196 matches
-
împins, tractat sau, cum s-a întâmplat o dată, cărat cu elicopterul - în curtea lor plină de gunoaie. E temperamental Fiasco-ul meu, ca toți caii de curse, poeții și bucătarii șefi. Nu te poți aștepta să se poarte ca un Mistral sau un Alibi vechi. L-am cumpărat anul trecut pe o sumă uriașă. Sunt unii - și printre ei probabil și Alec - care cred că Fiasco-ul păcătuiește prin ostentație, că Fiasco-ul e de un gust îndoielnic. Da’ ce știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
se adresă consiliului și stabili procedurile. O purtătoare de cuvânt din partea grupului întreprinzătorilor urcă pe podium, făcu întuneric în sală și aprinse un proiector LCD. Pe ecranul din spatele meselor consiliului apăru un slide de titlu, omniprezentul template Nature. Cu font Mistral, titlul spunea: Noi călători pe bătrânul nostru râu. Karin se răsuci spre Daniel, nevenindu-i să creadă. Dar el și Adăpostul se pregăteau pentru reprezentație, cu fălcile strânse. Slide-urile se derulau rapid, șerpuind ca râul aflat în discuție. Punctul culminant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
timpul și non-timpul unei sarcini. Acestui timp și non-timp mă abandonez fără regret. Nu mă opun stării de rău-bine, nici gustului metalic din gură și uneori din creier. Îmi feresc burta de soarele prea puternic și, ghemuită, ascult burta și mistralul care biciuiește încăpățânat plaja. Nu scriu, pentru că trebuie să hrănesc altceva. Și nu doar cu mâncare, ci și cu emoții și senzații. Care vin în stoluri, în roiuri, agățându-mă din toate părțile și târându-mă între văzut și nevăzut
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
acest prilej permite rezervei noastre să releve și un alt succes al țărei datorit aceleiași activități de întreținere a legăturilor cu străinătatea, desfășurat de gruparea Contimporanul. Este recenta manifestare a lui F.T. Marinetti la serbările din Arles, pentru centenarul lui Mistral, în calitatea sa de purtător al cuvîntului țărilor latine adus intelectualității române în fața reprezentanților culturei mondiale, acel elogiu înflăcărat care a stîrnit interesul unanim pentru țara noastră. Mai adăogăm pentru informare că bucata de față va fi urmată în curînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sale din aula Academiei Comerciale și al cărei colorit și sonoritate au entuziasmat atunci miile de auditori de față”. Ar fi de reținut aici continuitatea - pe linia promovării latinității - între relațiile poetice ale lui Vasile Alecsandri cu bardul provensal Frederic Mistral și rolul lui Marinetti de „ambasador” al literaturii țărilor latine (în particular, al literaturii române)... Rod al unei vizite întreprinse de Marinetti „pe teren” împreună cu un grup de avangardiști autohtoni, flamboaiantul text a apărut în antologia I poeti del futurismo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
se opuneau apariției civilizației industriale, caracterizată prin mizeria și murdăria minelor de cărbuni, a fabricilor și prin condițiile insalubre oferite claselor muncitoare. Association bretonne a fost fondată în 1843 și era dedicată redescoperirii rădăcinilor celtice ale Bretaniei. În Languedoc, Frédéric Mistral (1830-1914), care mai târziu a câștigat premiul Nobel pentru Literatură, a fondat în 1854 Félibridge 34, cu ajutorul poetului Lamartine. În 1853 a fost creat Comitetul Flamand al Franței ca o formă de protest împotriva deciziei luate de guvern de a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ianuarie 1929, s‐a tipărit la Tipografia Lupașcu, apoi la N. Peiu și ulterior la frații Chiriac după cum urmează: 10 numere în 1929, 6 numere în 1930 și 5 numere în 1931. Ultimul număr a fost consacrat poetului Frederi c Mistral, cu care George Tutoveanu a purtat o susținută c orespondență. Cuvântul introductiv al revistei aparținea lui George Tutoveanu: despre Constantin C. Arion, Ministru l Instrucțiunii Publice, care a făcut ca Societatea Scriitorilor Români, întemeiată în 1911, să‐ și aibă viață
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și conjuncturile specifice, particulare, ca bază de plecare a excursului lor științific. O școală de gîndire distinctă, dar încadrabilă noului curent istorist este așa-numita "Școala reglaționistă", avînd nucleul la Paris (M. Aglietta, H. Bertrand, R. Boyer, A. Lipietz. J. Mistral) și filiale la Grenoble, Amsterdam, plus alți reprezentanți în Germania, țările scandinave și SUA. Școală reglaționistă acordă o atenție deosebită raporturilor sociale fundamentale pentru o societate dată, în timpul unei perioade istorice. Raporturile sociale fundamentale sunt raporturile comerciale, cele dintre muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
nivel național. Tot în curentul amintit se încadrează și autorii care s-au ocupat de firmele multinaționale, de sistemul mondial capitalist și de economia internațională în întregul său (I. Wallerstein, S. Amin, R. Vernon, C. A. Michalet, A. Lipietz, J. Mistral, R. Gilpin, J. Kolko, S. Strange, J. O. Anderson, M. Beaud și alții)55. Tot aici mai pot fi încadrați și radicalii americani (S. Bowles, D. M. Gordon, T. Weisskopf, R. Edwards, E. Reich)56, ca și adepții așa-zisului
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mitul a știut, trecător sau durabil, să le stimuleze pasiunea sau să le capteze speranța? întrebarea poate fi pusă, dar se impune precizarea că răspunsul scapă competenței și judecății analistului. VÎRSTA DE AUR VREMURILE "DE DINAINTE" Este formula lui Frederic Mistral și evocă anii copilăriei sale, atunci, la început, cînd nu circulau pe Rhone vapoarele, cînd nici zgomotul secerătoarelor și treierătoarelor mecanice nu tulbura liniștea senină a serilor de vară41. Vremurile "de dinainte" înseamnă în primul rînd moșia, colinele care închid
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
O excelentă probă pentru o mentalitate este oferită de volumul de cîntece al lui E.F. Bartelmas și R. Moetlichs, Sprachchor der Hitlerjugend, Union deutsche Verlagsgesellschaft, Stuttgart Berlin Leipzig, 1940. 40. Vezi Dominique Pelassy, op. cit. IV. VÎRSTA DE AUR 41. Frederic Mistral, Memorii și povestiri, Marcel Petit ed., Raphele les Arles, reeditat în 1980. 42. Vezi studiul lui Danielle Leger, Utopiile reîntoarcerii, în "Actele cercetării din științele sociale", septembrie 1979, p. 45 sq. 43. Informații utile oferă lucrarea lui Robert Lenoble, Istoria
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sunt mai puternice iarna, dezghețurile bruște sunt o adevărată calamitate. Trebuie să fi suportat aceste tranziții atmosferice pentru a avea o idee despre ele. În Occident nu se știe ce e acela un crivăț; vom încerca să-l explicăm. E mistralul, dar fără soare, cu, în plus, un praf fin, înghețat, care pătrunde prin toți porii și se insinuează în locuințele cele mai bine închise; e o ciocnire între asprele vânturi ale Moscovei și brizele călduțe ale Peloponesului; sunt vânturile regiunilor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
la nașterea unui teatru, căci pentru prima dată există în Franța (sau în Belgia, la Gand, noi nu vedem Franța într-un teritoriu neînsuflețit, ci într-o limbă, iar Maeterlinck este tot atât de pe drept al nostru pe cât îl repudiem pe Mistral) un teatru ABSTRACT, și putem în sfârșit citi fără efortul unei traduceri ceva care să fie la fel de etern tragic ca și Ben Jonson, Marlowe, Shakespeare, Cyril Tourneur, Goethe." În ceea ce-l privește, Mallarmé, care asistă la una din primele reprezentații
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și se dezlănțuise nebunia. Oamenii erau parcă atinși de o formă de nebunie. Sindromul cumpărăturilor sau ceva de genul ăsta. Sunt sigură că există un termen medical sofisticat pentru maladia asta. Presupun că trebuie să fie ceva similar cu efectele mistralului care pogoară asupra satelor din... din Italia, nu? Toți bărbații sar să și-o tragă cu femeile, câinii urlă, găinile nu mai ouă, femeile răcnesc și plâng (da, corect - în fond, bărbații le-o trag de zor) și refuză să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
o trag de zor) și refuză să se mai ocupe de gospodărie. E ca și cum întregul sat ar fi afectat de sindromul premenstrual, iar stocurile de ulei de primule și de vitamina B6 ar fi foarte reduse în anul respectiv. Nebunia mistralului era joacă de copil față de ceea ce se întâmpla în acea sâmbătă după-amiaza. Am citit odată undeva că shoppingul are un efect extraordinar asupra nivelului de adrenalină din corpul omului. Tensiunea crește, persoana respectivă se hiperventilează, ochii îi ies din orbite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
reparații și întreținere a carosabilului pe Bd. L. Rebreanu, str. Diaconu Coresi, str. Ștefan cel Mare, Bd. Republicii, Bd. Cetății, str. Gării, str. Pavel Rotariu, str. Piatra Craiului, str. Paris, str. 1 Mai, str. Circumvalațiunii, Calea Bogdăneștilor, Aleea C.F.R. , str. Mistral, Calea Dorobanților, str. Popa Șapcă, str. Mătăsarilor, str. Lalelelor. S-au efectuat lucrări pe străzi de pământ și piatră spartă pe str. Bârsei, str. Virgilius, str. Musicescu, str. Alpiniștilor, str. Nepos, str. Guttenbrunn, str. Zănoaga și lucrări cu caracter de
Agenda2006-17-06-administratie () [Corola-journal/Journalistic/284918_a_286247]
-
în Zalău, județul Sălaj, în calitate de concesionar, în perimetrul "Creaca" din județul Sălaj, prevăzută în anexa nr. 13. Articolul 3 Se aprobă licență de concesiune a activității de exploatare, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Mistral" - Ș.A., cu sediul în Tecuci, județul Galați, în calitate de concesionar, în perimetrul "Movilenii de Sus" din județul Galați, prevăzută în anexa nr. 14. Articolul 4 Se aprobă licență de concesiune a activității de exploatare, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale
HOTĂRÂRE nr. 998 din 2 decembrie 1999 privind aprobarea unor licenţe de concesiune a activităţii de exploatare, încheiate între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi Compania Naţionala a Metalelor Preţioase şi Neferoase "Remin" - S.A., Societatea Comercială "Construcţii-Montaj" - S.A., Societatea Comercială "Mistral" - S.A. şi Societatea Comercială "Romnord" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126206_a_127535]
-
13 ani, cariera de ziarist, în paginile ziarului unchiului său. Mai mult, grație bibliotecii lui Manole, s-a familiarizat cu Zola, citind (ca să folosim cuvintele lui Iorga) despre "lumea infamă a lui Nana", cunoscînd viața provincială franceză prin intermediul lui Frédéric Mistral, citindu-i pe Daudet, Baudelaire, Maupassant și pe mulți alții 27. Cînd începea școala, Iorga se întorcea la Botoșani la studii, reușind să intre din nou în conflict cu regulamentul de ordine interioară al liceului. Nu este ușor să ne
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Mihalache, Ion 149, 151, 173, 177, 198, 200, 203, 204, 205, 206, 247, 248, 249, 250, 275, 280, 281, 286, 298, 299, 321, 380, 382 Mill, John Stuart 50 Millerand 90 Miloșevici, Slobodan 449 Mironescu, G. G. 279, 282, 381 Mistral, Frédéric 45 Mittérand, François 459 Mizkiewicz, Adam 14 Mociornița, Dimitriu 310 Molière 107 Mommsen, Th. 34, 50, 379 Monod, Gabriel 59, 60, 296, 331 Montaigne 59 Moruzov, Mihail 382, 410, 433 Moța, Ion 226, 227, 267, 302, 304, 351, 366
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dimpotrivă, confirmă o regulă: aceea de a nu fi recunoscut, sau de a fi recunoscut tardiv, în locurile natale. Regulă străveche și generală. Apropo de ea, îmi amintesc acum cuvintele pe care Maurice Barrès le spunea fraților Tharaud referitor la Mistral, citîndu l pe acesta: „«On ne me lit pas en Provence. L’homme qu’on aime ici, don’t tout le monde sait les chansons, c’est un des mes voisines, un cultivateur du pays...» Et il (Mistral) a bien
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
referitor la Mistral, citîndu l pe acesta: „«On ne me lit pas en Provence. L’homme qu’on aime ici, don’t tout le monde sait les chansons, c’est un des mes voisines, un cultivateur du pays...» Et il (Mistral) a bien raison! Ce sont les Parisiens qui ont expliqué aux Provenceaux qu’ils avaient un grand poète”. (p. 248) înainte de a li-l explica Grigore Tabacaru, băcăuanii au aflat că au un poet cu totul rar de la N. Davidescu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Omul, poem adresat Lordului Byron; din Alfred de Musset, Scrisoare către Lamartine; din V. Hugo, Izvorul, Copilăria unei femei; din Reboul, Îngerul și copilul; din Boaileau, Arta poetică; din Théophile Gautier, Comedia morții; din François Ponsard, Onairea și banul; din Mistral, un fragment din Mireio, Toboșarul de la Arcole, Cântecul lui Magalie. La "Jocurile florale" din Provence, prezidate de Vasile Alecsandri, traducerile din Mireio i-au adus D-nului Naum diploma de felibru cu o pană de aur împodobită cu briliante de Saint-Naïme
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
câte-o picătură. Și atunci începu în mijlocul pădurii un concert mare, condus de o ghionoaie, care bătea măsura. Și florile la auzul cântecului acesta își ridicară capetele și fagii împreună cu brazii strigară: Bine! Foarte bine! Înc-o dată!". A. Daudet și Mistral au același fel de a însufleți, de a iubi natura și a intra în dialog cu ea. Când regina, după boală, se întoarce la munte: "Ce frumoasă fu ziua când mă suii iar! Îmi dădură ziua bună toate florile, până
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
italienii o să-l accepte în Radames, dar a cântat atât de sclipitor, că i-a pus pe toți în buzunar! — Dintre toate teatrele în aer liber, la Verona e cea mai bună acustică? — Da. La Orange poți avea ghinion de mistral. Am făcut Aida acolo în 1967, cu Ludi Spiess, David Ohanesian și Linda Vajna, cumnata lui Giorgio Merighi. Îmi intra vântul până în stomac. În schimb, de la Herodiada din 1987 am amintiri foarte frumoase. Regia era a lui Lotfi Mansouri, directorul
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
gintei latine. Au concurat mulți poeți francezi, italieni, spanioli etc., dar premiul l-a obținut Vasile Alecsandri în ziua de 7 mai. De Roqueferrier, secretarul perpetuu al Societății, a vestit pe Alecsandri prin următoarea telegramă: „Alecsandri Mircești Juriul compus din Mistral, Tourtoulon, Quintana, Obedenaru și Ascoli vă conferă în unanimitate premiul. Vă așteptăm.“ Premiul consta dintr-o cupă simbolică. Iată cântecul: Latina gintă e regină într-ale lumei ginte mari; Ea poartă-n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]