2,739 matches
-
recentă a literaturii; ele s-au putut reconstitui doar fragmentar, din anecdotele în circulație orală sau, pentru cei direct interesați, din consultarea revistelor epocii. Volumul Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan" din București. 50 de ani de existență (1949-1999), coordonat de Mioara Avram, Marius Sală și Ioana Vintilă-Rădulescu (Editură Univers Enciclopedic, București, 1999), care prezintă multe informații foarte utile despre istoria instituției sărbătorite, despre membrii și colaboratorii ei, despre lucrările publicate în decursul anilor și ecourile lor, cuprinde și o prețioasă contribuție
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
decursul anilor și ecourile lor, cuprinde și o prețioasă contribuție documentara pe tema raportului dintre politică totalitara și lingvistică. Citatele grupate - în "Scurtă cronologie...", p. 50-65, de Jana Balacciu-Matei, si mai ales în secțiunea "Documentar. Memorialul rușinii...", p. 66-97, de Mioara Avram - sînt extrem de grăitoare; voi incerca în continuare doar să selectez cîte ceva din materialul respectiv, interpretabil azi că mostră de umor involuntar și destul de negru; nu voi indică de fiecare dată sursele documentelor, ci doar pagina reproducerii lor în
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
Dar cum? Din anul întîi am trecut direct în anul patru. Tocmai avea loc reforma învățămîntului și aveai posibilitatea să dai mai multe examene odată. Am fost foarte puțini cei care am avut acest curaj. Am absolvit șase: Vlad Mugur, Mioara Cremene, Jeni Acterian, Dumitru Neleanu, George Teodorescu și cu mine. Institutul s-a înființat așadar în 1948, prin desființarea Conservatorului Regal, si a început prin a nu avea profesori la regie. Era o jale. Muriseră Victor Ion Popa, Ion Sava
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
1999, 24). E evident că în unele situații se poate recurge la oricare dintre cele trei tipare principale, în vreme ce alteori se manifestă preferințe nete pentru o soluție anume. Opțiunile reflectă într-o anumită măsură diferențe de registru stilistic; așa cum arată Mioara Avram, "persoană a II-a singular reprezintă tipul tradițional și popular, iar persoană a III-a singular a unui verb reflexiv este procedeul preferat în limba literară actuala, mai ales in stiluri impersonale cum sînt cel științific și cel administrativ
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
necesitatea?) a făcut că scrisorile să ilustreze admirabil caracterul variat și contradictoriu al tuturor opiniilor oneste: fiecare dintre cei trei corespondenți are părerea lui, deosebită ori în opoziție cu a celorlalți (pe care, firește, n-o cunoaște). Doamna profesoară Aurelia Mioara Baltac îl critica sever pe dl Mihăieș, îndeosebi (mai bine zis, exclusiv) pentru atitudinile repetate "vehement anti Emil Constantinescu". "Dezamăgită și fără speranțe de viitor ", ca atîția dintre noi, d-na Baltac crede că nu se justifică "asaltul nerușinat la
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
preferință în texte juridice sau administrative, în instrucțiuni și în texte de avertizare. Singurul exemplu din dicționarul academic (DA, tomul I, partea a II-a, C) e de același tip: "în caz de nemultemire". Și în Gramatică pentru toți a Mioarei Avram, complementul condițional construit cu ajutorul locuțiunii e ilustrat de eventualități neplăcute: "în caz de incendiu", "în caz de urgență". Locuțiunea introduce un eveniment imprevizibil, intervenit brusc (nu sînt posibile de aceea combinațiile în caz de liniște, în caz de așteptare
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
fenomene extrem de interesante, Floră Suteu. Un caz aparte de folosire polemică a ortografiei - scrierea cu inițială minusculă al unor nume proprii - a fost observat mai de mult de Al. Graur; prezența sa în publicistica din 1990 a fost descrisă de Mioara Avram. Preluările sau "citatele" ortografice se folosesc adesea cu scop persuasiv în publicitate ori în polemică politică, dar sînt și tratate ludic de alte tipuri de texte. La nivelul cel mai general, poate fi evocat un alfabet anume, evident marcat
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
15 Comunitatea evreiască, Grupul de dansuri israeliene „Hora” din București; 18:15 - 19:00 Ansamblul „Dor Transilvan” din Cluj cu Marioara Mân Gheorghe; 19:00 - 20:30 Orchestră Națională de Folclor „Valahia” din București cu Andreea Cristina Haisan, Lavinia Goste, Mioara Velicu. Iuliana Tudor: „Este o repetiție generală înainte de emisiune” Despre participarea la evenimentul organizat de Primăria Capitalei, Iuliana Tudor declară că „este ca o repetiție generală înainte de începerea noului sezon al emisiunii «O dată-n viața». Abia aștept să mă reîntâlnesc
Iuliana Tudor revine din vacanţă. Îşi face încălzirea la Zilele Bucureştiului, apoi se întoarce la TVR () [Corola-journal/Journalistic/25181_a_26506]
-
Macondo ialomițean tipologii feminine marqueziene ca temperament, ce se oferă, fără excepție, cu voluptate. Trădătoare și înșelate, ele pedepsesc nu doar tradiția, cât neîmplinirile. Lipsite de realități spirituale, ele acceptă, cu pasiune, desfătarea dionisiacă. Scena cu un mini-Banchet organizat la Mioara Bustea, duce, în final la scene de Satyricon, cum numai la Miller sau la Radu Țuculescu găsim în proza contemporană. De asemenea, Nicolae Stan are o știință a detaliului analizat în reacțiile spontane, un maestru, aș zice, al crizelor de
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
Bazelor de Date din cadrul MAI, majoritatea bărbaților aniversați poartă numele de Marian, circa 306.137, informează Agerpres. Dintre femeile care își sărbătoresc onomastica, circa 1.397.034, poartă numele de Maria. Statisticile arată că 31.327 de persoane se numesc Mioara, 25.520 Marilena, 2.088 Măriuca și 599 Marinela.
Circa două milioane de români îşi aniversează onomastica de Sfânta Maria Mare () [Corola-journal/Journalistic/25484_a_26809]
-
Iuliana Tudor continuă să strângă milioane de telespectatori în fața micilor ecrane, în fiecare vineri seara. Pe 2 decembrie la „O dată-n viață” vedetele invitate să ofere un spectacol de folclor autentic au fost Mihaela Tatu, ajutată de Mioara Velicu, Carmen Rădulescu împreună cu Saveta Bogdan și Marius Bodochi alături de Gheorghe Turda. În timpul celor două ore de transmisiune directă, cele trei vedete au cântat, au jucat și s-au emoționat împărtășind telespectatorilor trei povești de viață care au nevoie de
Iuliana Tudor i-a transformat în interpreţi de folclor pe Mihaela Tatu, Carmen Rădulescu şi Marius Bodochi () [Corola-journal/Journalistic/24299_a_25624]
-
socială continuă să fie una dintre prioritățile emisiunii „O dată-n viață”. Totuși, principala misiune a programului este aceea de a oferi divertisment de calitate telespectatorilor, astfel că aceștia au putut-o vedea pe Mihaela Tatu în rol de moldoveancă, alături de Mioara Velicu, cântând „Hai la joc, bădiță” sub atenta supraveghere a dirijorului Nicolae Botgros. Carmen Rădulescu a învățat să fie ardeleancă studiind repertoriul Savetei Bogdan, iar Marius Bodochi și Gheorghe Turda le-au explicat telespectatorilor „De ce beu eu câte-un pic
Iuliana Tudor i-a transformat în interpreţi de folclor pe Mihaela Tatu, Carmen Rădulescu şi Marius Bodochi () [Corola-journal/Journalistic/24299_a_25624]
-
gândurile. După ce am trecut dincolo de vârfurile pietroase, pe traseul Rucăr-Bran, și am coborât dealurile subcarpatice, am întâlnit ciobanii, cântând la fluier, cu oile și mielușei fragili după ele. Coborau la vale, spre Dunăre. Probabil așa vorbesc ei cu munții, cu mioarele... mi-am zis, în timp ce mi-am amintit de organistul Bisericii Negre care, pe ritmuri, parcă se înțelegea cu divinitatea. Imediat, după sărbători, am reînceput școala. Eram obosit. Programul de lucru mă extenua. În fiecare zi, abia așteptam să ajung acasă
De sărbători, dulcele plâns. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
numele (ciudat, nu?) al comunei. N-am acces în acest moment la carte, iar explicația am uitat-o. Important este însă să relev valoarea unor asemenea contribuții oneste și modeste. Profesoară și directoare a școlii din Câinenii Mari din Vâlcea, Mioara Diaconu și-a susținut, cu decenii în urmă, teza de gradul I cu tema „Unde este Posada?”. Teza e o descriere a toponimiei de pe o porțiune a văii Oltului. A fost publicată anii trecuți, cu puțin înainte de plecarea dintre noi
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
Roman va fi pentru prima dată invitatul fiicei sale, Oana, la emisiunea “Incredibil”, pe care aceasta o realizează la Antena 2. Cu toate că s-a speculat că relația dintre cei doi e una rece, după divorțul lui Petre de soția lui, Mioara, lucrurile par să nu stea chiar așa. “Îmi iubesc și-mi respect tatăl foarte mult. Vom discuta despre lucruri care ne leagă, despre copilăria mea și despre toate momentele prin care am trecut împreună la Revoluție și după”, spune Oana
Petre Roman invitat pentru prima dată de fiica sa în emisiunea de la Antena 2 () [Corola-journal/Journalistic/24201_a_25526]
-
al oralității formale, solemne - nu ar face însă decît să anuleze o diferență stilistica, producînd deci o uniformizare, o sărăcire a exprimării. Situațiile în care scrisul accepta (din diverse rațiuni stilistice, prozodice) dispariția articolului "-l" sînt descrise în detaliu de Mioara Avram în Gramatică pentru toți (ediția a II-a, 1996, p. 91-92). E recunoscută apropierea stilului jurnalistic actual de oralitatea familiară, din care împrumuta masiv cuvinte, locuțiuni, modele sintactice, procedee stilistice. Absența lui "-l", marcată de obicei de un apostrof
Articolu' by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18196_a_19521]
-
momentul de răscruce al vieții sale. La redacția revistei Viitorul o cunoaște pe viitoarea sa soție, poeta și pictorița Claudia Millian. Marea sa iubire pasională va deveni o muză literară, sursă de inspirație. La 11 august 1911 s-a născut Mioara Laurenția, rodul iubirii lor. În anul 1912, poetul scoate pe piață o nouă revistă, Insula. Printre colaboratorii apropiați erau George Bacovia, Nicolae Davidescu și Claudia Millian. În afară de versuri, Minulescu a scris proză și dramaturgie. Se pot aminti volumele: Roșu, galben
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
memorie vindicativă. Despre întâmplările iadului conjugal (Ștefan - Olimpia) sau despre viața și moartea unui "idealist periculos" ca "fratele Ilie", scrie Nicolae Stan pagini dintre cele mai bune, ca să nu mai vorbim de reușita portretelor de personaje-femei, cum ar fi misterioasa Mioara Bustea. Amintim și evocarea sugestivă a climatului orânduirii ceaușiste, cu protagoniștii acesteia (posedați de obsesia puterii și de modelul de la București, cu limbajul fibrolemnos desemantizat prin clișee penibile), în contrast cu baba Ilinca, simbol al rezistenței tăcute. Meritul romanului Apă neagră, constă
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
rîsul lumii, cum că mințim" (Ora, 191, 1993, 1). Și în acest caz e vorba de un cumul de mărci, pentru că elementul introductiv compus cum că tinde să se specializeze pentru funcția de a exprima rezerva; o observă, de altfel, Mioara Avram, în Gramatica pentru toți (ed. a II-a, 1997, p. 464). în orice caz, tocmai în măsura în care e o marcă ceva mai discretă a atitudinii subiective, cum că mi se pare preferabil altor mijloace curente...
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
restricție a rămas aceeași: "Așezarea posesivului înaintea substantivului se întîlnește numai în poezie" (Iorgu Iordan, Valeria Guțu Romalo, Alexandru Niculescu, Structura morfologică a limbii române contemporane, 1967, p. 137); "Antepunerea adjectivului posesiv (al nostru steag) este permisă numai în poezie" (Mioara Avram, Gramatica pentru toți, 1997, p. 173). S-ar părea însă că exemplele actuale încep să contrazică această indicație stilistică; poziția inversată apare chiar în dialoguri săltărețe, voit "istețe": "De cînd fumezi? - De la 15 ani. - Ai tăi părinți cînd au
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
excepții oferite de anumite adjective pronominale și de alte forme influențate de ele: tot omul, întreg satul, însuși băiatul. Particularitatea de a preceda un substantiv însoțit de articolul hotărît - cogeamite omul, ditamai băiatul - e semnalată în Gramatica pentru toți a Mioarei Avram. Exemplele actuale par să sugereze chiar o preferință pentru această construcție, în care însă articolul hotărît nu are nici o funcție de individualizare. Cum multe din exemplele mai vechi înregistrate în DA pentru cogeamite (ditai și ditamai se găsesc în partea
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
Eforturile scriitorului de a-și reprezenta țara sunt apoi zădărnicite de prea marea sa încredere în anumite clișee culturale, cum ar fi acela cu balada Miorița - simbol al pasivității românilor. " Un cioban află - povestește Nicolae Breban francezilor -, prin gura unei mioare vorbitoare, năzdrăvane, că urma să fie asasinat de cei doi ortaci ai săi, pentru motive de tip material. în loc să se revolte sau să se apere, ciobanul Mioriței are o reacție paradoxală, fatalistă la extrem(...). El va lăsa doar unele instrucțiuni
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
năzdrăvane, că urma să fie asasinat de cei doi ortaci ai săi, pentru motive de tip material. în loc să se revolte sau să se apere, ciobanul Mioriței are o reacție paradoxală, fatalistă la extrem(...). El va lăsa doar unele instrucțiuni testamentare mioarei năzdrăvane" etc. Dacă ar citi măcar o dată, atent, balada, Nicolae Breban ar roși. Acolo problema prozaică a reacției sau nereacției ciobanului nici nu se pune și, de altfel, nu și-ar avea locul. Personajul este zguduit de o revelație: că
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
să ne convingă că nu merită să ne schimbăm. Acesta este poate motivul cel mai serios pentru care literatura de consum, din care volumașul lui Isou face parte, nu e decît maculatură. Isidore Isou, Adorabila româncă, traducere din franceză de Mioara Izverna, Editura Est, București, 226 pagini, preț nemenționat.
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
Petru Maior și alții. Caracterul livresc al conjuncției căci e confirmat de Magdalena Vulpe (Subordonarea în frază în dacoromâna vorbită, 1980), care constată neînregistrarea ei în textele dialectale. Despre fenomenul confuziilor și al substituirilor între conjuncțiile parțial sinonime scrie și Mioara Avram (Gramatica pentru toți, 1997). E într-adevăr foarte probabil ca eroarea să fie o manifestare a fenomenului de hipercorectitudine: tendința vorbirii populare de a folosi conjuncția generală că în locul unui conector specializat pentru subordonarea cauzală ("N-am venit, că
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]