmplări din culise. Scrisorile substituie povestirea autorului. Textul Istoriei ieroglifice e împânzit de apologuri cu tâlc, de factură orientală. Discursurile personajelor sunt reproduse în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
și-n acest tumult istoric frapează înainte de orice „ofensiva” generației ’30, insolența tinerilor, „lupta dintre generații” - după aprecierea lui Emil Cioran, „drept cheia tuturor conflictelor”, pentru Fă se dorea a se implanta, la acel timp, „cu frenezie”, o nouă morală... Minuția cercetătorului se relevă prin concretețea detaliului. șochează atitudinea critică a lui Mircea Eliade față de „admiratorul său frenetic”, Nicolae Iorga; paradoxurile din penelul lui Eugen Ionescu - „sclipitor de iscusit” și „meșter fără pereche” (N. Steinhardt), în volumul de eseuri Nu, acuzând
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
redacția lui New York World: "M-am uitat peste camera mare, în timp ce așteptam răbdător și încântat, și am putut vedea pe perete mici inscripții afișate la intervale egale: Acuratețe, Acuratețe, Acuratețe! Cine? Ce? Unde? Când? Cum? Faptele - Culoarea - Faptele!". Cu această minuție, la 1890 conceptul scrierii "factuale" devine o parte din cultura jurnalistică a vremii. Dar aceasta l-a neliniștit pe Dreiser, viitorul romancier și jurnalist literar de ocazie, neliniștit: Toate sunt calități lăudabile, dar cred că nu așa de ușor de
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
tăgadă „mizeria istorismului”. Preocupată mai puțin de vreun proiect de gnoză ideologică sau teodicee speculativă, breasla istoricilor a decis să îmbunătățească instrumentele cercetării pozitive, consolidând cunoașterea noastră despre trecut printr-un flux continuu de studii și publicații de o rară minuție. Dezavuând simplificările, latura de unicitate, surpriză și enigmă a evenimentului istoric își recapătă locul în narațiunea istorică. Crezul naiv în progres profesat de Voltaire (1694-1778), Gibbon (1737-1794) sau Comte (1798-1857), iluziile hegelienilor sau convingerile materialiștilor marxiști au fost dezarmate de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
răsăriteană la Universitatea „San Anselmo” din Roma, dr. Jeremy Driscoll 2. Învățând poate mai bine ca nimeni altul lecția de viață ascetică a monahului din Pont, părintele Gabriel Bunge ne-a redat în ultimele decenii, prin studii de o rară minuție, claritate și pătrundere, chintesența operei evagriene 1. Studiile și cărțile sale2 recuperează în ansamblu un Evagrie „duhovnicesc”, un Evagrie „pneumatologic”, un Evagrie care corespunde cadrelor monahale și ecleziale în care a trăit. Suntem departe de fixarea conținutului gândirii lui Evagrie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu o pripeală rudimentară de epigonii origeniști din Palestina secolului al VI-lea. Condamnarea lui Evagrie n-a însemnat excluderea scrierilor sale ascetice și mistice din corpul de texte monastice formative pentru întreaga tradiție bizantină. Argumentul, demonstrat cu o rară minuție de către preotul Gabriel Bunge, este simplu: Evagrie nu a scris pentru filozofii „din afară”, ci pentru monahii care părăsiseră Atena, Constantinopolul sau Alexandria pentru rațiuni chenotice poate la fel de invizibile cititorilor din secolele al VI-lea sau XXI. Filologia fără mănușitc
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cam ternă, cu citate și referințe livrești, presărate, de altfel, pe întregul cuprins al cărții. Scrierii, saturată de notații realiste ascuțite, unele semnalând prezența în banal a insolitului, a senzaționalului și absurdului, îi lipsește un cheag, iar titlul rămâne abstrus. Minuția descripției de mediu, ambianță, climat familial, în conjuncție cu înregistrarea meticuloasă de mișcări psihice elementare, de simțăminte embrionare, determină și caracterul romanului Cumpărătorii (1985), al cărui titlu, iarăși, nu îi acoperă conținutul și nu îi rezumă sensul. Mai adecvat ar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]