413 matches
-
epistole: [București], 15 noiembrie 1944; Iași, 24 septembrie 1945; Iași, 6 noiembrie 1945; Botoșani, 1 februarie [1959] și București, 5 mai 1960. Fiecare misivă e însoțită de unul sau mai multe manuscrise ale poetului. E necesar să precizez că numai misiva trimisă din Botoșani a fost inclusă în cartea -G. Călinescu și contemporanii săi. (Corespondență primită). Volumul 2. Ediție îngrijită, note și indici de Nicolae Mecu. București, Editura Minerva, 1987, p. 150-152. (Documente literare). 4. Mircea Filip - Epistolar Comarnescu, III, Scrisori
Noi contribuții la bibliografia lui George Mărgărit by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6151_a_7476]
-
Nicolae Scurtu Literatura epistolară a lui Constantin Noica (n. 1909 - m. 1987) extrem de prețioasă, se întregește, acum, cu încă patru misive, necunoscute, trimise lui Teodor Vârgolici (n. 1930), lui Ștefan Milcu (n. 1903 - m. 1997), Luciei Negoiță-Chirilă (n. 1945) și lui Ghiță Florea (n. 1931). Deși nu a fost profesor niciodată, epistolele lui Constantin Noica conțin o sumă de sintagme având
Constantin Noica și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6122_a_7447]
-
Ion Chinezu, Mihai Gafița și Mircea Zaciu, frapează printr-o desăvârșită onestitate, franchețe și un anume mod de a nara întâmplări și fapte din propria-i biografie. Relațiile prozatorului Ion Vlasiu cu istoricul și criticul literar Perpessicius, așa cum reies din misivele trimise în răstimp de câteva decenii, au fost de o perfectă prețuire, cordialitate și recunoștință. Acesta din urmă, singurul critic literar din interbelic care a scris despre toate cărțile lui Ion Vlasiu, a fă- cut-o cu deplină înțelegere relevându- i
Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5827_a_7152]
-
si critici literari de prestigiul lui Serban Cioculescu, Alexandru Piru si, mai ales, Nicolae Manolescu. Descoperirea, tardivă, a unor epistole ale lui G. Călinescu din anii de studii universitare si postuniversitare contribuie la întregirea profilului său psihologic si, desigur, spiritual. Misivele sunt trimise unei foarte frumoase si inteligente colege de studii filologice, Georgeta Ghimpeanu, care a devenit profesoară si care a întreținut un lung si substanțial dialog epistolar ce se cuvine a fi cunoscut de biografii lui G. Călinescu. S-au
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
Theodorescu-Sion, publicat în revista Glasul Patriei, revistă destinată, în exclusivitate, românilor din exil. Epistola e, de fapt, o zguduitoare confesiune despre România interbelică, despre pictorii ei si, apoi, despre unele realități incomode create de un sistem acultural, opresiv si intolerant. Misivele lui Pamfil Șeicaru existente în arhive publice si particulare, cât si în marile biblioteci ale României, se cuvin a fi publicate în câteva ample tomuri spre a înțelege, si mai bine, drama unui intelectual care a trăit aproape o jumătate
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
soția și colaboratoarea sa, Emmanuela Munteanu. Astăzi, la aproape opt luștri de la dispariția lui Basil Munteanu, nu avem, încă, o carte sau două care să cuprindă epistole trimise de profesorul și istoricul literar. De asemenea, nu s-au publicat numeroasele misive primite de la cărturarii, savanții și erudiții învățați ai Europei, pe care i-a cunoscut și i-a apreciat, așa cum rezultă din mărturiile contemporanilor și ale sale. Epistolele trimise prozatorului Mihai Niculescu (1909-1994) și care se publică, acum, întâia oară, se
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
ar fi așteptat. Răstimpul în care a trăit și, mai ales, a creat nu i-a îngăduit să întrețină dialoguri epistolare susținute. Comunica frecvent și eficient prin articolele și eseurile sale și, desigur, prin in-confundabilele creații epice. Rarele și prețioasele misive trimise lui Geo Dumitrescu 2 și Eugen Simion 3 demonstrează, în timp, că Marin Preda, deși avea vocația confesiunii, profund articulată, ezita să se înfățișeze în aceea de epistolograf, care, adesea, presupune mărturii din cele mai incomode și imprevizibile. Contemporanii
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
Noica, Alexandru Ciorănescu, Horia Stamatu, N.I. Herescu, Vintilă Horia, Mihai Fărcășanu, Mircea Popescu, Perpessicius, Ioan Petru Culianu, Dumitru Micu, Marin Sorescu, N. Steinhardt, Vasile Spiridonică, Marin Bucur, Nicolae Florescu și multor altora. Important pentru istoria literară este faptul că aceste misive nu s-au rătăcit sau pierdut și că, într-o zi, vor fi adunate, adnotate și publicate în câteva corpusuri de documente, atât de necesare pentru elucidarea unor momente din evoluția literaturii contemporane. Restituim, aici, pentru întâia oară, epistolele trimise
Noi contribuții la bibliografia lui Virgil Ierunca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5503_a_6828]
-
și cel uman. Epistolele scrise la vârsta de doar cincisprezece ani și trimise prietenului și îndrumătorului său, Mihai Zaharia 2, necunoscute până acum, surprind grație inocenței, sincerității și unei purități genuine, specifice, de altfel, creatorilor extrem de însemnați. Informațiile din aceste misive completează și corectează unele erori cuprinse în biografii, monografii, biobibliografii, dicționare și istorii literare. Văleni - Stânișoara, 12 august 1950 Dragul meu Mihai, Afară de voluminosul și mult așteptatul tău plic nu mai primisem nimic de când ai plecat. N-am primit nici o
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
de epistole colegilor, confraților și unor apropiați ai familiei sale. Apariția unui tom1 impunător, în anul 2007, care cuprinde cele mai valoroase epistole primite de Const. Ciopraga, între anii 1950-2007, demonstrează, fără putință de tăgadă, existența unui număr similar de misive trimise de profesorul și cărturarul de la Iași. În cercetările mele de până acum am identificat, transcris și adnotat o mie cinci sute de scrisori aparținând distinsului istoric și critic literar Const. Ciopraga, care, înzestrat cu o discreție și o modestie
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
sunt și epistolele trimise istoricului și criticului literar Dumitru Micu (n. 1928) pentru care a avut, ab initio, o caldă prețuire intelectuală și o autentică înțelegere a eforturilor sale creatoare. Necunoscute, până acum, și prețioase din perspectiva istoriei literare, aceste misive contribuie, esențial, la cunoașterea în profunzime a celor doi veritabili cărturari. * Iași, 14 dec[embrie] 1959 Dragă tovarășe Micu, Zilele acestea am fost la București, în legătură cu pregătirea centenarului Univeristății din Iași. În puținul timp pe care l-am avut liber
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
suveran pentru limbajul afectelor, angoasa timpului fiind depășită acum prin depersonalizarea estetizantă și puțin prăfuită a „culorii de epocă”: „Doamna de Grignan / ședea / la masa de lucru cu picioare rotunde / adusă în caleașcă la țară / și pana subțire scria o misivă / una din zecile de mii de epistole / călătorind cu poștalionul/ în vremea Corespondențelor. Dragă unchiule - / spunea scrisoarea - / te așteptăm cu plăcere / dar rogu-te nu ne aduce / precum ne înștiințezi / puiul de câine / tovarăș la jocul fiicei noastre.// (...) Trăim un
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
acest însemnat narator a scris un număr mic de epistole în anii săi de efervescență creatoare. Fapt explicabil într-o oarecare măsură. Astăzi se cunosc doar, optzeci și patru de epistole trimise lui G. Ibrăileanu 1, optzeci și una de misive expediate confraților săi din tinerețe 2, Enric Furtună, H. Coșoi și Panait Mușoiu, precum și unele publicate în ziare, reviste, anuare, monografii, albume sau în culegeri de documente literare. O cercetare exhaustivă a literaturii epistolare a lui Mihail Sadoveanu e absolut
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
Șerban [Domniei sale domnului profesor Nicolae Bagdasar, Str. I.L. Caragiale, nr. 13 - Iași (Copou) - Șerban Cioculescu, Str. Dr. Turnescu, nr. 5 - București]. * [București], 28 decembrie [1]951 Dragă Niculae, M-a mișcat foarte mult cartolina ta, mai densă decât o întinsă misivă. Cu o singură rezervă: mi-ai luat apa de la moară, în partea a II-a, când mi-ai povestit cele raportate de Dan Bădărău. Și iată de ce: cu vreo două săptămâni înainte, îl întâlnisem și eu pe Calea Victoriei, și întrebându
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
nepermis con de umbră de unde se cuvine a fi recuperat și repus, cum e și firesc, în circuitul valorilor durabile ale literaturii române. Bogată și revelatoare, sub multiple aspecte, este și literatura sa epistolară, din care transcriem, aici, o amplă misivă trimisă prozatorului și sculptorului Ion Vlasiu (1908-1997) ce se constituie, de fapt, într-o fermecătoare lecție de istorie literară și estetică. * Cluj, 15 septșembrieț [1]962 Dragă domnule Vlasiu, Apoi d-ăștia îmi ești? Treci prin Cluj și nu te
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
discriminatorie și insultantă, Mircea Arman a trecut repede la fapte, cenzurându-și colaboratorii și desfăcându-le ilegal redactorilor contractele de muncă. Confruntat cu o reacție masivă a scriitorilor, nu s-a dat în lături de la amenințări, în interviuri sau în misive electronice. Revista noastră le-a reprodus pe cele mai caracteristice stilului lui Mircea Arman. Urmare a protestului, autoritățile locale au părut, la un moment dat, decise să ia măsuri. Totul s-a încheiat în coadă de pește. Redactorul-șef a
Disprețul care ucide cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3365_a_4690]
-
vast «univers concentraționar, din care am avut norocul, nemeritat ca orice noroc, să pot evada: de aceea exilul e pentru mine doar în parte exil, iar în parte o formă de supraviețuitor.“2 Demne de reținut sunt și cele patru misive trimise cercetătorului și istoricului literar Mircea Handoca (n. 1929), excelent cunoscător al biografiei și operei lui Mircea Eliade. * Bloomington, Indiana 47401 1028 East Wyle St. U.S.A 14 ianuarie 2000 Dragă domnule Mircea Handoca, Răspund la scrisoarea d[umnea]vostră
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]
-
a romanului Cartea nunții, cu ale sale „cele trei Grații” și cu aceeași ambiguizare a sentimentului prin travestirea în bravadă și fanfaronadă, parodie și joc. Textele de mai jos ne apar astfel ca un preludiu (experimentat exclusiv de autorulnarator al misivelor) al secvențelor din primul roman. Reținem de asemenea dispoziția caragialească a emitentului, care pastișează limbajul lui Costăchel Gudurău din Telegrame, cum și poza de sinucigaș sforăitor-patetic a lui Chiriac din Noaptea furtunoasă: v. amenințarea cu aruncarea de pe turnul înclinat din
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
parvenit), același joc (schimbând ce e de schimbat): a se vedea, spre edificare, vecinătatea sublim / derizoriu din secvența „Roma sfântă al cărui pământ e călcat de piciorul tău. Cerul albastru și azuriu, delicioasele macaroane văzute și mâncate de tine”. Prima misivă (pe care, preluând caracterizarea călinesciană a memorialului grecesc scris de Al. Rosetti, aș defini-o drept o „telegramă sugrumată de emoție”, lipsită totalmente de vreun artificiu diversionist de natură a masca lirismul despărțirii) datează din 13 noiembrie 1924 și marchează
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
aflate în biblioteci publice și particulare - mai ales în acestea din urmă, așa cum s-a constatat și din cele câteva intervenții similare în această revistă -, necesită o cunoaștere integrală și, evident, o restituire filologică și istorico-literară după modelele textologiei occidentale. Misivele trimise lui Florin Steriade, jurnalist și biograf al poeților Artur Enășescu și Mihail Steriade, din care transcriu aici doar patru, contribuie, fundamental, la înțelegerea atmosferei culturale din anii șaptezeci, când Mihail Steriade revenea, după o absență de aproape patru decenii
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
o lucrare privitoare la filosofia istoriei. Din motive încă necunoscute întrerupe studiile din Italia și se reîntoarce în Bucovina unde este numit asistent la Catedra de Psihologie și Logică a Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Cernăuți 1. Misivele acestea, deloc conjuncturale, scrise cu eleganță și aleasă deferență, impun o anume marcă stilului epistolar din perioada interbelică. Cernăuți, 9 octombrie 1934 Mult stimate domnule director, Înainte de a vă comunica toate câte au intervenit în ultimul timp, schimbându-mi oarecum
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
constituind, după părerea ei, dovezi peremptorii în sprijinul unor presupuneri pe care le avansa cu neostoită abilitate - și pe care el le lua, întrucîtva, cu aerul taclalelor răs-auzite. "Dar, stimată doamnă, încerca el să forțeze o ușă blocată, ideea cu misivele de amor cade de la bun început: mătușa mea le-a ars acum cel puțin douăzeci de ani, nu era deloc genul de femeie care să păstreze astfel de suveniruri - zău, ar fi fost prima care-ar fi rîs dacă cineva
Ospățul Sfinxului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15224_a_16549]
-
tip cu totul special, ce se poartă în zona opusă obișnuitelor epistole punând lumea la cale, adânci sunt pașii în acel "hotar de nisip" care este însăși viața, în metafora lui Pavel Chihaia. I se spune într-o astfel de misivă destinatarului cine este el în ochii și inima unui prieten, ale unei societăți, unei epoci, ce reprezintă el pentru o cultură, motivele prețuirii, ca ecou al izbânzilor sale în sfera acelor preocupări în care excelează. Când nu m-aș simți
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
nesfârșit al valurilor furioase și amenințătoare, de departe, din largul nemărginit al mărilor...". Le trimitea "de pe comanda bătută de toate vânturile pământului...". Prefața la Spuma mărilor, din care citez, pare scrisă în timp ce marinarul ascultă "mugetul înfricoșător al uraganului năpraznic", apoi misiva sa, cu versuri cu tot, vârâte într-o butelie, sunt azvârlite în valuri, înainte de scufundarea vasului. Soarta a vrut ca sticla aceasta să ajungă la mine. Versurile conțineau un mesaj, explicit explicat în acea Prefață: "Aflați, dar, că viața marinarului
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
reluarea cercetărilor în arhive publice și particulare, unde, sunt indicii, există materiale de natură să modifice și să contureze cu mai multă precizie, portretul total al acestui insolit scriitor și om al cetății. Revelatoare mi se par și cele două misive, recent descoperite, care vin să completeze bibliografia lui G. Călinescu și care aduc unele informații noi privitoare la relațiile sale cu reprezentanții autorităților, firește, din epoci diferite. Cea dintâi epistolă este trimisă istoricului Alexandru I. Lapedatu (1876-1950), ministru al Cultelor
Întregiri la bibliografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/11007_a_12332]