374 matches
-
incorect" deci, precum "incorect" este canonul creștin, "discriminator" al femeii ("corectat" prin gnoza ficționistă a Mariei Magdalena fondatoare a bisericii lui Hristos) dimpreună cu scriitorii canonici naționali pe care se reazemă ideea de canon occidental, declarați inactuali, depășiți, reacționari, xenofobi, misogini etc. Imaginea lui Eminescu, a celui "inventat" după 1989 de "subțirii" ghiogari deconstructiviști este mereu în prim-planul polemicilor lui Theodor Codreanu. Nimeni din ei nu a trecut pe lângă poetul național fără a încerca să-i adauge "tușa" personală din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înțelept, el minte cinstit și cu bună credință. Iar dincolo de plăcerea de a se lăuda există un adevăr care nu-l privește numai pe el. Întrucât, fără pretenția de a face din asta filozofie, mexicanul ar râde în nas oricărui misogin. "Ce prostie mai e și asta?, s-ar întreba el. Să trăiești, să fii tânăr și să nu iubești, să disprețuiești femeia?" Și, ca un argument zdrobitor, ar fi gata să-ți aducă aminte că sfânta Tereza i-a spus
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
duc să mă deșert! Plecând de la masă, acesta recepționează, în trecere, avanpremiera asediului năvârlioasei Gladiatoare, asupra Îngerului: Ce-mi stai tu așa de posac și de morocănos, ca un țap logodit, puiuțule? Păi, nu-i păcat de Dumnezeu, zii? Ești misogin? Ești răcit? Convertit? Pocăit? Ce te supără? Un băiețaș așa de frumos și de vânos ca tine! Moartea curviștinelor! Ia spune-mi tu... Sincer! Vrei niște fofoloancă? Să-ți dea, mămica, ție, piept? Ai? Fratele mai percepe râsetul gros și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
această întrebare e pariul de marketing al cărții Însemnări dintr-un bordel turcesc (Editura Polirom, 2007, traducere din limba engleză de Ana-Maria Lișman). Iar Philip Ó Ceallaigh e irlandezul însuși, un tip subțire (la propriu și la figurat), ușor cam misogin, care s-a stabilit din 2000 în București, locuind mai întâi în cartierul Titan, apoi - am putea spune - „aiurea“, dacă ne gândim că „lumile“ pe care le-a cunoscut au câte ceva din culoarea free-lance-ului ori a mediului muncitoresc. (Ó Ceallaigh
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
este un dat, ea se construiește. Și departe de ficțiunile sociale sau de amăgelile comunitare. în tandrețea unei complicități elaborate în doi, unul prin celălalt, unul pentru celălalt, Lucrețiu propune cuplul ataraxic ca pe o operă de artă filosofică. Lucrețiu misogin, falocrat, pesimist, disperat, sinucigaș, nebun? Haida-de!... XIV DIOGENE DIN OENANDA și „bucuria naturii noastre” -1Pe această piatră... La Atena, epicurismul inventează Grădina și viața filosofică a prietenilor; între comunitățile din bazinul mediteranean - Antiohia, Alexandria, Rhodos, Herculanum -, el se manifestă prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
vedere moral, precizează că nu aderă la teoriile lui, mărturisește că aparține catolicismului de cea mai bună tradiție, fapt pentru care a și fost răsplătit cu premierea de către Academia Franceză. Niciun mister... Doamna Agnès Lagache găsește că filosoful Lucrețiu e misogin, falocrat - într-un cuvânt, machist: Lucrèce. Fantasmes et limites de la pensée mécaniste, Alpha Bleue. Ca și cartea lui Constant Martha, acest text merită să fie citit ca simptom al prejudecăților unei epoci. Teza cărții? Materialismul atomist epicurian nu l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
zâmbea și felul În care Își Încrețea ochii Îl făcea și mai atrăgător. — Ce te-a făcut să te specializezi În ginecologie? Adică, e un pic... Ridică din umeri, În căutarea unui cuvânt care să nu-l jignească. —Ciudat? Pervers? Misogin? spuse el, mai mult amuzat decât jignit. Alege tu. Am fost acuzat de toate trei. Ruby sublinie că „misogin“ i se părea un termen cam dur. Sunt de acord, dar unele femei cred că bărbații ginecologi sunt niște obsedați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
specializezi În ginecologie? Adică, e un pic... Ridică din umeri, În căutarea unui cuvânt care să nu-l jignească. —Ciudat? Pervers? Misogin? spuse el, mai mult amuzat decât jignit. Alege tu. Am fost acuzat de toate trei. Ruby sublinie că „misogin“ i se părea un termen cam dur. Sunt de acord, dar unele femei cred că bărbații ginecologi sunt niște obsedați de putere care urăsc femeile și Își satisfac pornirile sexuale dominându-le. —N-aș merge așa departe, dar după cum știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
spuse că din câte știa ea, toate vulvele arătau ca o pară uscată tăiată pe din două. Apoi Îi spuse o poveste lungă despre cum prietena ei Amy fusese la un moment dat cu un tip pe nume Lawrence, un misogin declarat care se credea „expert În vulve“. —Biata Amy era atât de terorizată că avea un vagin care era sub standard, Încât Își petrecea ore Întregi cu picioarele desfăcute În fața unei oglinzi. Uite, Sam e un tip drăguț și sensibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Hesse..."20 Imposibilitatea celor doi romancieri de a se lăsa pătrunși de Celălalt (al cărui avatar nu-i altul decât femeia) era explicată de antropologul francez prin predispoziția lor spre homosexualitate. Situația se schimbă în cazul lui Camil Petrescu: deși misogin convins (dar oare misoginia nu e rezultatul unei homosexualități refulate?) el este creatorul unora dintre cele mai frumoase și ostentativ descrise nuduri din literatura noastră. Nu e nici un paradox aici, fiindcă Fred Vasilescu, alter-ego al romancierului, o caricaturizează în exces
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
este obiectivată de rigorile conștiinței. Pentru a simplifica, ar fi potrivit să ne închipuim o confruntare perpetuă între defulările inconștiente, din care irumpe imaginea Animei, și conștiință; victoriile alternează de la o "tabără" la alta. De aceea, Fred Vasilescu este când misogin în raporturile cu o serie de femei, când manierat și fermecător în compania celorlalte. Fiindcă autorul, oricât de lucid ar fi, nu este capabil să își reprime imaginea Animae în totalitatea ei, eroul, după aparenta despărțire de cea pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cel mai dificil este de demonstrat complexul Ofeliei și o explicație prozaică rezidă în aceea că femeile din opera scriitorului român nu au tentația suicidului. Excepție face Maria Sinu din piesa Prof. dr. Omu vindecă de dragoste, care, nemaisuportând ironiile misoginului șef de clinică, se aruncă în apele lacului Snagov, fiind totuși salvată de un infirmier. Majoritatea shakesperiologilor au evidențiat sfârșitul deopotrivă acvatic și floral al Ofeliei. Maria Sinu se reabilitează psihic după teribila tentativă și profesorul se îndrăgostește de ea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
mai e nevoie de semne... în acest joc amoros, inițiativa aparține femeii, ceea ce atestă existența unui fel de curtoazii libertine în care sexului frumos nu i se cere să joace un rol secundar și pasiv ca în Evului Mediu creștin - misogin, falocrat și violent pentru corpul femeii. Bineînțeles, aceste practici nu fac obiectul confesiunilor întrucât ele nu sunt considerate ca vinovate. Remușcările sunt proscrise: oricum, ele nu-și au rostul... 3. Asasinatul, una din artele frumoase... Până aici, nimic anormal: platitudini
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
despre vanitatea lor, naivitatea și încăpățânarea lor, caracterul lui coleric, natura lui plină de gelozie, instabilitatea lor, incapacitatea lor de a rezista măgulirilor, pasivitatea și slăbiciunea lor. Dar el vorbește și despre bărbați cu aceeași luciditate rece... Ca să nu fii misogin nu-i de ajuns să excelezi în ginofilie demonstrativă, o altă formă a disprețului față de femei. Egalitatea e suficientă - nici inegalitatea falocraților, nici cea a lingușitorilor sexului frumos. Montaigne analizează pasiunilor umane. Femeile nu scapă chiar curate și fără pată
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
îIII. IX) -, dar un singur citat - „în toate lucrurile, în afară, bineînțeles, de cele rele, este de temut schimbarea” îI. XLIII) - îi îndreptățește pe revoluționarii de la ’89 să înființeze o secție care să-i poarte numele! în privința femeilor, o dată pare misogin - „născute pentru a avea un rol pasiv” - o altă dată de-a dreptul feminist - „bărbații și femeile sunt croiți după același tipar: dacă n-ar fi instituțiile și uzajul curent, ai vedea că diferența nu e mare” îIII. V) Etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
este un dat, ea se construiește. Și departe de ficțiunile sociale sau de amăgelile comunitare. în tandrețea unei complicități elaborate în doi, unul prin celălalt, unul pentru celălalt, Lucrețiu propune cuplul ataraxic ca pe o operă de artă filosofică. Lucrețiu misogin, falocrat, pesimist, disperat, sinucigaș, nebun? Haida-de!... XIV DIOGENE DIN OENANDA și „bucuria naturii noastre” -1Pe această piatră... La Atena, epicurismul inventează Grădina și viața filosofică a prietenilor; între comunitățile din bazinul mediteranean - Antiohia, Alexandria, Rhodos, Herculanum -, el se manifestă prin
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vedere moral, precizează că nu aderă la teoriile lui, mărturisește că aparține catolicismului de cea mai bună tradiție, fapt pentru care a și fost răsplătit cu premierea de către Academia Franceză. Niciun mister... Doamna Agnès Lagache găsește că filosoful Lucrețiu e misogin, falocrat - într-un cuvânt, machist: Lucrèce. Fantasmes et limites de la pensăe măcaniste, Alpha Bleue. Ca și cartea lui Constant Martha, acest text merită să fie citit ca simptom al prejudecăților unei epoci. Teza cărții? Materialismul atomist epicurian nu l-a
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care se revoltă contra unui sistem social inegal, constrângător, injust, dobândind astfel valențe pozitive” p. 16 și p. 57 pentru donnele angelicate). Viziunea asupra universului și a vieții, prezentată prin intermediul capodoperelor medievale, pune problema pendulării autorilor între două extreme, uneori misogini, alteori protofeminiști, dar dincolo de această ezitare, pe care doctoranda are dreptate s-o considere „aproape firească” (p. 4), în Povestirile din Canterbury, dar și în Decameronul se identifică o abordare complexă a personajului feminin. Ca idee generală se cuvine să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dobândind astfel valențe pozitive. Donna demonicata nu face un pact cu maleficul pentru dobândirea unor bunuri materiale sau spirituale, ci cu destinul, cu viața, pariază cu sine însăși că are calitățile și voința de a se impune în universul masculin misogin, de a-și crea un spațiu propriu și este triumfătoare de fiecare dată în încercările ei. Aparent antinomice, cele două tipologii vor deveni complementare în operele lui Giovanni Boccaccio și ale lui Geoffrey Chaucer. În primul rând, pentru cei doi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Editura Albatros, București, 1976, p. 119. 22 La polul opus, donna demonicata este mult mai vie, mai autentică, frecvent are o voce care afirmă cu tărie nevoia de afișare a unei independențe față de tirania masculină care nu doar o denigrează misogin, dar îi interzice și libertatea în plan social, intelectual sau moral. Deși are slăbiciuni și se face culpabilă de numeroase păcate, donnei demonicata îi revine meritul de a deține o poziție centrală în cadrul acțiunii, de a se individualiza, de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Medieval Literature: Approaches to Old and Middle English Texts, edited by Elaine Treharne, Cambridge, D. S. Brewer, 2002, p. 99. 68 Ibidem, p. 100. 69 Ibidem. 70 S. H. Rigby, op. cit., pp. 150-151. 35 este mai realistă în comparație cu cea a scriitorilor misogini.71 Cu toate că admite inferioritatea feminină, preotul subliniază însă faptul că ea a fost concepută de Dumnezeu să-i fie bărbatului tovarăș. În viziunea sa, Eva nu a fost creată din capul lui Adam, pentru că astfel și-ar fi pretins superioritatea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu e cu putință ca gândurile lor să fie pururi vesele.” 117 Compasiunea este vădită, directă, uimitoare, venită, paradoxal am putea spune, din partea cuiva care a suferit din dragoste, a fost părăsit și ar trebui mai curând să fie un misogin. Nimic malițios sau ironic la adresa femeii în această introducere justificativă, ci doar regretul de a o vedea supusă unei recluziuni în spațiul alcovului, neavând deschiderea pe care, cu siguranță, ar merita o: „femeile îndură totul cu mult mai greu decât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ambiguu de a tălmăci, limba este de fapt androgină sau bisexuală, aparținând și fiind în același timp reprezentativă atît pentru principiul masculin, cât și pentru cel feminin.”320 Meritul ei stă în puterea și abilitatea de a mima discursul patriarhal misogin, cel care aducea atâtea acuzații, mai mult sau mai puțin fondate, femeilor. Împrumută tehnica discursului patriarhal medieval nu pentru că era de acord cu acesta sau pentru că îl aprecia în mod special, ci doar din dorința de a fi receptată, de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Să fiu pe casă, pe pământ stăpână,/ Pe brațu-i și pe limba lui procleată;/ și-i poruncii să arză cartea-ndată.” 395 Focul vine din nou purificator, distrugând răul metamorfozat în manuscris. Cartea devine un substitut al femeii, un mijloc misogin prin care bărbații își ascundeau de fapt temerile cele mai intime, Jankin preferă „terfelogul” în locul consoartei sale reale, înlocuind plăcerea oferită de relația conjugală cu cea a lecturii. Târgoveața observă că soțul se delectează mai mult cu tainele literelor, „Mereu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dominau în satire prin forța cuvântului și prin agresivitate, aveau indiscutabil o putere care le făcea remarcate, dar în povestirile sentimentale deveneau suverane asupra inimilor masculine, datorită calităților lor. Alison reușește să manipuleze povestirea astfel încât să atace tot ce era misogin în cultura epocii: bătrâna este agresivă, are abilitatea de a conduce, de a domina, de a cere satisfacție, dar în același timp este iubitoare și morală, demnă de a fi râvnită de cavaler.432 Puterea pe 429 Geoffrey Chaucer, op. cit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]