242 matches
-
pete de culoare” în peisajul politic și spun că nu se consumă pe luptă electorală cu femeile (președintele Băsescu). În cazul în care nu le trimit pe „centură”, le trimit la cratiță (șeful opoziției, Mircea Geoană). Cultural, suntem invadați de misoginism. Politic, suntem invadați de sexism. Presupun că misoginii de ambe sexe s-au născut din spuma mării. Au fost crescuți și educați de fantome, odată ce cred că femeile sunt „prea curve”, „prea gospodine” sau „prea proaste” ca să-și asume responsabilități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
un bărbat face profesii tradițional feminine, nimeni nu îi spune: croitoruț, țesătoruț, dădăcuț, bucătăruț. Să nu mai vorbim despre imposibilitatea de a concepe pentru bărbați diminutive de tipul: rectoruț, decănuț, președințel, șoferuț, doctoruț. Eu dau dreptate celor care spun că misoginismul, sexismul și patriarhatul nu vor dispărea din societate până nu vor dispărea din mintea femeilor. Cât vor sta acolo intacte și indiferent ce vom face, cât de puternice sau de bune vom fi individual, o să devenim cel mult româncuțe celebruțe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
de enoriași sunt atemporale ca organizare, ca tip de acțiune. Se pot ocupa de opere de caritate, dar nu de opere de emancipare, nu de opere de dezvoltare. În plus, mai suntem și latini. Latinitatea este un ingredient suplimentar al misoginismului mai mult sau mai puțin romantic. În cazul nostru, clar mai puțin. O.Ș.: De ce ești așa de critică cu ortodoxismul? Unde e punctul nevralgic? M.M.: Punctul nevralgic e că neglijează Evangheliile. Este un ortodoxism care din punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
M.M.: Absolut. Cu un amendament: eu nu am niciodată ca ținte numai partidele sau doar anumite partide. Am ținte derapajele de la democrație, de la etica în politică, derapajele de la promisiunile electorale, derapajele de la doctrină. Acestea au fost și sunt țintele mele. Misoginismul nu e monopolul bărbaților O.Ș.: Mihaela Miroiu, am vrut să spun că într-un moment când viața politică părea sufocată de Guvernul Năstase a veni și a vorbi despre cât de persecutate sunt femeile putea trece drept un discurs
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
În volumul Neprețuitele femei spui că „lez demnitatea și antifeminismul se clădesc pe supunerea, nepăsarea și tăcerea femeilor”. Unde greșesc femeile din România? Noi mereu ne raportăm la barbați, spunem că de la ei pornește o tratare disprețuitoare a femeilor. M.M.: Misoginismul nu e deloc monopolul bărbaților. O.Ș.: Sunt și femei misogine? M.M.: Uneori din plin... Am avut și la dezbaterea pe care am organizat-o, „Interesele femeilor: demnitate, autonomie, autoafirmare”, femei care s-au manifestat incredibil de misogin. În România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Interesele femeilor: demnitate, autonomie, autoafirmare”, femei care s-au manifestat incredibil de misogin. În România, la nivel privat, femeile misogine intră în ceea ce s-ar numi cultura soacrei: soacra își urăște nora și o tratează drept proastă. La nivel public, misoginismul femeilor înseamnă autoadularea, împresia că ele sunt de excepție; sunt foarte bucuroase că nu au concurente, că sunt unicate. O.Ș.: Mamele sunt misogine? M.M.: În multe cazuri. Mamele își educă băieții să fie serviți și fetele să servească. Numai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
-mi vine în minte... Probabil că femeile nu urăsc bărbații... M.M.: Există un antonim pentru misogin: misandră. Dacă vom căuta în dicționar (DEX), vom vedea că misogin înseamnă un bărbat care urăște femeile, cuvântul bărbat e pus în paranteză, pentru că misoginismul, cum îți spuneam, nu e numai apanajul bărbaților. La misandră, în dicționar, sensul este că femeile care urăsc bărbații sunt bolnave. Așadar, la bărbați, misoginismul este o manifestare de ură sau de dispreț fără conotații patologice; la femeile misandre, comportamentul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
că misogin înseamnă un bărbat care urăște femeile, cuvântul bărbat e pus în paranteză, pentru că misoginismul, cum îți spuneam, nu e numai apanajul bărbaților. La misandră, în dicționar, sensul este că femeile care urăsc bărbații sunt bolnave. Așadar, la bărbați, misoginismul este o manifestare de ură sau de dispreț fără conotații patologice; la femeile misandre, comportamentul e de femeie bolnavă mintal. O.Ș.: Aflu pentru prima oară, prin tine, că femeile care urăsc bărbații sunt misandre. M.M.: Dacă antonimul lui misogin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
nu una a hegemoniei inverse. 1. Ce înseamnă feminismul și ce rol are feminismul academictc "1. Ce înseamnă feminismul și ce rol are feminismul academic" 1.1. Feminismultc "1.1. Feminismul" Feminismul este o reacție defensivă și ofensivă față de misoginismxe "„misoginism" și sexismxe "„sexism"33, ambele universal răspândite în timp și spațiu. Fără misoginism, sexismxe "„sexism" și patriarhatxe "„patriarhat", de bună seamă nu era necesară o ofensivă feministăxe "„feministă" în sens politic. Atâta vreme cât acestea există, feminismul nu are cum să își
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
feminismul academictc "1. Ce înseamnă feminismul și ce rol are feminismul academic" 1.1. Feminismultc "1.1. Feminismul" Feminismul este o reacție defensivă și ofensivă față de misoginismxe "„misoginism" și sexismxe "„sexism"33, ambele universal răspândite în timp și spațiu. Fără misoginism, sexismxe "„sexism" și patriarhatxe "„patriarhat", de bună seamă nu era necesară o ofensivă feministăxe "„feministă" în sens politic. Atâta vreme cât acestea există, feminismul nu are cum să își piardă rațiunea de a fi. În același timp, feminismul urmărește ca experiențele femeiești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
cele bărbătești și masculinexe "„masculin". Scopurile politice ale feminismului sunt legate de egalitatea de tratament în fața normelor, instituțiilor și a practicilor publice și private, indiferent de gen, de șanse egale la exercitarea autonomieixe "„autonomie" și în autoafirmarea persoanei. Termenul misoginismxe "„misoginism" înseamnă teama, ura, disprețul sau desconsiderarea față de femei. Unele feministexe "„feminist" continuă să considere că sursa principală a sexismxe "„sexism"ului o reprezintă misoginismul bărbătesc. Teama, ura sau disprețul față de femei sunt și acum răspândite, iar sursa lor principală o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
indiferent de gen, de șanse egale la exercitarea autonomieixe "„autonomie" și în autoafirmarea persoanei. Termenul misoginismxe "„misoginism" înseamnă teama, ura, disprețul sau desconsiderarea față de femei. Unele feministexe "„feminist" continuă să considere că sursa principală a sexismxe "„sexism"ului o reprezintă misoginismul bărbătesc. Teama, ura sau disprețul față de femei sunt și acum răspândite, iar sursa lor principală o reprezintă ideologia determinismului biologic și a interpretării diferențelor naturale ca surse de handicap (mai ales intelectual) pentru femei. Din cauză că femeile sunt dotate să poarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
puțin raționale, imprevizibile, ilogice, neinteligibile (de aici și sentimentul de teamă sau dispreț): bărbații sunt „neînțeleși”, femeile sunt „de neînțeles”. Când a fost acceptată ideea că nu contează biologia, ci felul în care suntem educați și mediul în care trăim, misoginismul a căpătat alt chip: nu femeile sunt disprețuite, ci femininul. Considerarea bărbaților ca normă și model, a tipului bărbătesc de afirmare drept unicul autentic uman a influențat substanțial feminismul egalității prin tendința de asemănare cu „prototipul”, de imitare a prototipului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
bărbătesc de afirmare drept unicul autentic uman a influențat substanțial feminismul egalității prin tendința de asemănare cu „prototipul”, de imitare a prototipului (bărbatului). Actual, această abordare este tratată ca feminism misoginxe "„feminismmisogin" (disprețul față de feminin și femeiesc). Utilizarea termenului misoginismxe "„misoginism" a fost semnificativ redusă în contextul feminismului valului al II-lea, el fiind înlocuit cu cel de sexismxe "„sexism". Misoginismul este un termen cu conotații preponderent psihologice, sexismul are conotații mai largi: etice, juridice, politice, sociologice. Misoginismul este legat mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
a prototipului (bărbatului). Actual, această abordare este tratată ca feminism misoginxe "„feminismmisogin" (disprețul față de feminin și femeiesc). Utilizarea termenului misoginismxe "„misoginism" a fost semnificativ redusă în contextul feminismului valului al II-lea, el fiind înlocuit cu cel de sexismxe "„sexism". Misoginismul este un termen cu conotații preponderent psihologice, sexismul are conotații mai largi: etice, juridice, politice, sociologice. Misoginismul este legat mai mult de prejudecăți, sexismxe "„sexism"ul, de discriminărixe "„discriminare". Sexismulxe "„sexism" reprezintă ideologia supremației bărbătești, cu întreaga mulțime de credințe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Utilizarea termenului misoginismxe "„misoginism" a fost semnificativ redusă în contextul feminismului valului al II-lea, el fiind înlocuit cu cel de sexismxe "„sexism". Misoginismul este un termen cu conotații preponderent psihologice, sexismul are conotații mai largi: etice, juridice, politice, sociologice. Misoginismul este legat mai mult de prejudecăți, sexismxe "„sexism"ul, de discriminărixe "„discriminare". Sexismulxe "„sexism" reprezintă ideologia supremației bărbătești, cu întreaga mulțime de credințe care o alimenteză. Patriarhatulxe "„patriarhat" este forma de organizare socială care întărește această ideologiexe "„ideologie". Chiar și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
diferite domenii și chiar în comportamente private (de exemplu, desconsiderarea refuzului avansurilor sexuale), utilizarea imaginilor media inferiorizante (imaginea femeilor nu este cea a utilizatorilor de minte, ci de trupxe "„trup", nu ne interesează cum gândește, ci cum arată o femeie). Misoginismului, sexismxe "„sexism"ului, precum și patriarhatului - pe care îl voi defini în alt context - li se opun în mod explicit feminismele. Alte ideologiixe "„ideologie" și politici pot să favorizeze implicit o lume mai puțin misogină și patriarhală, dar nu își propun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
lucrurile stau astfel, înseamnă că și conflictele violente dintre bărbați și femei, chiar dacă se petrec în relații private, trebuie reglementate de către putereaxe "„putere" politică, astfel încât să se pună capăt „războiului generalizat împotriva femeilor”, umilirii lor ca femei, inclusiv prin misoginismxe "„misoginism"5, și, mai ales, războiului manifestat prin molestări, violențe, violuri. Acest tip de abordare domină feminismul radical și pare să aibă coerență și credibilitate dacă ne gândim că toate celelalte relații - rasiale, etnice, de clasă, religioase - sunt între grupuri sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
culturăxe "„cultură" a supremației masculinexe "„masculin", violulxe "„viol" și prostituțiaxe "„prostituție" sistematic practicate și ideologic susținute generează pornografie, iar perpetuarea pornografiei depinde de continuarea practicilor de prostituție și viol.” (Dworkinxe "„Dworkin,Andreea", 1995, pp. 239-240) Definind pornografiaxe "„pornografie" ca misoginismxe "„misoginism" extrem, ținând de ideologia dominației masculinexe "„masculin", reprezentată de dreptul natural al bărbaților de a utiliza corpxe "„corp"ul feminin în scop sexual și reproductiv, A. Dworkinxe "„Dworkin,Andreea" (1981) și Catherine MacKinnonxe "„MacKinnon,Catherine" (1987) militează pentru abolirea pornografiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
gen (nenumită ca atare). Egalitatea între bărbați și femei devine principiu constituțional alături de cele de naționalitate, religiexe "„religie", culturăxe "„cultură", existente și înainte. Totuși, spre deosebire de propaganda rasială și naționalist șovină despre care se stipulează că vor fi pedepsite, sexismul și misoginismul nu sunt pedepsite, ceea ce face ca apărarea împotriva lor să fie nulă ca posibilitate legală. Aceasta a făcut ca patriarhatulxe "„patriarhat" tradițional să nu poată fi cu nimic tulburat în România, și ca relațiile de gen, dincolo de cele oficiale, formale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
ci și intelectualii publicxe "„public" influenți care întrețin prin ideologiixe "„ideologie" legitimatoare dominația masculinăxe "„masculin", dând la o parte, alături de primele două categorii, femeile în calitate de competitoare pentru venituri, puterexe "„putere" și prestigiu. Piața intelectuală a fost mai dominată de misoginismxe "„misoginism" și antifeminism preventiv decât de feminism, o dată ce persoanele care stabilesc ce este important în cercetare și mediatizare sunt prin excelență conservatoare în privința genului (vezi Miroiu, 1997, 1998, 2003a). Acesta se întâmplă inclusiv când este vorba despre reviste pentru femei. Subiectul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
a controlului total al individului cu ajutorul tehnicii mentale. Funcția socială a sportului are astăzi un impact mental prin implicarea mass-media (ziare, radio, T.V.) pentru promovarea activității sportive, de fapt a sugestiei pentru a cumpăra obiecte. Întrucât sunt multe acuzații de misoginism, sociologic, femeile sunt atrase de sporturile de contact, precum este jocul de rugby, care le permite să aprofundeze relația fairplay și să refuze sentimentul că sunt doar obiect dorit și nu subiect. O activitate sportivă contemporană cere o socializare specială
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Într-un Dialog, aide-mémoire pentru cititor, între IOANA și al său alterego ION, poeta nu-și ascunde "dizidența față de meschinăria lumii literare craiovene" și nici "timiditatea provincială, pudoarea feminină exagerată", ceea ce ar justifica absența sa din peisajul editorial actual. Sfidând misoginismul oltenilor, Ioana Dinulescu a preferat să publcie cronici plastice și dramatice, activitate ce i-a fost recunoscută de Asociația Internațională a Criticilor de Teatru. În așteptarea apariției volumului de poezii predat la "C.R.", poeta ne introduce în climatul său de
Sarcasm pedepsitor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17142_a_18467]
-
spun tot soiul de trăznăi pe care, altfel, nu aș avea cum să le vând." Cum în redacția noastră nu sînt persoane din categoriile la care nu are succes Marcel Tolcea, îi urăm proaspătului cincuagenar la mulți ani. Feminitate, feminism, misoginism Foarte, foarte bun numărul 5 din Cuvântul (15 mai -14 iunie) și de citit în întregime. Tema este Feminitate, feminism, misoginism. Aproape toate vocile care răspund la întrebările Laurei Albulescu sau abordează subiectul din diverse unghiuri sunt echilibrate și sincere
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
persoane din categoriile la care nu are succes Marcel Tolcea, îi urăm proaspătului cincuagenar la mulți ani. Feminitate, feminism, misoginism Foarte, foarte bun numărul 5 din Cuvântul (15 mai -14 iunie) și de citit în întregime. Tema este Feminitate, feminism, misoginism. Aproape toate vocile care răspund la întrebările Laurei Albulescu sau abordează subiectul din diverse unghiuri sunt echilibrate și sincere și convingătoare. Cîteva sugestii din paginile pe care Cronicarul le-a citit cu mare interes: Gheorghe Crăciun, Femina bifrons, Nora Iuga
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]