2,085 matches
-
Aug. Doinaș, Mistrețul cu colți de argint: Un prinț din Levant îndrăgind vînătoarea prin inimă neagră de codru trecea. Croindu-și cu greu prin hățișuri cărarea, cînta dintr-un flaut de os și zicea: - Veniți să vînăm în păduri nepătrunse mistrețul cu colți de argint, fioros, ce zilnic își schimbă în scorburi ascunse copita și blana și ochiul sticlos... Fastuosul scenariu mitic se sprijină pe simetrii și articulații subtile și deschide largi perspective simbolice. Mistrețul i se năzare prințului pretutindeni: în
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
Veniți să vînăm în păduri nepătrunse mistrețul cu colți de argint, fioros, ce zilnic își schimbă în scorburi ascunse copita și blana și ochiul sticlos... Fastuosul scenariu mitic se sprijină pe simetrii și articulații subtile și deschide largi perspective simbolice. Mistrețul i se năzare prințului pretutindeni: în "apa jucînd sub copaci", în foșnetul ierbii, în lucirea lunii - ca o obsesie premonitorie și fatală: Dar vai! sub luceferii palizi ai bolții cum sta în amurg, la izvor aplecat, veni un mistreț uriaș
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
simbolice. Mistrețul i se năzare prințului pretutindeni: în "apa jucînd sub copaci", în foșnetul ierbii, în lucirea lunii - ca o obsesie premonitorie și fatală: Dar vai! sub luceferii palizi ai bolții cum sta în amurg, la izvor aplecat, veni un mistreț uriaș și cu colții îl trase sălbatic prin colbul roșcat. - Ce fiară ciudată mă umple de sînge, oprind vînătoarea mistrețului meu? Ce pasăre neagră stă-n lună și plînge, ce veștedă frunză mă bate mereu?... - Stăpîne, mistrețul cu colți ca
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
obsesie premonitorie și fatală: Dar vai! sub luceferii palizi ai bolții cum sta în amurg, la izvor aplecat, veni un mistreț uriaș și cu colții îl trase sălbatic prin colbul roșcat. - Ce fiară ciudată mă umple de sînge, oprind vînătoarea mistrețului meu? Ce pasăre neagră stă-n lună și plînge, ce veștedă frunză mă bate mereu?... - Stăpîne, mistrețul cu colți ca argintul, chiar el te-a cuprins grohăind sub copaci. Ascultă cum latră copoii gonindu-l... Dar prințul răspunse-ntorcîndu-se: - Taci. Mai
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
aplecat, veni un mistreț uriaș și cu colții îl trase sălbatic prin colbul roșcat. - Ce fiară ciudată mă umple de sînge, oprind vînătoarea mistrețului meu? Ce pasăre neagră stă-n lună și plînge, ce veștedă frunză mă bate mereu?... - Stăpîne, mistrețul cu colți ca argintul, chiar el te-a cuprins grohăind sub copaci. Ascultă cum latră copoii gonindu-l... Dar prințul răspunse-ntorcîndu-se: - Taci. Mai bine ia cornul și sună într-una. Să-mi suni pînă mor, către cerul senin... Atunci asfinți
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
leul a dispărut din sud-estul Europei abia în jurul anului 100, persistența lui în memoria colectivă devenind astfel explicabilă. Din aceleași straturi tainice izvorau, poate, și aceste versuri, scrise în 1983: Mai sînt încă urși prin pădurile noastre, sînt jderi și mistreți și cerbi minunați - dar eu am văzut ce n-a văzut nimeni: un leu am văzut în munții Carpați. Seara era senină și blîndă, dulce umbrită de un dor sau de-un jind. Stam tupilat într-o tufă la pîndă
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
verzi două săbii de jar. Pușca zăcea părăsită în iarbă, iar inima-n piept îmi bătea vehement. Cînd m-am trezit, de-acum leul trecuse și coada-i vedeam depărtîndu-se lent... Știu, încă sînt urși prin pădurile-aceste, sînt jderi și mistreți și cerbi minunați - dar eu, rătăcit într-o veche poveste, un leu am văzut în munții Carpați. Primul român care a vînat lei în spațiul extracarpatic și și-a consemnat experiența în scris a fost prințul Dimitrie N. Ghica-Comănești. Călătoria
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
de moșmoane, ca și de hvobecz, nuci amare care se pun adeseori în miezul mingilor de golf. Cât despre faună, Molvanîa are cel mai mare număr din lume de rozătoare pe kilometru pătrat. Speciile mai mari includ ursul, căprioara, linxul, mistrețul sălbatic și faimosul câine strănutător molvanian. ș...ț sportul Ca și multe alte națiuni vest-europene, Molvanîa e înnebunită după fotbal. Din păcate, echipa națională a Molvaniei a avut succese internaționale modeste, mai ales de când s au înființat controalele-surpriză antidrog. Cel
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
oară o nuvelă de Ștefan Bănulescu. Îi datorez această primă întâlnire cu prozatorul șaizecist profesorului meu de limba română care - gestionând în mod inteligent oferta de texte ale unor scriitori contemporani, incluse în manual - a ales să studiem în clasă Mistreții erau blânzi. În studenție, aveam să citesc și celelalte nuvele bănulesciene plus Cartea de la Metopolis, pentru un seminar de literatură. Mai apoi, opera scriitorului a devenit, pentru mine, obiectul unei cercetări aprofundate. Dacă nu l-aș fi văzut pe Ștefan
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
sociale (războiul) - și cea mitică, în care același univers devine cadru de manifestare a unor fenomene inexplicabile, loc cu o floră și o faună austere, dar fabuloase (iarbă crescută până la umeri, salcâmi și sălcii, plopi în care înfloresc maci roșii, mistreți bătrâni, dropii, bivoli, cai cu bărbi galbene și priviri omenești), univers păstrător al unor obiceiuri ,,de-nceput de lume" locuit de personaje cu biografii ieșite din comun. Teritoriul campestru din nuvele și din poeme capătă, în roman, înfățișarea Dicomesiei și
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
ajunsesem târziu, spre dimineață, pe crengile de sus, nu puteam vedea bine cealaltă parte a pământului de atâta soare și de atâta lumină, dar ajunsesem" - s. n.), ci urcușul însuși. Stejarul... ...mesager al sfârșitului, în universul invadat de semnele morții din Mistreții erau blânzi. În satul distrus zăpoarele Dunării stejarul bătrân ce stătuse drept timp de treizeci de ani, zace acum ,,prăbușit în apă, cu rădăcinile smulse și căscate". Apa și vântul fac ca acestea să i se amestece cu crengile ,,din
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
să i se amestece cu crengile ,,din vârful coroanei", de parcă stejarul s-ar închirci înfrigurat, ca să ,,își pupe" rădăcinile. Altădată ,,mândria pădurii", arborele cu al său trunchi gol devine - acum - doar un ,,ochean" prin care se vede mai bine sfârșitul. Mistrețul Vasile... ...în contrapondere, un simbol al rezistenței și al supraviețuirii. Conduce turma de mistreți ivită în satul inundat. E un fel de stăpân al locului. Bătrân, șchiop, berc, ,,purtându-și urechile peste ochi", ca și cum nu i-ar păsa de sloiuri
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
înfrigurat, ca să ,,își pupe" rădăcinile. Altădată ,,mândria pădurii", arborele cu al său trunchi gol devine - acum - doar un ,,ochean" prin care se vede mai bine sfârșitul. Mistrețul Vasile... ...în contrapondere, un simbol al rezistenței și al supraviețuirii. Conduce turma de mistreți ivită în satul inundat. E un fel de stăpân al locului. Bătrân, șchiop, berc, ,,purtându-și urechile peste ochi", ca și cum nu i-ar păsa de sloiuri. Apariția lui provoacă un râs eliberator de spaime, un semn al faptului că, în
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
iar acesta se lasă - în cele din urmă - prins în mrejele femeii pe care, a doua zi, o găsește metamorfozată într-o creatură hidoasă, cu ,,părul veșted, nasul ascuțit și gura pungă". Un ceremonial funerar de o sobrietate încăpățânată Din Mistreții erau blânzi rămân vii în mintea cititorului secvențele în care Condrat se îndârjește să-i sape fiului mort o groapă în duna mustind de apă, spre a-l înmormânta în pământ, așa cum cere datina. Totul se desfășoară în prezența unui
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
Africa se ghicea ca o presimțire. În tăcerea colinelor, Africa era o boare uscată, vibrând în tulpinile de eucalipt și în coamele cu iarbă înaltă, peste care lumina se aduna în boabe de chihlimbar. Era greu de crezut să găsești mistreți în întinderile de calcar și plută, dar Mehria vânase de multe ori și își sărbătorise vânatul în cabanele de la Col des Ruines și în bodegile din Jendouba. Ea rămăsese în Jebel Bir, cu femeile și copiii, așteptând să răsară soarele
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
și îi spuse, probabil, să-i toarne apă. Omul ăsta e unchiul meu", îl auzi pe Mehria. "Vrea să îl ajuți să se spele." Se lăsă pe vine, alături de el, până când îi văzu de aproape obrazul cu cicatrice. Sângele de mistreț se-nchegase. Când împreună mâinile, ei îi părură negre, între umbrele palide ale focului. Mehria o atinse pe ceafă, ca în treacăt și acela fusese un gest doar al lor, care o umplu de fiori. Și acum, când își amintea
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
dezlege câteva dintre enigmele vieții de cuplu. Autoironică, dar fără predispoziție pentru concesii, ea cercetează, analizează, evaluează și prognozează. Rachel știe că are alături un ins corect ca un dezacord, sincer ca o vulpe la coteț și elegant ca un mistreț în pantofiori de balet. Nora Ephron: Arsuri la stomac: Editura Humanitas, București, 2006. Preț: 17,00 lei. programe TV locale ANALOG Sâmbătă: 17. 00 Teleshopping 17. 30 Automatul lui Kempelen - șah cu maestrul internațional Ioan Mărășescu 18. 30 Știri 19
Agenda2006-24-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/285064_a_286393]
-
îmi trebuia?! Golănie la casă... asta am făcut, murmură încet, în timp ce deschidea un frigider înalt, amplasat într-un colț al bucătăriei. Medită puțin, apoi scoase o sticlă cu “Pepsi”, una de coniac albanez și un baton de salam uscat, de mistreț, cum îi spunea el. Deschise televizorul, dar programul se terminase: ceasul din perete arăta că era trecut de zece. Înjură de mamă, printre dinți, și începu să mănânce. Bău și coniac Gheorghe, aproape toată sticla, dar tinerii tot nu plecară
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
mai mult curaj, îi dai una în spate și-așa se sperie, c-o rupe la fugă. Nu-i fantastic? Cum să te sperii! Vorbindu-i lui Tudor de visurile ei cu păduri, străbătute de boncăluitul cerbilor și de grohăitul mistreților sălbateci, Cerboaica se gândea la nopțile singurătății ei. La toate nopțile intrate în sânge, rămase în simțuri ca o drojdie amară și-nmiresmată, atât de asemănătoare până-ntr-un punct, și-atât de unice, care o ajutaseră să treacă prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
principalele areale de interes cinegetic fiind Delta Dunării și zona montană. Speciile de animale vizate diferă de la o regiune la alta, cele mai valoroase fiind prezente în etajul forestier. Pădurea adăpostește majoritatea speciilor de mamifere supuse vânatului, cum ar fi mistreți, cerbi, urși, cât și specii de păsări, precum cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn. În zona stepică și silvostepică, mai important este vânatul cu pene, reprezentat de prepelițe, potârnichi, fazani și, mai rar, de mamifere (iepurele, vulpea și mistrețul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mistreți, cerbi, urși, cât și specii de păsări, precum cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn. În zona stepică și silvostepică, mai important este vânatul cu pene, reprezentat de prepelițe, potârnichi, fazani și, mai rar, de mamifere (iepurele, vulpea și mistrețul), iar în lunci cele mai vânate sunt păsările (gâște, rațe, lișițe, egrete ș.a.). Fauna piscicolă stă la baza pescuitului sportiv, ce se desfășoară, mai ales, în perimetrul acumulărilor lacustre și în lungul râurilor. Densitatea și diversitatea speciilor este mai mare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
fizico-geografice: grindurile ce constituie suportul pentru o vegetație variată, cu sălcii, plopi, plante higrofile, plante halofile (de sărătură) și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de o diversitate de specii faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf, papură, rogoz și sălcii, constituie locul unde își găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf, papură, rogoz și sălcii, constituie locul unde își găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare (nuferi), precum și cu o mare diversitate de pești (crap, caras, lin, știucă, somn, șalău, sturioni ș.a.). plaja întinsă, unde cresc plante specifice țărmului (pelinul, perișorul de nisip
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
inspecția. Aici, în vârful dealului, în pădure, era cantonul pădurarului. Prin fața cantonului trecea un drum, iar la marginea drumului lângă canton era și fântâna de unde lua apă. În acești codri încă mai era legendarul Bour, cerbul carpatin, căprioare, lupi și mistreți cu părul ca sârma. Anii au trecut. A uitat și Ciolac de întâlnirea cu flăcăul cu boi din poiană, numai că flăcăul nu a uitat, ba mai mult, s-a aprins în el flacăra și dorința de răzbunare. Ciolac era
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
aici, se observă, deși mai puțin evidentă, aceeași zonare în altitudine ca și la vegetație. Astfel, pădurile oferă condiții de viață foarte favorabile (hrană, adăpost), unei faune bogate și variate în specii. Dintre mamifere, mai comune sunt: vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), iepurele de câmp (Lepus europaeus), veverița (Sciurus vulgaris), dihorul (Mustella putorius), nevăstuica (Mustella nivalis), diverși șoareci de pădure. Păsările cele mai des întâlnite sunt: coțofana (Pica pica), grangurul (Oriolus oriolus), gaița (Garrulus glandarius), cinteza (Fringilla
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]