126 matches
-
prin succes, prin suferință la fel de Suferința elimină iluziile de securitate Și nemurire care par a prevala în afara credinței creștine. Decojește spoiala de siguranță care poate acționa ca o barieră atât de puternică în fața Evangheliei. Slăbind trupul, suferința facilitează acțiunea sufletului, mistuit poate de amintirea purității pierdute. E bine de meditat și la modul în care suferința poate adeseori constitui o cale spre credința creștină. Adeseori, înmormântarea unui partener se demonstrează a fi un punct de cotitură în călătoria spirituală a unei
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
apropiat de tagma luciferienilor, afin acestora mai mult decât s-ar putea crede. De-o bună bucată de timp, procurorul se retrăsese din elita separeului de la "Concordia", pentru a se însoți cu femeia iubită. De care se lasă înrobit, anihilat, mistuit. Iubind-o cu un egoism feroce, diabolic, punându-și în operă în cele din urmă năravurile patologice de voyeurist. Fascinat și stârnit nu de păcatul posesiunii, ci de cel al dorinței. Ce-l izolase de lume, în vidul etanș, ostil
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
nu-l mai poți pricepe. {EminescuOpIV 444} ȘI OARE TOT N-AȚI ÎNȚELES... Și oare tot n-ați înțeles Cum nu mi-i lumea dragă, Când cu nimic nu m-am ales Din viața mea întreagă. Când al meu suflet mistuit De chin și de părere A fost un trist, necontenit Prilej pentru durere. Când fu menit ca pe pământ Dorința să-l alunge Dup-un noroc atât de sfânt Cum nu se poate-ajunge. E un miraj de necrezut Pe-un
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cerul ți-l arată. {EminescuOpIV 446} ȘI OARE TOT N-AȚI ÎNȚELES... Variantă Și oare tot n-ați înțeles Cum nu mi-i lumea dragă, Când cu nimic nu m-am ales Din viața mea întreagă. Când al meu cuget mistuit De-o stranie părere A fost un lung, necontenit Prilej pentru durere. Și a păstrat în fundul său Ca în cenușa rece Taina părerilor de rău După un vis ce trece. Ca un luceafăr răsărit Din liniștea uitării Dând orizon nemărginit
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
feluri cu untdelemn, cataifurile, baclavalele și caplamalele [capamalele, n.n.] care mai trăiesc și astăzi, precum și altele, de care îmi aduc aminte cu jind: kușkebak, tingirikebak, kafasaki, friptură tocată la frigare și multe alte feluri gustoase, dacă nu tocmai ușoare de mistuit, ale căror nume chiar l-am uitat.“ (Radu Rosetti, op. cit.) Adevărata schimbare la față a Principatelor a avut loc în perioada Regulamentului Organic și în anii care i-au urmat. Modernizarea celor două țări române a fost în acea epocă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
îi scăldau obrazul ostenit, zâmbi printre lacrimi fericită. Moașa schimbă priviri cu înțeles, cu Anton și cu bătrânul Toma, care au priceput că despica vreo amintire scumpă inimii ei. Tăcea cufundată în bucuria, durerea și suferința ei. Deodată, se întunecă, mistuita de gânduri. „Am păcătuit amarnic, și nu mai pot răbda păcatul din mine... trebuie să-l deșert...“ își zise ea în gând. „Nu îndrăznesc, mi-e groază de mine singură, își continuă ea gândul, și iadul are să se înspăimânte de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de cornișă se bifurca, brațul dinspre plajă ducînd la portul din Estrella de Mar și la barurile și restaurantele din buza apei. Am cotit către Plaza Iglesias și am urcat șoseaua abruptă care ducea spre Clubul Nautico. Undeva deasupra, carcasa mistuită a conacului Hollinger prezida peste Întinderea peninsulei. Un rug de citații nominale arsese Între resturile ei incinerate, un foc iute nutrit cu toate mandatele pe care le emitem Împotriva noastră și care n-aveau să mai fie Înmînate vreodată, rămînÎnd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
străine {EminescuOpX 298} {EminescuOpX 299} {EminescuOpX 300} cari prefăceau țara noastră într-un fel de țară tătărască. Presa izraelită va fi de acum înainte dovada cea mai bună că nu există persecuțiuni religioase. Mai puțin sinceră și mai greu de mistuit este categoria aceea de ziare evreiești cari, sub masca apărării unor interese generale, deci sub masca romînității, nu sânt în fond decât reprezentante ale intereselor evreiești. Această categorie consistă pîn-acuma din două organe: "Ștafeta'', foaie ce apare zilnic în lași
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
inițiere și nici o clipă nu mă gândii și nu simții că Nineta nu mai era aceeași. Scena se repeta aievea și pentru ea. Îmi dădeam seama, se uita la mine cu mii de sticliri de speranță nebună în privirea ei mistuită realmente de focul ei interior, parcă nestins, nestins de vânturile și furtunile care suflaseră atâta vreme în el. De ce nu? gândeam cu o adâncă convingere pe care mi-o insufla trupul ei minunat, de ce n-am putea noi doi s-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
expiator și folositor În ea. Suferința elimină „iluziile de securitate și nemurire care par a prevala În afara credinței creștine. Decojește spoiala de siguranță care poate acționa ca o barieră atât de puternică În fața Evangheliei. Slăbind trupul, suferința facilitează acțiunea sufletului, mistuit poate de amintirea purității pier‑ dute”210. E bine de meditat și la modul În care suferința poate adeseori constitui o cale spre credința creștină, pentru cei care nu au fost renăscuți prin „baia cea dumnezeiască” a Botezului. Adeseori, Înmormântarea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
31 ani, deși însărcinată a fost străpunsă cu baioneta. Vasile Magarus a fost găsit cu capul spintecat în două, iar copilul Ion Sălaj de 2 ani a fost ucis cu grenada. 47 de gospodarii țărănești din Trăznea au fost complet mistuite. După cum arată documentele " la plecarea din comună soldații maghiari au legat de un tun pe locuitorii Gavrilă Andries si Ana Danilă, târându-i după ei pană în comuna Hida, jud. Cluj, unde i¬au împușcat”. În acel masacru au fost
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
rămâne fără expresie sintactică: „Și lăudat pe veci să fii / Pe-a lumii scară-ntreagă.” (M. Eminescu) • Verbul la diateza pasivă poate fi reprezentat de participiu, când realizează alte funcții sintactice decât cea de predicat: „De-al meu propriu vis mistuit mă vaiet.” (M. Eminescu) 2. Sintagma cu morfemul se este alcătuită în mod curent din trei termeni, reprezentând două unități lexicale autonome și două funcții sintactice: substantiv (pronume)-subiect gramatical - pronumele morfem se, însoțind verbul, variabil, în realizarea împreună a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și-ar putea deschide perspectiva. Imagine a străfundului nevăzut, ea e apariția din miezul dispariției, mica eshatologie infratextuală a nașterii din nou. Iar ceea ce apare e tărâmul unui inaparent de neprivit, imprezentabilul unui pustiu arzător 51. Vederea nu e acum mistuită, absorbită de preaplinul care i se impune; ea e arsă de preagolul unei lumi neîncepute, de imaginea neființei care își află locul, locuiește în lumina putinței- de-a-fi. Căci ceea ce nu este - nu mai poate fi în ordinea ființei poetice - dispare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ca despuiați. Pe jos, frunzele căzute erau făcute scrum de uscăciune”. Secătuirea energiilor roditoare afectează și planul sacrului, ca un paroxism al degradării, această imagine furnizând o explicație pentru jefuirea periodică a planului ordonat. Instanța epică insistă pe descrierea copacilor mistuiți, ca simbol al precarității echilibrului în care se află lumea, iar în mintea receptorului se formează o antiteză cu descrierea copacilor cosmici din curtea împărătească sau din bășteaua de pe mare. Legătura totemică între cerb și flăcăul din colinde este evidentă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rituală de împlinire. Muntele constituie sălașul ființelor mitice, atât suprafața lui, cât și adâncurile misterioase, după cum o sugerează prepoziția prin. Al doilea element anatomic fundamental pentru sălbăticiuni, picioarele (care fac legătura între ființă și mediul parcurs), refuză contactul cu energiile mistuite ale vetrei părintești și alege fertilitatea nestăvilită a naturii. Buzele, ca receptacul al vitalității externe, sunt atrase de energia intensă a apelor din străfunduri, căci au devenit incompatibile cu obiectele domestice ce întârzie contactul cu substanțele hrănitoare. Momentul ritual surprins
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Și vânatul ce împușca-vei să-l aduc l-al tău picior. Condus, deci, de-al meu tovarăș, urmărita-m în sudoare Vietățile viclene pe la miriști, prin mohoare; Când și când în cuibul tainic pitpalacul se vestea; Mierla-n frunză mistuită când și când îi răspundea. Iată că, ajuns pe-o culme, eu mă uit și văd în larg Pănă-n zări nemărginite a cămpiilor prelarg. Păduri, râuri, lanuri, sate, toate mi se-nfățișează Liniștite, fericite, într-o pulbere de raze. Nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
al Cerbului, unde odinioară se hârjoneau într-adevăr ciutele și cerbii, și de ascultat glasul străbătător în urechi al mahalagioaicelor adunate aice de prin toate fundurile regatului, eram cât pe ce să adorm ca un om care are un dejun mistuit și timp de pierdut. Când, iată că trece pe dinaintea mea un turc get-beget, în șalvari 118 largi, c-un fes roș pe cap și o cutie de văcsuit cizmele subsuoară. O idee!... Dacă aș chema pe fostul nostru suzeran să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
constată că nu se mai poate face nimic și fratele Elia hotărăște ca Francisc să fie readus la Assisi, în mănăstirea de la Porțiuncula. A fost un drum triumfal: mulțimile evlavioase ieșeau în întâmpinarea convoiului care-l însoțeau pe Fratele acum mistuit de durere. Ajunși la biserica atât de scumpă inimii sale, Sfânta Maria a Îngerilor, cere să i se cânte „Imnul fratelui Soare”; vrea parcă să-și ia rămas bun de la natura ce a fost alături de el în cântarea laudelor Domnului
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
atracția către o casă „stranie”, amintind vag, ca și alte câteva elemente, de „misterele” din proza lui Mircea Eliade. Pe tipicul întoarcerii către o epocă vetustă, către o lume care se stinge, privite cumva balzacian, este proza din culegerea Corabia mistuită (1983), cu alte nuvele de „mistere”, ca Mătușile sau O casă ciudată. Paginile din București, oraș de vis și de dor (1977) recompun o microistorie a capitalei, de la pașoptism la comunism, autorul încercând să contureze imaginea unui oraș „plămădit de
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
București, 1969; Frumoasele garnizoanei, București, 1969; Podul de foc, București, 1975; București, oraș de vis și de dor, București, 1977; Moartea boxerului, București, 1978; Din scrinurile regilor, Iași, 1979; Nuntă cu sănii, București, 1980; Din legendele Dunării, București, 1982; Corabia mistuită, București, 1983; Brelocuri, București, 1985; Zori în ceață, București, 1985; Pasagera, București, 1989. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Microbuzul de seară”, GL, 1965, 4; Gabriela Adamesțeanu, „Port dunărean”, CNT, 1965, 4; Simion Bărbulescu, „Microbuzul de seară”, IL, 1965, 4; D. D.
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
Popa, Dicț. lit. (1977), 564; Dan Mutașcu, Un istratian, SPM, 1978, 416; Emil Manu, „Nuntă cu sănii”, RL, 1980, 17; C. Sorescu, Nunta cuvintelor, SPM, 1980, 503; Nicolae Ciobanu, „Din legendele Dunării”, „Viața militară”, 1983, 5; Valentin F. Mihăescu, „Corabia mistuită”, LCF, 1983, 49; Nicolae Paul Mihail, „Corabia mistuită”, SPM, 1983, 49; Aurel Martin, „Zori în ceață”, „Viața militară”, 1986, 5; Emil Manu, „Zori în ceață”, RL, 1986, 16; Popa, Ist. lit., II, 1023; Dicț. scriit. rom., IV, 543-545. A. Ml
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
istratian, SPM, 1978, 416; Emil Manu, „Nuntă cu sănii”, RL, 1980, 17; C. Sorescu, Nunta cuvintelor, SPM, 1980, 503; Nicolae Ciobanu, „Din legendele Dunării”, „Viața militară”, 1983, 5; Valentin F. Mihăescu, „Corabia mistuită”, LCF, 1983, 49; Nicolae Paul Mihail, „Corabia mistuită”, SPM, 1983, 49; Aurel Martin, „Zori în ceață”, „Viața militară”, 1986, 5; Emil Manu, „Zori în ceață”, RL, 1986, 16; Popa, Ist. lit., II, 1023; Dicț. scriit. rom., IV, 543-545. A. Ml.
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
G.-B. reușește uneori să se desprindă de influența bacoviană, iar voluptatea imagistică, tropii proliferând amețitor capătă un caracter definitoriu: „Slove de azur, în spații, / Scriu arpegiul primăverii, / Simfonii înmănunchiate / Peste apele durerii, / Cântec cu nădejdi furate / Din azur...”; „Iubirea, / Mistuită/ În cuibul de sânge/ Al inimii, / Nu mai poate fi / URĂ.// Sângele anilor, / Sângele / Iubirii, / Sângele urii // Pulsații / Ascunse / În cenușa / Umană...” Aceeași pasiune pentru stil se regăsește în descrierile din Terase albe (1938), relatare a unei vacanțe petrecute la
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]
-
pictură pentru sală "consiliului celor Zece" din Palatul Dogilor, operă care, din păcate, nu s-a păstrat. O soartă asemănătoare au avut și frescele sale executate pe frontispiciul clădirii "Fondaco dei Tedeschi" (Casă breslei negustorilor germani), după ce aceasta a fost mistuita de un incendiu. Giorgione a lucrat aici la fațadă principala, spre Canal Grande, Titian, colegul său mai tanar din atelierul lui Giovanni Bellini, a împodobit fațadele laterale. Frescele lui Giorgione, din care s-a păstrat un mic fragment reprezentând o
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
tăcere, se strecurau pe drum; mulți au murit, singuri și părăsiți, cadavrele lor zăceau în piețele publice, erau privite cu curiozitate și dezgust, dar nimeni nu le îngropa. În orașele pe unde treceau foștii cruciați, murdari, palizi, cu ochii triști, mistuiți ca de febră, populația îi primea cu acuzații, cu insulte de tot felul provocate, mai ales, de prezența fetelor cu înfățișare de haimanale, încât bieții de ei preferau să caute odihna la o margine de drum și să se hrănească
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]