164 matches
-
fapt pentru care mysteria ar putea fi „Învățături” primite de cei care urmau să fie inițiați În cursul ritului. Ca În orice ritual inițiatic, În privința acelor Învățături trebuia păstrată cea mai strictă tăcere, proclamată deja de mitul de Întemeiere al misteriilor, relatat În Imnul homeric pentru Demetra. Rituri pe care omului nu Îi era „Îngăduit să le Încalce, să le cerceteze și să le divulge”, rituri pe care locuitorii din Eleusis le-au Învățat de la Demetra, ele Îi ofereau celui care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Demetra, 480). În tradiția mitică paralelă, Demetraxe "Demetra" Îl sustrăgea pe om condiției brutalității animalice, Învățându-l folosirea plantelor comestibile și a culturii de cereale și introducând normele conviețuirii civile și riturile matrimoniale. În schimb, În mitul de Întemeiere a misteriilor ea le arăta și Îi Învăța pe locuitorii din Eleusis rituri care erau În măsură să acționeze asupra omului și să Îi modifice destinul. Astfel, dacă mystèria pot rezuma Învățătura ascunsă În celebrarea ritului, teleté poate exprima rezultatul așteptat de către
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să fi reprezentat pentru Atenaxe "Atena" spațiul extern, „altul”, unde pentru tinerii atenieni aveau loc ritualurile de intrare În comunitatea bărbaților adulți. Însă când au devenit un cult public al cetății, care era de acum o societate stratificată și ierarhizată, misteriile nu mai răspundeau acestei exigențe, nu mai aveau scopul de a schimba condiția socială a celui inițiat, ci pe cel de a-l Întări În rolul lui de cetățean și de a-l confirma pentru destinul cetății. Propaganda ateniană a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Propaganda ateniană a pus repede stăpânire pe tradiția mitică, transformând Atenaxe "Atena" În depozitara și distribuitoarea darurilor zeiței, ca și a riturilor ei din care veneau „cele mai mângâietoare speranțe pentru sfârșitul vieții” (Isocrate, Panegiric, 28-29). La rândul său, secretul Misteriilor a devenit secretul cetății, iar divulgarea lui s-a transformat În atentat Împotriva statului. Era un secret la care erau admiși numai inițiații care luau parte la ceremoniile dinăuntrul sanctuarului din Eleusis. Purificări, post și sacrificii Îi pregăteau pe inițiați
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
epoptèia, viziunea, În privința conținuturilor căreia sursele noastre tac sau sunt reticente ori deformate de polemică, dat fiind că sunt transmise de apologeții creștini. Un autor creștin, Clement din Alexandria (Protrepticos, II, 21, 2), a crezut că dezvăluie formula secretă, sșnthema misteriilor, considerând că era vorba despre ceva obscen: „Am postit, am băut kikeon, am luat din coș și după ce am făcut ceea ce trebuia făcut, am pus la loc În coș”. Dar o aluzie a lui Teofrast (În Porphyrios, Despre abstinență, II
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vv. 208-210). La rândul lui, autorul Respingerii tuturor ereziilor (V, 8, 40) a crezut că dezvăluie secretul care Înconjura lucrul pe care Îl arăta hierofantul: un spic tăiat. Chiar dacă acesta este sau nu „adevăratul” secret de la Eleusis, el exprimă legătura misteriilor cu fertilitatea pământului și cu introducerea culturii cerealelor; o legătură care și-ar putea avea rădăcinile În străvechi rituri de fertilitate din epoca neolitică. În orice caz, datorită strânsului raport cauză-efect Între introducerea culturii de cereale și Începutul civilizației omenești
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
culturii cerealelor; o legătură care și-ar putea avea rădăcinile În străvechi rituri de fertilitate din epoca neolitică. În orice caz, datorită strânsului raport cauză-efect Între introducerea culturii de cereale și Începutul civilizației omenești așa cum era el recunoscut de greci, misteriile acționau sub semnul unui proces global de transformare culturală petrecută În timpul mitului și ratificată de rit În prezent. În această perspectivă, sub controlul politic atenian, ele confirmau și consolidau identitatea și unitatea politică a cetățenilor, În același timp În care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un destin privilegiat „dincolo”, la care puteau accede, probabil, și cei care nu erau atenieni. Dar mai Întâi se poate să fi fost nevoie de un act de adopție din partea unui cetățean atenian, după care urma inițierea preliminară În micile misterii de la Agra. Secretul, care poate nu avea nimic de revelat din punct de vedere obiectiv, devenit „secretul cetății”, Îi angaja pe noii adepți, deci și pe non-atenienii adoptați și apoi inițiați, să Împărtășească soarta Atenei, realizând În acest fel sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
destinul „celei mai religioase dintre cetăți”, așa cum o definește Oedipxe "Oedip" (Sofocle, Oedip la Colona, 260), guvernată de legi „sfinte” și „de nespus”, model de cultură pentru toți grecii. Dacă apartenența la cetatea Atenaxe "Atena" era condiția pentru apropierea de misterii, ciclicul drum anual la Eleusis era ratificarea religioasă a legăturii ce unea cetatea de cei care o alcătuiau, iar inițierea În misterii putea avea scopul de a potoli provizoriu contradicțiile sociale și discriminările economice care o sfâșiau 1. Rezultatul acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nespus”, model de cultură pentru toți grecii. Dacă apartenența la cetatea Atenaxe "Atena" era condiția pentru apropierea de misterii, ciclicul drum anual la Eleusis era ratificarea religioasă a legăturii ce unea cetatea de cei care o alcătuiau, iar inițierea În misterii putea avea scopul de a potoli provizoriu contradicțiile sociale și discriminările economice care o sfâșiau 1. Rezultatul acestei egalități religioase iluzorii și provizorii clădea În acest caz, prin intermediul secretului, o barieră În fața neinițiaților, care rămâneau departe de misterii și de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
inițierea În misterii putea avea scopul de a potoli provizoriu contradicțiile sociale și discriminările economice care o sfâșiau 1. Rezultatul acestei egalități religioase iluzorii și provizorii clădea În acest caz, prin intermediul secretului, o barieră În fața neinițiaților, care rămâneau departe de misterii și de Atena. Însoțită și gratificată de o perspectivă escatologică, pe care Însă cetatea o Înclinase și relativizase În vederea propriilor exigențe, această egalitate rămânea tot sub controlul Atenei, care, În acest fel, Își confirma identitatea și se garanta. Astfel, cetatea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
identitatea și se garanta. Astfel, cetatea controla posibilul universalism eleusian ce poate fi deja recunoscut În Imnul homeric către Demetraxe "Demetra" (v. 480), nu mai puțin decât controla promisiunile escatologice și le făcea funcționale pentru stat. Dar controlul religios al misteriilor a rămas totdeauna În mâinile clerului eleusin, În timp ce cetății Îi era rezervat numai cel politic, conform unei Împărțiri ce data din vremea mitului (Pausanias, I, 38, 3). De aceea, atunci când parabola politică ateniană a Început să coboare, misteriile și-au
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
religios al misteriilor a rămas totdeauna În mâinile clerului eleusin, În timp ce cetății Îi era rezervat numai cel politic, conform unei Împărțiri ce data din vremea mitului (Pausanias, I, 38, 3). De aceea, atunci când parabola politică ateniană a Început să coboare, misteriile și-au accentuat perspectiva escatologică, orientându-se În direcția existenței de dincolo de lume și s-au transformat din ce În ce mai mult Într-un cult universalist eliberat de istoria Atenei. b) Calea mistică și critica religiei oficiale Eshatologia și soteriologia misteriilor rămâneau oricum
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să coboare, misteriile și-au accentuat perspectiva escatologică, orientându-se În direcția existenței de dincolo de lume și s-au transformat din ce În ce mai mult Într-un cult universalist eliberat de istoria Atenei. b) Calea mistică și critica religiei oficiale Eshatologia și soteriologia misteriilor rămâneau oricum compatibile cu dimensiunile și limitele sistemului politeist. Însă când cetățile și-au atins perioada de maximă Înflorire, religia tradițională a devenit obiectul criticii anumitor mișcări care așezaseră În centrul speculației lor destinul de dincolo de viață al omului. Erau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
religioase le reveneau și magistraților. La Atenaxe "Atena", trezorierii, responsabili cu administrarea cetății, primeau În păstrare statuia Atenei, polemarhul era Însărcinat cu sacrificiile pentru Artemisxe "Artemis" Agroteraxe "Agrotera", iar pentru Enyalios arhontele-rege avea misiunea de a proclama și inaugura celebrarea misteriilor eleusine. Cu toate acestea, celebrarea unor culte rămânea În mâinile câtorva familii aristocratice, ca Eumolpidae și Kerykes, din care provenea marele preot de la Eleusis, purtătorul torței și heraldul sacru pentru celebrarea misteriilor, sau familia Eteobutades, din care, la Atena, era
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
avea misiunea de a proclama și inaugura celebrarea misteriilor eleusine. Cu toate acestea, celebrarea unor culte rămânea În mâinile câtorva familii aristocratice, ca Eumolpidae și Kerykes, din care provenea marele preot de la Eleusis, purtătorul torței și heraldul sacru pentru celebrarea misteriilor, sau familia Eteobutades, din care, la Atena, era ales preotul lui Poseidonxe "Poseidon" Erehteusxe "Erehteus" și al Atenei Polias sau Butipoi și Taulonides, cărora le era Încredințată, tot la Atena, desfășurarea bufoniilor. Dar În epoca polisului cultele controlate de aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Zeitlin, F.I. (coord.), (1991), Nothing to do with Dionysos? Athenian Drama in Its Social Context, Princeton (N.J.). Zunino, M.L. (19929, „Il sacerdote greco”, În M. Vegetti (coord.), L’esperienza religiosa antica, vol. III, Introduzione alle culture antiche,Torino, pp. 85-100. Misterii, misticism și erezie Burkert, W. (1972), Lore and Science in Ancient Pythagoreanism, Cambridge (Mass.). Burkert, W. (1987), Ancient Mystery Cults, Cambridge (Mass.), Londra ștrad. it., Antichi culti misterici, Roma, Bari, 1989ț. Détienne, M. (1977), Dionysos mis à mort, Paris ștrad
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
romane (mos maiorum; Titus Livius 39, 156, 8). După câte povestește biograful său (Suetonius, Augustus, 93), Augustus ar fi practicat cu cea mai mare venerație cultele vechi și adoptate, dar le-ar fi respins pe celelalte. El era inițiat În misteriile de la Eleusis, dar Îl lăudase pe nepotul lui, Gaius, fiindcă În Egipt nu Îl vizitase pe Apisxe "Apis", iar În Iudeea nu adusese jertfă la Ierusalim. Limitele ultime ale acestui sistem religios sunt atinse atunci când părțile sale dezvoltă activități misionare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
alcătuiește În vreun fel obiectul marii tradiții profetice iudaice (Dionysosxe "Dionysos" din Halicarnas, Antiquitates Romanae, 4, 62, 5). La Roma aceasta era datoria filozofilor, a poeților satirici și a discursurilor pe care tribunii plebei le adresau poporului. La Roma există misterii și o teologie mistică (cf. subcapitolul 4, 2b: Varro), dar nu există mistici, asceți, vizionari, eremiți, nici mulți taumaturgi, nici nu se consemnează mișcări ale unor entuziaști, inspirați de divinitate, care să exalte sărăcia. Virgines Vestae provin din cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acceptarea cultului zeiței Mater Magnaxe "Mater Magna" ar reprezenta o ruptură cu religia republicană și Începutul decăderii orientale sau când epoca imperială este limitată la „sincretism” și este redusă la o fază de „supraviețuire” a cultelor clasice 1. 3. Mituri, misterii, filozofitc "3. Mituri, misterii, filozofi" a) Mituri Numeroase mituri grecești care Îl transferă pe cititorul modern În Ionia, Tesalia, Atica și Argos, erau, pentru italici și romani, ancorate solid În Italia și deja dintr-un timp mai mult sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Magnaxe "Mater Magna" ar reprezenta o ruptură cu religia republicană și Începutul decăderii orientale sau când epoca imperială este limitată la „sincretism” și este redusă la o fază de „supraviețuire” a cultelor clasice 1. 3. Mituri, misterii, filozofitc "3. Mituri, misterii, filozofi" a) Mituri Numeroase mituri grecești care Îl transferă pe cititorul modern În Ionia, Tesalia, Atica și Argos, erau, pentru italici și romani, ancorate solid În Italia și deja dintr-un timp mai mult sau mai puțin Îndepărtat deveniseră niște
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fond istoric. Din câte știm, doar romanii au adunat laolaltă aceste tradiții, le-au corelat cu speculațiile filozofice și religioase și le-au transformat astfel Într-o teologie a istoriei, imperialistă și cosmopolită În același timp (cf. subcapitolul 4). b) Misterii și filozofie 1. Mysti, bahi, orfici Printre atestările religiozității personale semnalăm aici cultul morților practicat de grecii din Italia meridională și misteriile care sunt strâns legate de el. În unele arii funerare din Italia (Thurii, Petelia, Hipponion, Roma), din Creta
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
au transformat astfel Într-o teologie a istoriei, imperialistă și cosmopolită În același timp (cf. subcapitolul 4). b) Misterii și filozofie 1. Mysti, bahi, orfici Printre atestările religiozității personale semnalăm aici cultul morților practicat de grecii din Italia meridională și misteriile care sunt strâns legate de el. În unele arii funerare din Italia (Thurii, Petelia, Hipponion, Roma), din Creta și Tesalia (Pelinna), au fost găsite până acum cincisprezece plăcuțe de aur foarte subțiri, pe care sunt gravate de la patru la șaisprezece
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeul Bachus Îi eliberează probabil de acea vină inițială pe care oamenii au moștenit-o de la titanii care l-au sfâșiat pe Dionysosxe "Dionysos" copil. În acest fel se unesc Între ele antropogonia și escatologia, mitul și ritualul (inițierea În misterii și Îngroparea). d) Aceste doctrine se pot defini ca „orfice” și pot fi corelate cu reprezentările lui Orfeuxe "Orfeu" pe unele vase și sculpturi prezente În ariile funerare din Italia meridională. Termenul mnemosșne (amintire), care pe unele plăcuțe este opus
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rituri romane pot fi interpretate În sens pitagoreic, ca, de exemplu, acoperirea capului În timpul sacrificiului 3. Regelui Numa Îi este atribuită o literatură religioasă cu rezonanțe pitagoreice 4. 2. Cultele și zeii greci, miturile și actualizarea lor dramatică, orfismul și misteriile lui Bachus, teologia și critica religiei fac parte integrantă din religia romană, atât privată, cât și publică, și al istoriei ei Încă din epoca arhaică. Apusul cetăților din Grecia Magna, ca urmare a unor conflicte interne și a unor distrugeri
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]