1,516 matches
-
călugărească Un alt aspect mai puțin cunoscut de către publicul larg se referă la faptul că la un moment dat Eminescu pare a fi dorit sincer să se călugărească. Despre acest lucru a vorbit cercetătorul Theodor Codreanu în volumul "Eminescu și mistica nebuniei". Această alternativă a mărturisit-o poetul în perioada epuizantă de la " Timpul", în luna iunie anul 1883, când era "stricat cu toată lumea", iar Titu Maiorescu și Simion cloceau o viitoare internare "salvatoare" a lui Mihai Eminescu. Iată ce nota criticul
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
Părintii Bisericii îi prezintă deci pe adevărații creștini care își trăiesc credința lor, drept modele realizate de filosofie, iar viața filosofică nu este nimic altceva decât viața desăvârșită a asceților. De origine greacă antică sunt de asemenea termenii asceză și mistică. Însă ca titluri ale unor lucrări tratând sistematic despre viața duhovnicească, ei nu apar în Răsărit decât într-o epocă destul de recentă. Potrivit accepțiunii curente astăzi, teologia înseamnă această știință globală a credinței ce se raportează la ansamblul revelației și
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
și vieții comunitare în spiritualitatea ortodoxă� Asceza și monahismul, ca elemente distinctive ale spiritualității ortodoxe. Aspectele mântuirii și vieții comunitare în spiritualitatea ortodoxă Ortodoxia creștină este spirituală, prin definiție. Sub acest aspect, ea este asociată adesea, în mod exclusiv, cu ”mistica isihastă, liturghia primelor două secole ale creștinismului, iconografia bizantină, mila filocalică slavă, monahismul Muntelui Athos, etc.” . A încerca o definire exactă și exhaustivă a spiritualității ortodoxe mi se pare, totuși, o sarcină foarte grea, căci spiritualitatea reprezintă “ansamblul eforturilor ascetice
CATEVA ELEMENTE ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_elemente_ortodoxe_.html [Corola-blog/BlogPost/366817_a_368146]
-
cu mizeria și nevoia. ” (ibid. p. 55) Înfrumusețat cu un vibrant foc naționalist creștin, stârnește emoție serafică în cei care-l cunosc direct sau indirect, prinzându-ne pe toți într-o reală admirație și meditație mistică. Petre Țuțea nuanțează filocalic mistica Adevărului, esențele spiritului: Dumnezeu, Omul, Viața și Mântuirea. Toată viața și întreaga sa cultură alcătuiesc un Tratat al neliniștilor matafizice înmugurite în Zorii purpurii ai Ortodoxiei. Călăuza lui Petre Țuțea a fost întotdeauna Adevărul revelat. Întreaga sa trăire este un
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450234713.html [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
scrierilor sacre. Accesul la textul primar devine pentru acești edili prioritatea numărul 1. Filozofia evreiască, oarecum depășită de epistemologia creștină, prezintă totuși urme de interes, prin debarasarea ei de raționalismul concupiscent. Așadar, subcapitole ca: Dialecticieni și teologi, Creștinătate și societate, Mistica speculativă, Sacerdoțiu și regalitate, Duns Scottus și realiștii secolului al XIV-lea, Mișcarea ockhamistă, sunt doar câteva clișee ale volumului de față, inserate cu scopul de a adânci pro-legomene marginale subiecților actanți. Acestea merită a fi cercetate. Ultimul capitol al
FILOZOFIA IN EVUL MEDIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Filozofia_in_evul_mediu_catalin_varga_1328116150.html [Corola-blog/BlogPost/346900_a_348229]
-
ura, meschinăria, minciuna, dar și „dragostea cu sila”, ș.c.l. Avem programată genomic în noi, durata vărstei, a existenței așadar și inerența finitului. Tragic este că nu avem cum să concepem infinitul, eternitatea, decât prin deducție ( rațiune) sau prin mistică, ( religii), ca Ființe interstelare ce suntem. Misteria și revelația ei, este a Ființei despre care mereu au vorbit- scris genialii lumii, indiferent cu îi numim, și pe care Marele poet orb Borges în definea a fi de fapt „o unică
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_taina_scrisului_9_necesit_eugen_evu_1343213297.html [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
pentru care se sacrifică teroriștii islamiștii. Nu cred că mai există la ora actuală pe pământ un mister mai mare decât acest amestec genetic între un păgânism dionisiac (prin cele trei “zeițe” mijlocitoare direct prin Alah) și religia islamului, prin Mistica Tronului. În esență, religia islamului este mai degrabă o ideologie politică, care funcționează cu aplicații forțate (probabil, de ultimii arhonți rămași pe pământ, ET-X-Y-Z) prin sisteme moarte și reci; un sistem care stabilește prin Coran reguli precise pentru societatea așa
GLOBALIZARERA ROMÂNIEI ŞI PERICOLUL ISLAMIZĂRII EUROPEI. CINE NE FURĂ CULTURA. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1360228217.html [Corola-blog/BlogPost/341398_a_342727]
-
adevărat o revelație dumnezeiască, transmisă profetului prin Arhanghelul Gabriel, sau doar o intervenție a arhonților extratereștrilor ET-X-Y-Z, care i-au transmis profetului (care nu știa nici să citească sau să scrie) prin “implant informatic” aceste revelații așa zis “divine”? În Mistica tronului se spune că, “Mahomed, pe când dormea în casa lui de la Meca (sau în incinta moscheii) împreună cu Omheni, soția sa - în realitate, verișoara), a fost trezit de arhanghelul Gabriel, însoțit de ajutoare, pentru a-l purifica pe profet ca să-l
GLOBALIZARERA ROMÂNIEI ŞI PERICOLUL ISLAMIZĂRII EUROPEI. CINE NE FURĂ CULTURA. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1360228217.html [Corola-blog/BlogPost/341398_a_342727]
-
Emil Cioran și Eugen Ionescu, întreaga problematică fiind salvată, în cele din urmă, de către Mircea Eliade. Dar aici am ramas prinsă, fără a-mi explica motivele. O urmbră de știință s-a adăugat apoi, doar atăt. Filonul a fost puternic, mistica și filosofia lui Homo Religiosus au căpătat sens, întâlnirea a fost pe cât de dramatică, pe atât de fascinanată. Dacă ar fi să îmi doresc un loc pe care să îl vizitez, aș spune Chicago și mormântul lui Eliade. Nu pentru
ARS POETICA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Mihaela_cristescu_taina_scrisului_29_mihaela_cristescu_1345521643.html [Corola-blog/BlogPost/355018_a_356347]
-
1994), Puncte cardinale în haos (1996 și 1998), Ortodoxie și etnocrație (1997), }ara de peste veac. Poezii antume: anii 1916-1944 (1997), Dostoievski și creștinismul rus (1998), Spiritualitatea poeziei românești (1998). Se lasă așteptat în continuare, dintre lucrările mai importante, Cursul de mistică germană. Așadar, cu alte cuvinte, primul deceniu de după anul 1989 a adus cu sine pe lângă o serie de evocări în presă și câteva importante editări și reeditări, între care s-au evidențiat: apariția celor două volume de memorii: Zile albe
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
în presă și câteva importante editări și reeditări, între care s-au evidențiat: apariția celor două volume de memorii: Zile albe, zile negre, în anul 1991, și Pribeag în țara mea. Mărturii din închisoare, în anul 1996, editarea cursului de mistică la Iași, în anul 1993, sub titlul: Sfințenia - împlinirea umanului și a cursului despre Dostoievski și creștinismul rus la Cluj, în anul 1998, publicarea eseului inedit despre Spiritualitatea poeziei românești, în anul 1998, alături de reeditarea Nostalgiei paradisului, în anul 1994
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Busuioceanu (1896-1961), dar și cu Lucian Blaga (1895-1961), cu care va lega o lungă amiciție și colaborare literară. Tot aici o cunoaște pe cea de-a doua soție, Aglae, studentă la medicină, cu care se și căsătorește. La Viena descoperă mistica, atât în varianta ei orientală (prin orientalistul Paul Deussen) și occidentală a lui A. Silesius și M. Eckhart prin filiera poeziei germane a lui R.M. Rilke (1875-1926), dar și pe cea ortodoxă bizantină prin intermediul poetului dadaist Hugo Ball (1886-1927), convertit
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
la inițiativa ministrului culturii, filozoful Ion Petrovici (1882-1972). Timp de șase ani va face naveta București - Chișinău, unde a ocupat catedra de Literatură religioasă modernă. Cursul faimos despre „Dostoievski și creștinismul rus” reprezenta introducerea literară la cursul de Elemente de mistică ortodoxă, sub haina literaturii Nichifor Crainic impunând primul curs de mistică ortodoxă de la facultățile de teologie ortodoxă - o prioritate românească în școlile superioare de teologie din spațiul panortodox. În același timp, Nichifor Crainic, devenit directorul Gândirii, precizează termenii opțiunii culturale
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
ani va face naveta București - Chișinău, unde a ocupat catedra de Literatură religioasă modernă. Cursul faimos despre „Dostoievski și creștinismul rus” reprezenta introducerea literară la cursul de Elemente de mistică ortodoxă, sub haina literaturii Nichifor Crainic impunând primul curs de mistică ortodoxă de la facultățile de teologie ortodoxă - o prioritate românească în școlile superioare de teologie din spațiul panortodox. În același timp, Nichifor Crainic, devenit directorul Gândirii, precizează termenii opțiunii culturale, literare și politice tradiționaliste proprii „gândirismului” în eseuri programatice, cum au
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
al cărei nume a ținut de fapt cursuri de ascetică și mistică: între anii 1932-1933 a reluat cursul despre „Dostoievski și creștinismul rus”, urmat în anii 1933-1934 de „Elemente de teologie mistică”, iar apoi de cele două cursuri capitale de mistică ortodoxă în anii 1935-1936 și de mistică germană („Magistrul Eckart și școala sa”) în anii 1936-1937, cursuri ce constituie esențialul operei teologice a teologului-scriitor Nichifor Crainic. În intervalul ianuarie 1932 - decembrie 1933 înființează și conduce ziarul independent Calendarul. Pe fundalul
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
cursuri de ascetică și mistică: între anii 1932-1933 a reluat cursul despre „Dostoievski și creștinismul rus”, urmat în anii 1933-1934 de „Elemente de teologie mistică”, iar apoi de cele două cursuri capitale de mistică ortodoxă în anii 1935-1936 și de mistică germană („Magistrul Eckart și școala sa”) în anii 1936-1937, cursuri ce constituie esențialul operei teologice a teologului-scriitor Nichifor Crainic. În intervalul ianuarie 1932 - decembrie 1933 înființează și conduce ziarul independent Calendarul. Pe fundalul sumbru al crizei economice și sociale a
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
încă o lună și jumătate de lagăr la Târgu Jiu, după care a rămas exmatriculată din Universitate. La sfârșitul anului 1941 și începutul anului 1942 scriitorul și profesorul de teologie Nichifor Crainic (în anul 1941 și-a reprimit catedra de mistică) s-a îmbolnăvit grav: dublă otită, dublă mastoidită, meningită și pneumonie; se zbate între viață și moarte, fiind salvat miraculos după șase operații. Între anii 1942 - 1944 devine președintele cooperativei „Filmul românesc”, prin care călătorește în Germania și Italia pentru
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
ales, Legile, ultima sa operă, ni-l arată pe ultimul Platon făcând apologia unei cetăți de tip totalitar și a obscurantismului, precum și în căutarea unui tiran care să o realizeze. Tot astfel și Nichifor Crainic, plecat în anul 1926 de la mistica Bisericii și creștinismul iubirii al lui Dostoievski, sfârșește după anul 1937 în utopia și tirania represivului stat etnocratic și pasiunea pentru dictaturi. Dincolo de această lecție negativă, scump plătită de doctrinarul politic, Nichifor Crainic teologul ne dă o lecție pozitivă permanentă
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Și în acest sens el a fost, cum bine sublinia în anul 1940 istoricul bisericesc mărturisitor Teodor M. Popescu (1893-1973), „singurul nostru teolog de interferență”. A fost, în același timp, primul care a înțeles că nu poate exista teologie fără mistică, nici Ortodoxie fără Filocalie. A fost „profesorul de mistică, primul și singurul în toată teologia ortodoxă actuală”. „A dorit să fie preot și n-a reușit, dar a simțit că are o misiune teologică”. „A privit spre culmea cea mai
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
sublinia în anul 1940 istoricul bisericesc mărturisitor Teodor M. Popescu (1893-1973), „singurul nostru teolog de interferență”. A fost, în același timp, primul care a înțeles că nu poate exista teologie fără mistică, nici Ortodoxie fără Filocalie. A fost „profesorul de mistică, primul și singurul în toată teologia ortodoxă actuală”. „A dorit să fie preot și n-a reușit, dar a simțit că are o misiune teologică”. „A privit spre culmea cea mai înaltă a teologiei și a redescoperit mistica ortodoxă, floarea
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
profesorul de mistică, primul și singurul în toată teologia ortodoxă actuală”. „A dorit să fie preot și n-a reușit, dar a simțit că are o misiune teologică”. „A privit spre culmea cea mai înaltă a teologiei și a redescoperit mistica ortodoxă, floarea spiritualității creștine, Olimpul cugetării teologiei, grădina edenică a sentimentului religios, care zăcea în cărți necercetate și neînțelese, părăsită la periferia intereselor științifice ale teologiei”. În teologie, Nichifor Crainic a fost „un descoperitor și un creator”, un deschizător de
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
de biologie? - De ce e nevoie de educație sexuală în școli? - Ai voie să ai relații în afara căsătoriei? - Unde e locul orei de religie: la școală sau la biserică? - Trebuie să facem religie ortodoxă sau istoria religiilor? Cuprins de o criză mistica, un adolescent își confruntă mama și profesorii cu Biblia în mână. Adulții sunt copleșiți. Tânărul găsește răspunsul în versetele Bibliei. O dezbatere spirituală!” Oameni buni, asta e problema aparentă, valul aruncat de psihopat peste ochii tuturor. Până și criticul de
FILMUL RUSESC (M)UCENIK, 2016 de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1490782484.html [Corola-blog/BlogPost/369692_a_371021]
-
gândire pentru sute sau chiar mii de ani. Spre a da un răspuns, ar trebui să fiu nemuritor sau pur și simplu visător. Pentru a contura filozofia zborului meu prezent, un mic amănunt utopic, asemeni lui Leonardo da Vinci, străbat mistica creației și la fel de curios urmez un Icar care, în esența unei lumini orbitoare, îmi va revela taina zborului. Atotștiutor, voi afirma dezinvolt că filozofia zborului e doar o altă față a lumii și a universului, un fragment din necunoscutul înconjurător
FILOZOFIA ZBORULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Filozofia_zborului_stefan_popa_1391511536.html [Corola-blog/BlogPost/364042_a_365371]
-
a publicat atât de mult, înainte de a fi ales urmaș al Sfântului Petru, că Benedict XVI. El este unul din marii filozofi și teologii ai timpului nostru, are disciplină, raționalitatea și puterea de munca germană, poate mai puțin fascinația mediatică, mistica înaintașului. Cu toate astea el a fost ales și pentru a garanta continuitatea. Nimeni nu cunoaște mai bine Biserica, problemele vremii, că Benedict XVI, „un simplu muncitor în via Domnu-lui”, după cum s-a autocaracterizat. La 78 de ani nu e
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_benedict_xvi_2_viorel_roman_1361695289.html [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]
-
mediu al lucrărilor Sfân �tului Duh asupra credincioșilor, în revista „Ortodoxia"(XXXIII), 1281, nr. 1, p. 6-7. 15 Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualitate și comuniune în Liturghia Ortodoxă, Craiova, 1986, p. 27. 16 Sfântul Gherman al Constantinopolului, Theoria mistica PG 98, 385, la Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualitate..., p. 35 17Paul Evdokimov, L'art de l'icone, Paris, 1970, p. 125. 18 Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualitate..., p. 40. 19 H. I. Schultz, op. cit., p.
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_misterul_liturgic_si_sfanta_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]