308 matches
-
s-a format ca atare. Doar grecii și poate italienii pot fi vonsiderați mai comozi ca noi. Sudul țării în special este dominat de exercitarea unor munci mai statice la care se poate ușor renunța. Doinele de dor, chiar vestita Mioriță subcarpatică și baladele haiducești au impregnat întotdeauna cultura locală cu melodii în game minore care aduc în sine dorul și melancolia. Muzica mai evoluată a preluat specificul cultural. Hora Stacato a lui Grigoraș Dinicu, baladele și cântecele de pahar ale
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
Istoriei. Am votat atunci cu Iisus Hristos. Am scris, într-un pătrat desenat între cele tipărite pe buletinul de vot, „INRI” și am pus ștampila acolo. Pentru c-a ieșit Iliescu președinte, le-am urât sănătate la americani. Îți recomandăm Miorița. Despre lupta între complot și resemnare Am mers mai departe cu convingerea că eu contez; că, dacă fac ceea ce trebuie, se va schimba ceva. Îmi spuneam că e de ajuns să ofer lumii, cu zâmbetul eroinei pe buze, propriul exemplu
Votez pentru zâmbetul fetei moarte la Revoluție. A-ți iubi țara înseamnă să faci astăzi tot ce îți stă în putere ca s-o poți iubi și mâine () [Corola-blog/BlogPost/338705_a_340034]
-
trântit-o de pământ între noi, s-a așezat în iarbă și a bătut cu palma lângă pălărie. - Păi di ce n-ai zis așaaa, sărutu-ți mâna ta de cioban! Șezi aicea c-acuma ne-nțălegem noi ca oamenii! Îți recomandăm Miorița. Despre luptă între complot și resemnare Cu un gest teatral, mi-am dat clopul jos și l-am trântit lângă pălăria de gabor. M-am așezat turcește, mi-am aprins o țigară. - Dragul meu, m-a abordat mieros, oare ești
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
că țâgare”. Dis-de-dimineață, cu lumina în mână, m-am înfățișat la locul stabilit. Nea Ion a părut surprins că mă vede. Mă temeam că s-a răzgândit. A intrat printre oi, a căutat cu privirea și mi-a arătat o miorița oacheșă. - Ahasta-i! Acu o lași aci, că-i ciobănită, s-o iei la ales. Am plecat desumflat. Eu mă gândisem că mă întorc acasă cu oaia, dar mă întorceam cu sufletul gol. Parcă aveam o presimțire sumbră. Mi-a rămas
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
mi-au promis că îmi vor da și ei de pomeană câte una. M-am culcat ca viitor stăpân de 14 oi. Spre final de august, cu o zi mai înainte de ales, am rugat-o pe Tușă să ia și miorița mea în oile lor. Aflasem și eu ca o oaie singură nu merge decât taraș. A acceptat cu voie bună, ba chiar s-a oferit să o țină la ei în ciopor până ce voi avea mai multe. În seara următoare
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
pe o masă îngustă, de unul singur. Mă uitam în jos și nu vedeam decât picioarele mesei pierzându-se în negura abisului. - Ion al Mic o vinit la minie, oțăra beut, vesăl, noa, Niculai, io-i dadei la coptil o miorița mândră pe lume, să-i dat și voi, c-așe, ca pe dincolo, noi am ales oile, iei or dzâs că mai rămân doauă săptămâni. Can să plecăm, Ion s-o loat boața pe după cârca, o chemat nainte s-o pornit
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
lume, să-i dat și voi, c-așe, ca pe dincolo, noi am ales oile, iei or dzâs că mai rămân doauă săptămâni. Can să plecăm, Ion s-o loat boața pe după cârca, o chemat nainte s-o pornit oile. De miorița te n-o mai dzâs nimica. Îți recomandăm Povestea că viața: Soartea - Păi cum, c-am fost aseară la ei și le-am zis... - Ei fi fost, io te cred, treaba îi cum it dzâc... M-am intors și-am
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
în lână neagră. Fire de lână neagră se dau oilor să înghită în diferite remedii. Lâna neagră mai era apreciată în confecționarea vestelor; pe lângă contrastul plăcut cu albul cămășii, oferea rezistență la murdărie. Îți recomandăm Radicalizarea lui Dumnezeu Așadar, stăpânul mioriței năzdrăvane este omul care ar putea face societatea să evolueze. Are însă de luptat cu tovarășii săi, a căror preocupare nu este să evolueze ci să nu lase pe alții să o facă. Lor le e bine așa cum se află
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
Ganeș în stânga, Saraswati cu un sitar și Kartikeya-Apollo, focul din vas arzându-ne palmele de trei ori și ni le ducem unii după alții netezindu-ne părul și capetele, supraritual mamele la copii Am trimis prietenului care va vorbește o miorița pentru un cangur. N-a comentat. A lăsat fabula darurilor să-și fie comunicare-cuminecare, totem la totem. Și nici măcar de împrumut. Nici riț de trecere. Iar noi locului ne ținem, vorba lui Eminescu. În fapt, limba interioară a lui Eminescu
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
ușor să îi luăm de proști pe cei din jurul nostru, gândindu-ne că e ok în bula noastră în care, pentru că nu ai grija zilei de mâine, îți permiți să te gândești la impactul macroeconomic al pomenilor electorale. Dar de miorița asta, miorița nerăbdătoare și ușor isterică, gata de urlet și nu de construcția aia răbdătoare, mie îmi e cel mai frică. Pentru că miorița asta e prima care va pleca aiurea pe câmpiile altor țări și îi va șpăgui pe cei
Am vrut să văd dacă s-a schimbat ceva după Colectiv și timp de o săptămână am făcut un experiment. Ce am înțeles la capătul lui () [Corola-blog/BlogPost/337940_a_339269]
-
îi luăm de proști pe cei din jurul nostru, gândindu-ne că e ok în bula noastră în care, pentru că nu ai grija zilei de mâine, îți permiți să te gândești la impactul macroeconomic al pomenilor electorale. Dar de miorița asta, miorița nerăbdătoare și ușor isterică, gata de urlet și nu de construcția aia răbdătoare, mie îmi e cel mai frică. Pentru că miorița asta e prima care va pleca aiurea pe câmpiile altor țări și îi va șpăgui pe cei lăsați în
Am vrut să văd dacă s-a schimbat ceva după Colectiv și timp de o săptămână am făcut un experiment. Ce am înțeles la capătul lui () [Corola-blog/BlogPost/337940_a_339269]
-
grija zilei de mâine, îți permiți să te gândești la impactul macroeconomic al pomenilor electorale. Dar de miorița asta, miorița nerăbdătoare și ușor isterică, gata de urlet și nu de construcția aia răbdătoare, mie îmi e cel mai frică. Pentru că miorița asta e prima care va pleca aiurea pe câmpiile altor țări și îi va șpăgui pe cei lăsați în urmă cu panettone sau euro pentru a-și atenua vinovăția de a nu a fi avut răbdare. Ce să și faci
Am vrut să văd dacă s-a schimbat ceva după Colectiv și timp de o săptămână am făcut un experiment. Ce am înțeles la capătul lui () [Corola-blog/BlogPost/337940_a_339269]
-
rămânea decât să-mi fac un mic bagaj, să plec încotro văd cu ochii, precum acele personaje din basmele copilăriei. Și am pornit. Dar, înainte chiar de a ajunge la ulicioară, am zărit un bătrân trecând spre casă, cu șase miorițe și un berbecuț în urmă. Plângea amar. Auzisem seara trecută, la magazin, că moșul își va vinde oile. De ce plângea? Era ceva mirific dincolo de lacrimi, de poveștile ciobanilor, dincolo de puterea de înțelegere a oricărui profan? Un fior mi-a străbătut
Povestea ca viață. Confesiunile omului-bufniță () [Corola-blog/BlogPost/337879_a_339208]
-
mai cu seamă când aflăm că Românii din Macedonia, ce vorbesc un dialect oareșcât diferite de al nostru, zic: laiu și laie, în loc de negru și neagră. Așa dar Țiganii de laie, ar fi Țiganii cei mai negrii, precum și sunt, si Miorița laie este Miorița neagră.” (Odobescu, 1941:202) Iată ce spunea Scriban în dicționarul sau: Țigán și (vechĭ) Ațigán, -că s. (vsl. Cyganinŭ, Cyganŭka, rus. Cygan, -nka, ung. Cigány, germ. Zigeuner, ngr. Tsiganos, it. Zingaro, cuvinte care se reduc la turc
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
când aflăm că Românii din Macedonia, ce vorbesc un dialect oareșcât diferite de al nostru, zic: laiu și laie, în loc de negru și neagră. Așa dar Țiganii de laie, ar fi Țiganii cei mai negrii, precum și sunt, si Miorița laie este Miorița neagră.” (Odobescu, 1941:202) Iată ce spunea Scriban în dicționarul sau: Țigán și (vechĭ) Ațigán, -că s. (vsl. Cyganinŭ, Cyganŭka, rus. Cygan, -nka, ung. Cigány, germ. Zigeuner, ngr. Tsiganos, it. Zingaro, cuvinte care se reduc la turc. ar. Zenği, Etiopian
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
Confluențe, Poștașul, Tibiscus, Meandre, Agora Literară, Cuvântul Liber, Răsunetul, Curierul de Vâlcea, Scurt circuit oltean, Dobrogea culturală, Moldova culturală, Cetatea lui Bucur, Constelații diamantine, Memoria slovelor, Candela (Canada ), Regatul cuvântului, Făclia, Glas creștin, Citadela, Itaca (Dublin ), Pagini Românești în Noua Zeelandă, MIORIȚA ( SUA), Clujul Liber, Napoca News, Confluențe Românești, Basarabia literară , Semănătorul, Observatorul din Toronto, Caietele Columna, Salonul Literar, Academia de Poezie, Artă și Literatură, Caietele Columna, Revista ZEIT, APOLON, ONIX, Creator ș.a. *** Înainte de 1989 este anchetat de securitatea comunistă împreună cu soția
O VIAȚĂ DE SCRIITOR DĂRUITĂ LITERATURII ROMÂNE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343037_a_344366]
-
Confluențe, Poștașul, Tibiscus, Meandre, Agora Literară, Cuvântul Liber, Răsunetul, Curierul de Vâlcea, Scurt circuit oltean, Dobrogea culturală, Moldova culturală, Cetatea lui Bucur, Constelații diamantine, Memoria slovelor, Candela (Canada), Regatul cuvântului, Făclia, Glas creștin, Citadela, Itaca (Dublin), Pagini Românești în Noua Zeelandă, MIORIȚA (SUA), Clujul Liber, Napoca News, Confluențe Românești, Basarabia literară, Semănătorul, Observatorul din Toronto, Caietele Columna, Salonul Literar, Academia de Poezie, Artă și Literatură, Caietele Columna, Revista ZEIT, APOLON, ONIX, Creator, Freamăt, Heliopolis, AG pe rime,Destine contemporane, din Canada, Rotonda
AL.FLORIN ȚENE-O VIAȚĂ DE OM, O VIAȚĂ DE SCRIITOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343126_a_344455]
-
acordul supușeniei de spice Doar versul lui atât de dureros Mai poate ochii noștri să-i ridice. Dar cade iar Luceafărul de sus Ca lacrima scăpată-n suferință Și plânge-n noapte cu un glas răpus În inimile noastre-o mioriță. Victor Bragagiu Referință Bibliografică: Luceafărul durerii / Victor Bragagiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2357, Anul VII, 14 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Victor Bragagiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
LUCEAFĂRUL DURERII de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377677_a_379006]
-
Autor: Ionuț Țene Publicat în: Ediția nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului E tânăr și om, la fel ca tine, ca el sau ca mine El înfruntă sărutul fierbinte al morții viclene senin cum ciobanul valah balada Miorița În fața scenei erau tinerii, toți ca Unul mușchetarii rockului pentru care focul muzicii e altarul unde versurile coc ritmuri absolutului Eroi ce picură lacrimi de adolescenți tăcuți amintiri mamelor despre o lume mai bună “despre ziua în care vom muri
EROUL COLECTIV (POEM) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380630_a_381959]
-
partea agreabilă a umorului, semn de inteligență de netăgăduit; limbaj actual, neprăfuit, replici paradoxale și inteligente.” Dinu Grigorescu - „Operă de mare amploare, defectul stă în contemporani care nu știu să îl recepteze. Principalele teme ale creației lui Emil Lungeanu sunt: miorița, birocrația excesivă din spitale, tembelismul românesc.” Apreciază, în mod deosebit, lucrările: „Fantoma Shakespeare” și „Profesorul de frig.” A fost citită o scrisoare în versuri trimisă de Mihail Soare, prietenul autorului. Margareta Labiș cu emoție și sensibilitate a recitat poezia „Miorița
LANSARE DE CARTE – EMIL LUNGEANU „MOTORUL ÎN TREI TIMPI”, CENTRUL CULTURAL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381004_a_382333]
-
nr. 1932 din 15 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Istorie și patologie socială români de consum și români de excepție Nenea Iancu și Lord Byron Deșertul roz versus Declarația Drepturilor Omului De-a pururi între tăvălugul bășcăliei naționale și Imponderabilitatea Mioriței Ei bine tăcerea ne doare mai ceva ca o rană În poziție de drepți toată lumea așteaptă să răsară soarele pe undeva Însă pentru prima dată în istoria condiției umane soarele ezită Oare o fi uitat pe unde să perforeze voalul
ISTERIADA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381089_a_382418]
-
frumoși, care mă iubesc cu atâta disperare! Mă îngrijesc. Îmi curăță rănile. Îmi mângâie amarul cu sufletul lor curat. Îmi plâng morții și eroii... Ei știu că, în spatele zdrențelor, mai am atâtea bogății. Că smerenia mea nu e prostie. Că miorița mea nu e resemnare tâmpă. Ei știu că nu stau în genunchi pentru că sunt învinsă, ci pentru că mă rog. Că nu tac pentru că nu mai am ce spune, ci pentru că încă vă iubesc. Că oricât de aplecat ar fi spatele
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Limba doinelor de jale și a celor de speranță A marcat din deal în vale pe ai patriei străbuni, Dând putere în unire și în jertfă cutezanță, Când străinii încercară multiple incursiuni. Limba mioriței blânde și a marilor haiduci S-a păstrat ca scump tezaur pe-al istoriei altar Și pe drumuri de răstriște și la marile răscruci Limba noastră românescă a fost dulce avatar. Limba marilor poeți strânși sub bolta nemuririi, Au dat
LIMBA ROMÂNILOR de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375514_a_376843]
-
m-am bucurat, am iubit și mi-am făcut prieteni. Sydey e ceva mai vast... mai întins... Frumos, elegant, dar cu mai puțini prieteni, cu mai puține obiceiuri obișnuite inimii, cu o posibilitate de acomodare mai dură. Lipsesc strămoșii, părinții, „miorițele”, „miticii”, „dâmbovițenii de pe mal”, „peșcheșul și alte influențe otomane”, „rahatul de pe clanța”, „halimaua”, „micul și sarmaua”, „ca la noi la nimenea”, „capra vecinului”, „doină, doină cântic dulce”, „nea Alecu”, „bancurile cu Bulă” și multe altele. Dar nu vă speriați... și
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
plecat. 7 și 8 decembrie: Se întoarce foarte târziu la locuința de pe Miletin 14. Pe data de 8 eu mă întâlnesc cu el și-mi cere cu împrumut suma de 5 lei, echivalentul a două pachete de țigări Carpați. „Hei, Miorițo, habar n-ai! Nici nu-ți închipui ce mi se pregătește". 9 decembrie: Spre seară apare acasă devreme, avertizat de Aurel Covaci că nu-i va mai oferi găzduire dacă întârzie nopțile. E foarte flămând, dar gazda nu are absolut
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]