605 matches
-
Acasa > Strofe > Simpatie > COPACUL, EU, TU, FRUNZA-I BLÂNDĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului copacul, eu, tu, frunza-i blândă podoabă dăruindu-mi viață în fiecare dimineață foșnești mirabilă osândă ți-e cântul susur, vântul leagăn și trupul ți-e potir de rouă clădindu-se din seva nouă, umbrar pe lăstărișul geamăn mi-e gerul aspră silnicie pierdută-n crudul primăverii mă răcorești în toiul verii și dărui toamnei
COPACUL, EU, TU, FRUNZA-I BLÂNDĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1435041327.html [Corola-blog/BlogPost/353259_a_354588]
-
cu ei la spectacole, emisiuni de televiziune și festivaluri internaționale, înflorind melosul născut din cultura sătească a înaintașilor, ales, cultivat și fructificat, cu sfântă dragoste, de către ei! Sunt foarte rare în ambitusul folclorului contemporan preocupările sădirii florilor spirituale, copiii noștri mirabili...! Ne situăm într-un punct de declin al muzicii populare și folclorice, iar dacă nu vor fi îngrijite aceste flori, vor invada incontrolabil artificialitatea, managementul muzical cu orice preț, amatorismul... Dacă mugurii de azi nu vor încolți într-o grădină
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1494913490.html [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
tot mereu iubirea noastră-ntreagă.... XII. CĂSUȚA MEA, de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 1791 din 26 noiembrie 2015. Căsuța mea Căsuța mea, pictată-ntr-o singură culoare ce naște-un curcubeu sublim în univers păstrează vie, încă, mirabila-i candoare locul în care doruri se unduiesc în vers. Căsuța mea, lăcașul de ieri, de azi, de mâine trăiri divine-n cuibul din care se prelinge filonul de lumină pe abur cald de pâine cu liniște mă-mbracă, un
PAULA DIANA HANDRA by http://confluente.ro/articole/paula_diana_handra/canal [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
fuse cu dor de veșnicii pictând pe roata vremii imaginea ce-ncântă și-o dulce nostalgie în râset de copii. Citește mai mult Căsuța meaCăsuța mea,pictată-ntr-o singură culoarece naște-un curcubeu sublim în univers păstrează vie, încă, mirabila-i candoarelocul în care doruri se unduiesc în vers.Căsuța mea,lăcașul de ieri, de azi, de mâinetrăiri divine-n cuibul din care se prelingefilonul de lumină pe abur cald de pâinecu liniște mă-mbracă, un înger mă atinge.Căsuța
PAULA DIANA HANDRA by http://confluente.ro/articole/paula_diana_handra/canal [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
ce se simte, în vorbirile sale pe la televiziune unde, dintr-odată se rezidește din cenușă chipul și numele Marcel Dragomir! Rar, undeva se cânta, se auzea o melodie compusă de Marcel Dragomir, în ultimul timp! Se tăiase setea de cântec mirabil cu sare de cântec gol! Marcel Dragomir parcă nici nu fusese vreodată! Ici, colo, mai încăpeau creațiile sale muzicale! De bună seamă nu-l uitaseră colegii din orizontul muzicii ușoare românești, dar nu mai era loc pentru el de cealaltă
MARCEL DRAGOMIR. S-A STINS UNUL DINTRE CEI MAI MARI MELODIŞTI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1426219300.html [Corola-blog/BlogPost/348696_a_350025]
-
fi știut” și altele au peregrinat iubirea în atâtea colțuri de țară și de lume...! Doinitoarea Ana Pacatiuș a transferat cu propriul suflet binele sufletesc al melosului bănățean în întreaga lume fără hotare, universalizându-l în iubire! Este una dintre artistele mirabile ale României al cărei nume nu e contopit în faima temporală, e uniformizat cu numele de efigie spirituală a patrimoniului cultural românesc! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ana Pacatiuș. Doina semănată în mitul iubirii / Aurel V.
ANA PACATIUŞ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476863718.html [Corola-blog/BlogPost/364760_a_366089]
-
Dumitrache, postfață de George Sorescu, Ovidiu Ghidirmic, Constantin M. Popa, Ed. Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 2000); Suferințele unui redactor (roman-jurnal, prefață de prof. Ion N. Dinca, Ed. Alma, Craiova, 2006); Este prezentă în antologii, precum: Verticala curgere spre soare, Întâlniri mirabile cu Mitropolitul Nestor, Al cincilea patriarh, Mărturisirea de credință literară, Noul Orfeu. Sintetizând activitatea sa de eseist, publicist, critic literar și de artă, Doina Drăguț publică în anul 2010 volumul intitulat: Neliniști prin timp (Ed. Sitech, Craiova, 170 pagini). Cartea
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Doina_dragut_nelinisti_prin_timp_sau_un_univers_incarcat_de_sensurile_precise_si_sensibilitatea_artei_scrisului.html [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
în șoapta unui cântec! O poezie simfonică e întregul repertoriu de romanțe al maestrului Constantin Florescu. Dincolo de carte, poemul se cere caligrafiat în spirit, în primul rând. Or, nimeni nu săvârșește aceasta mai nobil ca romanța, azi, îndeosebi, cea glăsuită mirabil de Constantin Florescu! În numele întoarcerii la vis și iubire, marasmul muzical și conglomeratul literar de acum au de dat piept cu romanța prea frumos glăsuită de maestrul Constantin Florescu, dar ceea ce trebuie să facă televiziunile și organizatorii de spectacol este
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421691748.html [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
breaslă, toate acestea dovedindu-se un argument - dacă mai era nevoie după atâtea cărți semnate de Theodor Răpan - că «Poezia, precum Dumnezeu, nu este decât credință», cum scria Juan Ramón Jiménez.” (Dan Rotaru) ● „Sonetele lui Theodor Răpan sunt în căutarea mirabilului, a maravigliei, însoțind, prin expresia artistică, iubirea, fapta cavalerească, fapta religioasă, viața, ele însele sol fertil pentru metafore și alegorii, completând sau contrapunându-se alegoriilor grafice.” (Adrian Lesenciuc) ● „Dirijând timp de 30 de ani revista de Arte și Litere Nouvelle Europe
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Rexlibris_media_group_1402895338.html [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
Țeicu, Olimpia Panciu și Mihai Constantinescu formau acest trio de rară intensitate afectivă, exista un curent de cuplete muzicale, trio-uri, trupe, formații cu prezențe foarte apreciate în emisiunile radio sau tv de muzică ușoară românească, cele mai multe dintre ele realizate mirabil de inegalabilii Titus Munteanu, Alexandru Bocăneț, Tudor Vornicu, Titus Andrei... „Trei prieteni, trei prieteni/ Ne-am legat întreaga viață să fim mereu/ Trei prieteni, trei prieteni/ Care cântă la bine, dar și la greu/ Prieteni, vreme bună sau furtună/ Noi
OLIMPIA PANCIU. SENSIBILITATEA UNUI CÂNTEC REPARCURGE DRUMURILE MEMORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424924861.html [Corola-blog/BlogPost/377275_a_378604]
-
invitația doamnei Victoria McDonaugh, Locotenent Adjunct al Comitatului Dorset. Evenimentul a ocazionat o întâlnire cordială cu localnicii. În după amiaza zilei de duminică a avut loc evenimentul de o grandoare fascinantă a procesiunii ambarcațiunilor de pe râul Tamisa, cu o desfășurare mirabilă și spectaculară de 1 061 de bărci, caiace, iahturi, vapoare și alte ambarcațiuni. Spectacolul s-a instituit într-o omagiere de o fantastică anvergură, a Majestății Sale Reginei, flotila de ambarcațiuni, de șapte mile marine lungime, într-o aliniere și
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434481804.html [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
curtea acelui paradis (așa-l vedeam la anii aceea), afundându-mă, împreună cu Zelică, unul dintre puținii mei prieteni din copilărie, în piramidele galbenului grâu, aflat pe întinsele piste, cum o făcuse și Lucian Blaga într-unul din poemele sale, intitulat Mirabila sămânță: Copil, îmi plăcea, despuiat de vestminte, să intru-n picioare în cada cu grâu, cufundat pân la gură în boabe de aur. Pe umeri simțeam o povară de râu. Și-acum, în timpuri târzii, când mai văd câteodată grămezi
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
09 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Virginia Zeani. O voce luminoasă, de aproape trei sferturi de veac La sfârșitul acestui septembrie (2013) și spre începutul îmbrumării șesurilor românești, alămite de vulcanul în erupție al toamnei, America prilejuiește o regăsire cu mirabila soprană lirică de la jumătatea secolului al XX-lea, „prima donna assoluta” vreme de două decenii jumătate, a Teatrului de Operă din Roma, Virginia Zeani. Considerată printre cele mai importante cinci sute de personalități din istoria Americii, irepetabila soprană, s-a
VIRGINIA ZEANI. O VOCE LUMINOASĂ, DE APROAPE TREI SFERTURI DE VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Virginia_zeani_o_voce_luminoa_aurel_v_zgheran_1378746153.html [Corola-blog/BlogPost/357438_a_358767]
-
Seara se va încheia cu o recepție cu șampanie, în cadrul căreia, 20 th century va prilejui participanților o întâlnire și conversații afective cu soprana. Contemporană cu Maria Callas sau Joan Sutherland, celebra artistă Virginia Zeani, legendară și nerepetabilă în rolul mirabil Violetta de Verdi, interpretat de 648 ori, interpretă, de asemenea, în alte șaptezeci și unu de opere, în două limbi, în treizeci și cinci de ani de carieră artistică, fabuloasă este o absolută întrupare a spiritului românesc reliefat în interpretări și creații
VIRGINIA ZEANI. O VOCE LUMINOASĂ, DE APROAPE TREI SFERTURI DE VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Virginia_zeani_o_voce_luminoa_aurel_v_zgheran_1378746153.html [Corola-blog/BlogPost/357438_a_358767]
-
lui în viața eroilor pe care îi joacă, pe strunele lirei propriului timp! Ei, actorii, multiplică lumea de jos în mai multe lumi înalte, și le cântă! Alteța Sa Regală Principele Radu al României, cunoscând densa energie a atracțiilor Thaliei, rara, mirabila frumusețe a lor, în adâncimile conștiinței le păstrează azi o grație aparte. Ea nu a fost niciodată insesizabilă. Sentimentalismul cu izvor și profunzimi valahe dovedește atașamentul spiritual al Alteței Sale Regale față de actori. Nu îi uită nici o clipă, nici atunci când
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. LIRA THALIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422423365.html [Corola-blog/BlogPost/353204_a_354533]
-
Roata vieții”, „De-acasă când vine dorul”... Pe cât farmecă, fără nicio șovăire, toate cântecele interpretei Elisabeta Turcu, pe atât farmecă omul Elisabeta Turcu, argeșeancă neaoșă, frumoasă, suplă, cu surâs discret, vorbire liniștită, atentă, elegantă, îmbrăcată într-un costum de scenă mirabil, readus în strălucirea privirii însetate de admirație, dintre veșmintele populare îmbrăcate odinioară de frumoasa, plina de suflet și superbitate, Regina noastră Maria. Dacă are ceva de ispășit artista Elisabeta Turcu, are dragostea pe viață și pentru viață, pe de o
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402145277.html [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
despre Sinele propriu devenit, prin miracolul transsubstanțierii - Sinea Cosmică! Numai așa „inițiatul” (Poetul - N.N. Negulescu) care le-a scris/înscris (prin Poemele-Glife Sacre!), în Veșnicia Învierii, își va fi împlinit Luminata lui misiune, față de Om, Omenire - față de Creator și față de... mirabila, etern-enigmatica Lui Creatură, care (după ce a văzut, precum Lazăr cel Înviat - Minunile Paradisului!) - nu-și mai poate curba, spre jos, Ființa-Capul-Duhul, înapoi, spre Pământ... - ci așteaptă Efectul Orfic-Sărbătoarea-fără-de-Sfârșit, Efectul de Transcendere a Munților, în Unicul Munte-Meru - efectul de anulare a
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Adrian_botez_incantatia_cosmica_a_un_adrian_botez_1342943745.html [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
și de ninsoare Ce-mi izvorăsc din sânge cu flăcări de mister, La răsărit de lună, când stele curg din cer Și-astfel m-aprind de arderi stârnite de-nnoptare, Ca să-ți înalț altare din visu-mi efemer Cu doine de lumină, mirabil giuvaer... Te-nalț, o, necuprinso, cu-amurguri cântătoare Iar tu mă-mbraci în toamne și-n flori de palmier Și-mi pustiești și cântul, și visul și culoarea, Când mi-adumbrești prin grații durerea mea de dor. Știu c-am
EU TE PICTEZ CU RAZE (SONET) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1474365912.html [Corola-blog/BlogPost/375184_a_376513]
-
trecut anii! Oneștiul acoperit ca de bruma toamnei, de supărări nesfârșite surâde și își încălzește inima de dragul Nadiei. Ea-i iubirea oneștenilor, a românilor, este un ocean de iubire revărsat peste Planeta Albastră, este „Zeița de la Montreal”, „zeița” gimnasticii mondiale, mirabilă, suavă, revendicată în iubire de moldovenii de la Onești! Nadia, o amintire de mătase!... Cronicarul poet, copărtaș al atâtor biruitori sau învinși în lupta, jocul și creația sportivă, în splendoarea metaforei, a numit-o pe Nadia, „Zeița de la Montreal”. Tulburătoare frumusețe
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nadia_comaneci_gimnasta_bale_aurel_v_zgheran_1384291707.html [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
astfel o femeie poate fi urâtă și când are o frumusețe, și când nu o are. De aceea, moldovencele și bucovinencele sunt cele mai frumoase femei, nici nu pot să nu fie, de vreme ce grația fizică le este îmbogățită cu haruri. Mirabila Moldovă, mirabila Bucovină au un brâu al istoriei și o cunună a cântului, inegalate ca patrimoniu. Cântărețele lor, în primul rând cântărețele, deci, alină părțile de țară cu hotare din răni, de o istorie încoace și înapoia ei, dincolo și
VIORICA MACOVEI. TRANDAFIRUL ŢĂRII DE SUS ŞI MOLDOVEI DE LA RĂSĂRIT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476460394.html [Corola-blog/BlogPost/364756_a_366085]
-
femeie poate fi urâtă și când are o frumusețe, și când nu o are. De aceea, moldovencele și bucovinencele sunt cele mai frumoase femei, nici nu pot să nu fie, de vreme ce grația fizică le este îmbogățită cu haruri. Mirabila Moldovă, mirabila Bucovină au un brâu al istoriei și o cunună a cântului, inegalate ca patrimoniu. Cântărețele lor, în primul rând cântărețele, deci, alină părțile de țară cu hotare din răni, de o istorie încoace și înapoia ei, dincolo și dincoace de
VIORICA MACOVEI. TRANDAFIRUL ŢĂRII DE SUS ŞI MOLDOVEI DE LA RĂSĂRIT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476460394.html [Corola-blog/BlogPost/364756_a_366085]
-
catifeaua spectacolului de pe marele ecran din perete, ori chiar micul ecran cu emisiunile lui elevate, pe lângă celelalte, sau ale galantelor scene de spectacole de odinioară! Între genialii actori români, constructori ai transcendenței de la viață la idealul vieții, maestra Tamara Buciuceanu-Botez, mirabilă și nemuritoare actriță pe ai cărei ani de operă artistică a urcat istoria teatrului, cinematografiei și televiziunii române, este o valoare națională incalculabil de valoroasă! Idealitatea artei Thaliei își află desăvârșirea la această artistă! În tot ce a făptuit maestra
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ. DACĂ O AVEM PE MAESTRĂ, MAI AVEM SPERANŢE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422101607.html [Corola-blog/BlogPost/384556_a_385885]
-
în locul greșit”. Cam asta înțelegea și Leibnitz când spunea că : „trăim în cea mai bună dintre lumile posibile ". Revenind la ideea că trebuie să devenim conștienți de ceea ce este în jurul nostru, să nu lăsăm să se întâmple că o întâlnire mirabila cu o persoană sau implicarea într-un proiect care ne-ar ajuta în evoluția noastră să treacă aproape neobservată, să nu-i dăm atenția cuvenită. Asta desigur depinde și de capacitatea noastră de a identifica beneficul - desigur spiritual- în viața
CONSPIRAŢIA UNIVERSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_conspiratia_universul_elena_armenescu_1329705974.html [Corola-blog/BlogPost/345225_a_346554]
-
fie posibil ca Ancăi Țurcașiu să i se clintească măcar un fir de nisip din nisipurile harurilor și frumuseții corporale și spirituale ale sale?! Nu este posibil! Anca Țurcașiu e o artistă plurivalentă și de aceea, o actriță de musicaluri mirabilă. Timpul care dă zor tuturor nu se atinge de ea! În toată făptura sa, căptușită interior cu plușul harului nu e decât o frumusețe la care timpul nu-i în stare a lucra altfel decât lustruindu-i și mai strălucitor
ANCA ŢURCAŞIU. FRUMUSEŢE UMANĂ ŞI HAR RAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420459368.html [Corola-blog/BlogPost/352226_a_353555]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DRUMEȚIE Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului DRUMEȚIE Ne cheamă un glas ce vine din munte, Vibrează în noi cuvinte domoale, Se-ntinde-nspre nori mirabilă punte, S-ajungem în vârf, e singura cale. Văd crestele-nalte ce urcă la cer, Ca turle-aurii de sfinte biserici, Ce-și pun, la intrare, lumina străjer Și brazi argintii în haine de clerici. Tărâmuri umbrite de cețuri ce par
DRUMEȚIE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1464974686.html [Corola-blog/BlogPost/383589_a_384918]